BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Hai la mare: Staţiunile de la malul Mării Negre unde preţurile pornesc de la 35 de lei pe noapte

    O nouă ediţie a programului „Litoralul pentru toţi” va începe la sfârşitul acestei luni, cu preţuri ce pornesc de la 35 de lei pe noapte,  “Litoralul pentru toţi” se desfăşoară în perioada 31 mai – 20 iunie, prin care turiştii se pot caza în hotelurile din staţiunile autohtone de la Marea Neagră cu tarife ce pornesc de la 35 de lei pe noapte de persoană, preţurile fiind cu până la 70% mai mici decât cele din vârf de sezon, conform celui mai recent comunicat de pe pagina de Facebook a Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).


    Până acum, peste 65 de unităţi de cazare din toate staţiunile de pe litoralul românesc au aderat la program, oferind aproximativ 8.000 de locuri de cazare pe noapte. FPTR se aşteaptă ca până la începutul programului, peste 100 de hoteluri să se înscrie, ajungând la aproximativ 10.000 de locuri de cazare pe noapte.

    Hotelurile de 2, 3 şi 4 stele din toate staţiunile de pe litoralul românesc se înscriu în acest program.

    „Continuăm acest program de succes, pe care românii îl aşteaptă în fiecare an. Este perioada în care preţurile pe litoral sunt cu până la 70% mai mici decât în vârf de sezon, iar pentru mulţi turişti reprezintă, poate, singura variantă prin care pot merge în vacanţă la mare câteva zile. Cele mai multe hoteluri vor fi deschise începând cu sfârşitul lunii mai, iar turiştii pot face deja rezervări de sejururi. În fiecare an, programul nostru a demonstrat că poate aduce bucurie şi relaxare pentru mii de familii care doresc să viziteze litoralul românesc. Scopul nostru este să oferim oportunitatea unui concediu accesibil pentru toţi românii, indiferent de buget, într-o perioadă în care preţurile sunt mult mai avantajoase. Şi în această ediţie, am colaborat cu numeroşi parteneri hotelieri pentru a ne asigura că oferim cele mai bune servicii şi condiţii de cazare. Suntem mândri că putem sprijini turismul românesc şi, în acelaşi timp, să aducem satisfacţie şi zâmbete pe feţele turiştilor noştri”, a declarat Dragoş Răducan, preşedintele FPTR.

    Conform tarifelor de pe site-urile hotelurilor şi operatorilor de turism, până pe data de 20 iunie, românii pot petrece un sejur la mare la preţuri începând de la 35 de lei pe noapte de persoană, cazare fără mic dejun, la un hotel de 2 stele din staţiunea Eforie Nord. În staţiunea Mamaia, preţurile pornesc de la 100 de lei pe noapte de persoană în camera dublă, ofertă valabilă la un hotel de 3 stele, iar în celelalte staţiuni din sudul litoralului, tarifele încep de la 57 de lei pe noapte de persoană în camera dublă la un hotel de 3 stele. Pentru cei care preferă pachete all-inclusive, acestea sunt disponibile la preţuri ce pornesc de la 200 de lei pe noapte de persoană în camera dublă la o unitate de 3 stele din staţiunea Jupiter.

    Programul „Litoralul pentru toţi” se află la ediţia cu numărul 44 şi este singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone.

     

  • Cât de mult mai poate influenţa geopolitica preţurile petrolului?

    Când regele Arabiei Saudite a răcit la plă­mâni, preţurile petro­lului s-au dus în sus, dar nu prea mult. La fel s-a întâmplat şi când s-a aflat că preşedintele Iranului a murit într-un accident de elicopter.

    Şi Arabia Saudită şi Iranul sunt ţări bogate în petrol, exportatoare şi membre ale OPEC, o organizaţie internaţionlă de tip monopol care manipulează piaţa ţiţeiului în funcţie de interesele sale. Cele două întâmplări sunt puse de analişti în contextul geopolitic complicat din Orientul Mijlociu, de unde vine o mare parte din petrolul lumii.

    Şi astfel se naşte întrebarea: cât de mult mai influenţează geopoliti­ca preţurile ţiţeiului? În anii ’70, răz­boiul israeliano-arab şi apoi Re­voluţia Iraniană au creat şocuri pe­troliere care în lumea occidentală au produs crize energetice şi econo­mice, cu penurii de carburanţi şi preţuri astronomice.

    În prezent, nici tensiunile în creş­tere dintre Israel şi Iran nu au reuşit să urnească semnificativ cota­ţiile ţiţeiului, nu în măsura în care o pot face condiţiile economice glo­bale. Geopolitical Intelligence Ser­vi­ces arată că mulţi analişti prezi­ceau cotaţii în creştere accentuată la sfârşitul anului trecut. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.

    Brentul a terminat 2023 la 78 de dolari pe baril, iar în ianuarie a urcat doar până la 80 de dolari pe baril, deşi OPEC şi Rusia şi-au redus producţia pentru a ţine sus preţurile. GIS trage concluzia că organizaţia statelor exportatoare de petrol şi-a îndeplinit obiectivul declarat de a stabiliza preţurile. Însă pentru OPEC a stabiliza co­taţiile înseamnă în prezent a nu le lăsa să scadă.

    Nu a acceptat ca petro­lul să se ieftinească când Europa şi SUA se confruntau cu o inflaţie fără prece­dent în ultimele decenii tocmai din cauza energiei prea scumpe. Arabia Saudită, liderul organizaţiei, nu a acceptat să ajute Vestul în această privinţă nici când a fost rugată de preşedintele american Joe Biden.

    Ieri, Brentul, referinţa pentru piaţa internaţională a petrolului, se tranzacţiona la aproape 84 de dolari pe baril, mult sub cotele de peste 100 de dolari pe baril asupra cărora avertizau traderi şi analişti în urmă cu câteva luni.

    Aceste lucruri nu înseamnă că geopolitica a devenit irelevantă pentru piaţa petrolului, notează GIS. Ci că există incertitudini legate de viitorul cererii şi de sănătatea economiilor lumii şi că a apărut un nou actor de talie internaţională, SUA, ca exportator. SUA sunt cel mai mare consumator de petrol din lume. Ţara este producătoare şi îşi şi permite să exporte.

    După ce Arabia Saudită a refuzat să majoreze producţia de petrol pentru a împinge în jos preţurile în timpul crizei de energie, SUA au luat locul Rusiei şi au devenit principala sursă de petrol de import pentru Uniunea Europeană. În schimb, China este al doilea consumator de ţiţei ca mărime din lume.

    Este principalul motor al cererii pe piaţa mondială de la începutul secolului şi cel mai probabil va rămâne aşa mulţi ani de-acum încolo pentru că este dependentă în proproţie de peste 70% de petrolul importat. De aceea, când la sfârşitul anului 2022 guvernul de la Bejing a ridicat restricţiile antipandemie, mai toţi analiştii se aşteptau la o explozie a cererii pentru petrol în economia chineză. Cererea mai mare ar fi dus la preţuri mai mari. Însă economia îşi revine lent. Consumul este slab.

    Piaţa petrolului nu primeşte sprijinul dorit de producători precum OPEC de la China. OPEC în sine se confruntă cu probleme. Angola a părăsit organizaţia pe 1 ianuarie 2024. Ecuador a făcut la fel în 2020, iar Qatar în 2019. Exiturile arată că monopolul nu este o structură bine închegată. Iar Arabia Saudită şi Rusia sunt aliaţi doar de conjunctură.

    În 2020 cele două state s-au angajat într-un război reciproc al preţurilor petrolului în care cotaţiile au ajuns pentru scurt timp în teritoriul negativ. Prin urmare, OPEC nu mai domină piaţa aşa cum o făcea în anii ’70. Pe de altă parte, nici tensiunile actuale din Orientul Mijlociu nu sunt de dimensiunile războiului Iom Kipur, în care Israel a fost atacat de Egipt şi Siria, ajutate de alte opt state arabe, iar OPEC, aparent în sprijinul atacatorilor, a impus un embargo petrolier asupra mai multor ţări occidentale.

    Crizele de energie care au urmat au produs crize economice. Însă condiţiile actuale de pe piaţa petrolului diferă mult de cele de atunci, arată o analiză a Băncii Mondiale. La fel diferă şi alianţele dintre state. Atunci, economia globală era dependentă puternic de petrol, iar piaţa era dominată de OPEC, unde industria de profil era controlată de stat.

    Această dependenţă poate fi măsurată cu ajutorul indicatorului intensitatea utilizării ţiţeiului, care reprezintă cantitatea de petrol necesară producţiei unei unităţi de PIB. Măsura a scăzut de la 0,12 tone în 1970 la 0,05 tone în 2022. De asemenea, de atunci dezvoltarea altor surse de energie, cum ar fi cea solară şi eoliană, a devenit prioritară pentru guvernele din Europa şi SUA.

    Ponderea petrolului în cererea globală de energie a coborât de la 50% la 30%. În plus, au apărut noi producători şi alte forme de combustibili, cum este biocombustibilul. La fel de important, în urma crizelor petroliere din anii 1970, multe din statele importatoare şi-au constituit rezerve strategice de petrol.

    SUA au cele mai mari rezerve de petrol strategice din lume, care pot acoperi consumul intern timp de cinci săptămâni. În 2022, în plină criză energetică, guvernul american a vândut petrol în cantităţi record din aceste rezerve. În ceea ce priveşte relaţiile dintre guverne, SUA au mai mulţi aliaţi în Orientul Mijlociu, Arabia Saudită fiind considerată unul dintre aceştia, mai ales în privinţa securităţii.

     

     

  • Tendinţe. Ce soluţie a găsit dm drogerie markt în vremuri de inflaţie: în dreptul fiecărui produs, la raft, apare nu doar preţul, ci şi momentul ultimei scumpiri

    ♦ „Nemajorat din 27 decembrie 2023“ apare în dreptul unui plic cu mâncare pentru pisici ♦ Pe aceeaşi etichetă sunt trecute numele produsului, gramajul, preţul per unitate şi cel per kilogram.

    Într-o perioadă în care românii sunt tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie bani, pe fondul unei inflaţii ridicate care le-a mâncat din puterea de cumpărare, retailerul dm drogerie markt a decis să marcheze la raft, în dreptul fiecărui produs, când a avut loc ultima scumpire.

    Începând cu 2022, preţurile au crescut la toate sau aproape toate bunurile de larg consum, unele articole suferind dublări sau chiar triplări de preţ, iar asta într-o perioadă în care salariile nu au avut aceeaşi viteză de reacţie.

    Astfel, în ultimii doi ani, dar mai ales în a doua jumătate din 2022 şi în 2023, producătorii şi retailerii au decla­rat că au trebuit să facă faţă unor modi­ficări de preţuri pe bandă rulantă, unii vorbind chiar de scumpiri săptămânale ori lunare. În acest context, românii au fost cei care, în final, au trebuit să scoată tot mai mulţi bani din buzunar.

    De multe ori, preţurile s-au schimbat atât de des sau de mult încât a devenit dificil pentru oameni să ţină minte ce şi cât costa anterior.

    În aceste condiţii, lanţul german de drogherii dm drogerie markt a decis să marcheze la raft acest lucru. „Nemajorat din 27 decembrie 2023“ apare în dreptul unui plic cu mân­care pentru pisici. Pe aceeaşi eti­chetă sunt trecute numele produsului, gra­m­ajul, preţul per unitate şi cel per kilo­gram.

    Similar, în dreptul unui gel de duş pentru copii apare că preţul e neschimbat din 27 februarie 2024, pe când la o cremă de faţă ultima scumpire datează din 28 decembrie 2022. Pezenţa la raft a unor informaţii privind cele mai recente scumpiri îi poate ajuta pe oameni să decidă ce cumpără şi îi poate ajuta să urmărească mai uşor ceea ce fac actorii din industriile de FMCG şi retail.

    Magazinele dm drogerie markt vând, în special, bunuri de larg consum nealimentare, adică produse cosmetice, de îngrijire personală şi a locuinţei.

    Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în aprilie 2024 (cele mai recente date), inflaţia totală (bunuri şi servicii) a fost de 5,9%, cu deflaţie la unele alimente şi inflaţie la majoritatea celorlalte produse. La articole de igienă şi cosmetice se înregistrează una dintre cele mai mari inflaţii, 13,17% (aprilie 2024 vs aprilie 2023). La detergenţi ea urcă la 25,64%, în timp ce la articole de menaj e 6,3%.

    Dm drogerie markt a încheiat anul financiar 2022-2023 (1 octombrie – 30 septembrie) cu o cifră de afaceri de peste 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 58% faţă de anul precedent, potrivit reprezentanţilor companiei. La 30 septembrie 2023, retailerul avea aproape 140 de magazine în România.

  • Rata anuală a inflatiei a coborât în aprilie la 5,9%, fată de 6,6% în martie şi 7,2% în februarie, în conditiile în care serviciile s-au scumpit cu 10%, alimentele cu 2%, iar mărfurile nealimentare cu 7%

    Rata anuală a inflatiei a coborât în aprilie la 5,9%, fată de 6,6% în martie şi 7,2% în februarie, în conditiile în care serviciile s-au scumpit cu 10% fată de aprilie 2023, alimentele cu 2%, iar mărfurile nealimentare cu 7%, potrivit datelor INS.

    Comparativ cu luna martie, în apriie  preturile de consum au rămas aproape neschimbate, cu o creştere medie de 0,08%.

    Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,4%.

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) faţă de precedentele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) a fost 8,1%.

    Dintre alimente, cele mai mari mari creşteri de pret an la an au fost înregistrate la conserve de fructe (10%), carnea de vită (9%), peste (7,8%), cartofi (5,8%).

    La polul opus, cele mai mari scăderi de pret fată de aprilie 2023 au fost la făină şi mălai (30%), ulei (23%), unt (15%).

    La capitolul mărfuri nealimentare, pretul detergentilor a crescut cel mai mult fată de anul trecut, cu 25%, urmati de medicamente (23%), articole de igienă şi cosmetice (13%) , cărti, ziare şi reviste (12%) şi încăltăminte (10%).

    În ceea ce priveşte serviciile, poşta s-a scumpit cu 26%, serviciile de apă, canal şi salubritate cu 16%, îngrijirea medicală cu 13%, iar preturile l-a restaurant au crescut cu 12%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%.

    Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%.

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) faţă de precedentele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 8,0%.

     

     

  • Băncile raportează o nouă creştere a profiturilor, Bursa este la maxim istoric, consumul este din nou pe plus, cheltuielile bugetare sunt la maxim, administraţia publică se îndatorează la foc automat, iar guvernul a intrat în campanie electorală. Dar cum merge economia?

    În mod normal, BNR ar trebui ca în şedinţa de politică monetară de astăzi să reducă cu un pas dobânda de politică monetară, care stă la 7% de mai bine de un an, şi să înceapă astfel trendul de scădere a dobânzilor.

    Cu sau fără shrinkflation (păstrarea preţurilor dar reducerea gramajului), preţurile nu au mai crescut aşa mult – doar creşterea preţului biletelor de avion iese în evidenţă, având în vedere cererea mare care este pe piaţă şi dorinţa românilor de a vizita lumea sau de a merge la muncă în Occident -, iar creşterea de taxe şi impozite operată de la începutul anului şi-a făcut deja efectul.

    Deci ar trebui să ne aşteptăm la o scădere mai vizibilă a inflaţiei, care să se apropie de ţinta de 4,5% la finalul acestui an, faţă de 6,6% cât a fost în martie, ultimele date disponibile.

    Al doilea motiv este că menţinerea dobânzii de 6% pentru atragerea de depozite, adică lichiditatea în exces din piaţă pe care o deţin băncile, a devenit extrem de costisitoare pentru BNR. Dar până la urmă, acesta a fost unul dintre preţurile plătite pentru stabilizarea pieţei monetare, a dobânzilor şi a inflaţiei.  

    Pe de altă parte, BNR ar putea să amâne scăderea dobânzii de politică monetară doarece marile bănci centrale din lume (Fed – SUA şi BCE – Banca Centrală Europeană) nu au început să scadă dobânzile, pentru că economia americană merge prea bine iar inflaţia în SUA rămâne destul de sus, iar în Europa, deşi economia nu merge aşa bine, preţurile sunt încă mari.

    Cum a mers economia în România în primul trimestru vom vedea miercuri, pe 15 mai, când trebuie să vină datele de la Statistică privind creşterea economică din primul trimestru.

    Aşa, la prima vedere, dacă ne uităm pe rezultatele publicate de principalele bănci pentru T1, economia ar trebui să duduie.

    Banca Transilvania, principala bancă, a raportat o creştere a profitului net în T1 de 35%, la o creştere a veniturilor operaţionale cu 32%. Dar Ömer Tetik, CEO al băncii, spune că din punct de vedere macroeconomic anul rămâne provocator atât ca nivel ridicat de incertitudini şi volatilitate internaţională, cât şi în ceea ce priveşte indicatorii economici. „Inflaţia se dovedeşte mai rezistentă decât am fi sperat, iar creşterea economică este încă redusă.“

    Creşterea profiturilor băncilor se bazează mai mult pe activitatea trecută şi pe nivelul extrem de scăzut al creditelor neperformante, având în vedere gradul extrem de ridicat în care clienţii băncilor – companii şi persoane fizice – îşi plătesc fără probleme ratele la bancă, în ciuda menţinerii unor dobânzi ridicate.

    Dacă activitatea de creditare pentru persoane fizice – creditele de consum – merg bine, susţinând revenirea consumului după perioada afectată de inflaţie, iar acum se vede şi o revenire a cererii de credite ipotecare/imobiliare, nu aceeaşi situaţie se regăseşte şi la nivelul firmelor, acolo unde nu există o cerere chiar atât de mare pentru creditele de investiţii.

    Companiile sunt încă reticente, anul electoral de-abia a început şi nu se ştie cum se va termina, tensiunile geopolitice sunt în continuare mari, iar costurile de finanţare rămân ridicate.

    Pe lângă acest lucru, în România birocraţia statului nu ajută deloc partea de investiţii: programele europene merg foarte greu, sunt întârzieri cu lunile sau cu anul în finanţările din PNRR, deci nu au început să se tragă din miliardele de euro care stau la BNR.

    Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj, un producător de medicamente, se întreabă retoric dacă politicienii români cu aspiraţii parlamentare şi europarlamentare au vreo idee cât trebuie să aştepţi după autorizaţii pentru a construi o fabrică.

    „După ce fabrica este construită, nu găseşti personal specializat şi calificat pentru că între timp a plecat la muncă la partenerii strategii sau că, tot între timp, statul român a schimbat regulile jocului, astfel încât investiţia nu se mai amortizează conform planului iniţial.“

    Cererea redusă pentru creditele de investiţii se vede în industrie, care nu prea şi-a revenit după căderea de 5% de anul trecut.

    Dacă vreţi să ştiţi, industria are în continuare o pondere mare în economia României, iar orice scădere sau creştere se vede imediat în evoluţia economiei.

    Conform indicelui BCR România Manufacturing PMI care evaluează industria prelucrătoare, se vede o oarecare revenire a industriei, pentru că în aprilie indicele a trecut pentru prima dată peste 50 de puncte, urcând la 51,5 puncte, de la 49,3 în martie. Dar această creştere se va vedea în T2 şi mai puţin în T1 în evoluţia creşterii economice din acest an.

    În funcţie de cum a mers economia în T1, vom vedea dacă creşterea economică pe tot anul se va îndrepta spre 3,8%, cât speră guvernul, faţă de 2,1%, cât a fost anul trecut.

    Investiţiile publice în infrastructură, care merg la foc automat, susţin acum creşterea economică, în condiţiile în care investiţiile private stagnează sau au dat câţiva paşi înapoi, dar aici principala problemă este legată de sumele de bani disponibile pe care le are guvernul pentru a plăti aceste lucrări.

    Menţinerea deficitului bugetar în parametri anuali – sub 5% din PIB – pare destul de dificil de realizat având în vedere rezultatul din T1, când am avut un deficit de 2% din PIB, iar anul abia a început.

    Guvernul Ciolacu poate menţine echilibrul bugetar şi creşterea economică prognozată doar dacă nu amână plata lucrărilor de investiţii pentru anii viitori. Iar în tot acest timp, companiile private lucrează pe banii lor.

    Construcţiile rezidenţiale sunt pe minus pentru că dezvoltatorii imobiliari – de apartamente, de spaţii logistice, de birouri – sunt în aşteptare. Pe de o parte costul finanţării este ridicat, iar pe de altă parte durează foarte mult autorizarea proiectelor.

    În anii anteriori, industria de IT&C aducea un plus substanţial de creştere economică, care putea să facă diferenţa, dar acum şi această piaţă „s-a mai răcit“.

    Paradoxal, administraţia publică, care a ajuns la o pondere de 12% din PIB şi care duduie prin creşterile de salarii, prin creşterea investiţiilor, ar putea să facă acum diferenţa în datele statistice din T1.

    Problema este că această creştere a administraţiei publice se face pe datorie, iar România este deja la limita superioară de îndatorare având în vedere că datoria publică a ajuns la 52% din PIB în februarie, iar spaţiu suplimentar de creştere a datoriei nu prea mai există decât dacă se cresc din nou taxele şi impozitele, ceea ce se va întâmpla inevitabil la anul.

    Până una alta, Bursa, care este un indicator privind evoluţia viitoare a unei economii, a atins vineri un nou maxim istoric, având o creştere de 12,5% de la începutul anului. Banii care se investesc acum în noua listare – Premier Energy – arată că investitorii, în special cei de retail, sunt cu moralul ridicat şi văd lucrurile în roz.

    Miercuri, la ora 09.00 dimineaţa, vom afla cum a mers economia în T1, şi în funcţie de acest lucru putem avea o idee despre ce se va întâmpla în următoarele luni, când guvernul PSD/PNL şi partidele vor fi ocupate cu alegerile şi mai puţin cu economia.

  • Şi bogaţii au probleme: Proprietarii din California se plâng de preţul ridicat al asigurărilor pentru locuinţe, în timp ce companiile sunt alungate de incendiile frecvente. „O să mai existe alternative, dar vor fi mai scumpe”

    Piaţa imobiliară din California este zguduită de creşterea preţurilor asigurărilor, în deja cea mai scumă regiune din ţară, unii locuitorii din Beverly Hills abandonând ideea de a mai încheia poliţe, scrie Bloomberg.

    Tendinţa de creştere a preţurilor este observabilă şi în alte zone, în Florida proprietarii plătind de trei ori mai mult pentru o poliţă de asigurare faţă de media naţională. Spre deosebire de statul Florida care este expus la uragane frecvente, în California creşterea preţurilor a fost determinată de incendiile de vegetaţie.

    State Farm General Insurance Co., cel mai mare asigurator din California, şi-a anunţat în martie clienţii că va renunţa la 72.000 de poliţe de asigurare, 30.000 dintre acestea acoperind case de locuit.

    John Morris a încheiat o asigurare la State Farm în 2022, plătind 22.000 de dolari pe an pentru un plan ce acoperă doar 40% din costurile de înlocuire în valoare de 10 milioane de dolari. Acesta a fost anunţat că acoperirea se va încheia în 2025.

    „O să mai existe alternative, dar vor fi mai scumpe”, a explicat Morris.

    Unii investitori chiar au renunţat la a cumpăra locuinţe după ce au văzut preţul poliţelor de asigurare. Stephen Shapiro, co-fondator al Westside Estate Agency, a abondanat ideea de investi 15 milioane de dolari într-o casă după ce a aflat că asigurarea va costa 150.000 de dolari pe an.

    „Dacă vorbim de 150.000 de dolari pe an, asta anulează capacitatea de a face profit”, a arătat acesta.

  • Creşterea preţurilor la cafea continuă să încetinească

    Creşterea preţului cafelei în UE a încetinit. România, însă, se află printre ţările unde cafeaua s-a scumpit cel mai mult.

    În martie 2024, rata anuală de variaţie a preţului de consum al cafelei în UE a fost de +1,0%, faţă de +13,5% în martie 2023, şi s-a apropiat de nivelul din iulie 2021 (+0,8%).

    Rata inflaţiei pentru cafea a scăzut din octombrie 2022, când a atins cel mai ridicat nivel (+17,4%), după o creştere abruptă care a început în octombrie 2021 (+2,0%).

    Deşi creşterea preţurilor la cafea a încetinit în general în UE, există diferenţe semnificative de la ţară la ţară, arată Eurostat.

    În 15 ţări din UE, preţurile au fost mai mari în martie 2024 decât în martie 2023. Cele mai mari creşteri au fost în Croaţia (+7,4%), România (+6,8%) şi Bulgaria (+6,6%).

    Celelalte 12 ţări din UE au înregistrat rate ale inflaţiei la cafea în scădere în martie 2024. Cele mai substanţiale scăderi ale preţurilor au fost înregistrate în Finlanda (-15,5%) şi Lituania (-15,4%), urmate de Danemarca (-7,5%), Cehia (-6,5%) şi Suedia (-6,0%).

  • Ministerul Energiei: Preţurile facturilor la gaze şi electricitate, mai mici faţă de preţurile plafonate

    Preţurile facturilor la gaze naturale au scăzut în luna aprilie cu 25%, iar cele la electricitate cu 15% faţă de preţurile maximale plafonate, potrivit Ministerului Energiei.

    „Au fost emise primele facturi pe luna aprilie la gaze şi energie electrică. Faţă de preţul maxim prevăzut de plafon, preţurile facturate la gaze naturale sunt cu până la 25% mai mici. De exemplu, preţul practicat de principalul furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici este 0,23381 lei/ kWh (preţul maxim plafonat fiind de 0,310 lei/kWh)”, potrivit unui comunicat de presă.

    Conform sursei citate, la energie electrică, pentru clienţii casnici cu un consum mai mare de 300 kWh/lună, scăderile aplicate de principalii furnizori ajung până la 15% faţă de preţul maximal de 1,3 lei/kWh.

    „Am promis facturi mai mici la electricitate şi gaze naturale. Vă reamintesc că pe 28 martie am declarat public, după şedinţa de Guvern, că românii vor primi facturi mai mici la energie. Am susţinut ferm şi bine fundamentat pe baza analizelor pe care le-am făcut şi pe care le-am promovat prin actualizarea mecanismului de compensare-plafonare (OUG 27/2022). Ceea ce pentru mine a fost certitudine încă de la momentul promovării în Guvern a noului mecanism, se confirmă astăzi prin facturi. Am susţinut întotdeauna: statul trebuie să intervină acolo unde este necesar, când este necesar şi cum este necesar. Nu este nevoie să dăm peste cap un întreg sistem, ci să calculăm, să analizăm şi să aplicăm cu cap. Protejăm facturile românilor în continuare”, afirmă Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

  • Apartamentele noi din Bucureşti sunt cu 17% mai scumpe în această primăvară fată de aprilie 2023, pretul mediu la locuintele finalizate în ultimii 5 ani fiind de 1.850 euro/mp util. Capitala este pe locul 4 în topul national, după Cluj-Napoca, Braşov şi Timişoara

    Apartamentele noi din Bucureşti sunt cu 17% mai scumpe în această primăvară fată de aprilie 2023, pretul mediu la locuintele finalizate în ultimii 5 ani fiind de 1.850 euro/mp util, ceea ce plasează Capitala pe locul 4 în topul national, după Cluj-Napoca, Braşov şi Timişoara, potrivit indicelui Imobiliare.ro.

    În cazul cumpărătorilor din Bucureşti care şi-au îndreptat atenţia spre apartamentele aflate în imobile finalizate începând cu 2020, cei mai mulţi dintre ei au fost interesati de oferta disponibilă în arealul Militari-Gorjului-Lujerului-Uverturii. 

    Expansiunea puternică pe segmentul rezidenţial nou din sudul oraşului a stârnit, de asemenea, interesul acestora, locul al doilea în clasament fiind ocupat de cartierul Berceni. Acesta a fost urmat îndeaproape de un cartier din vestul oraşului, Drumul Taberei.

    Zona Ozana-Theodor Pallady din estul Capitalei, a atras, la rândul său, un număr considerabil de potenţiali cumpărători.

    În Bucureşti s-a înregistrat în aprilie o majorare cu 5% a preţului mediu solicitat, ceea ce indică un flux semnificativ de proprietăţi noi intrate în piaţă cu preţuri mai mari.

    “Piaţa imobiliară dă semne de revenire încă din toamna anului trecut. Primăvara aceasta surprinde însă în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, cu creşteri lunare susţinute în majoritatea oraşelor. Preţurile actuale sunt susţinute de o creştere mare a cererii. Ne aflăm aşadar într-un context de piaţă favorabil de achiziţie, cu o prognoza de creştere a interesului şi preţurilor în perioada următoare”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.”

    În Bucureşti există, în momentul de faţă, circa 50 de proiecte rezidenţiale de diverse dimensiuni care au un termen de finalizare pe parcursul acestui an, potrivit informaţiilor colectate de Imobiliare.ro. Cele mai multe apartamente noi ar urma să fie date în folosinţă în zona de nord a oraşului, dar şi în sudul şi în vestul Capitalei.

    Interesul pentru proprietăţile noi din Capitală, atât apartamente, cât şi case, a crescut în primul trimestru al acestui an cu 22% comparativ cu intervalul similar din 2023, într-un ritm mai alert decât cel aferent locuinţelor vechi. În acelaşi timp, oferta pe segmentul nou este în scădere cu 15%, până la 13.700 de proprietăţi.

    Cel mai scump oraş din România rămâne şi în acest an Cluj-Napoca, preţul mediu solicitat pentru apartamentele noi ajungând la sfârşitul lunii trecute la 2.874 euro/mp util. Practic, o persoană care vrea să cumpere o locuinţă nouă plăteşte 164 de euro în plus pe metrul pătrat decât dacă ar opta pentru o proprietate disponibilă  pe piaţa veche.

    Totuşi, preturile au crescut în medie cu doar 6% în ultimele 12 luni. Doar în Constanţa preţurile s-au majorat într-un ritm mai lent.

    Cumpărătorii interesaţi de achiziţia unui apartament nou în Braşov plătesc acum preţuri cu 12% mai mari decât în perioada similară a anului trecut. În medie, poţi cumpăra un apartament aflat într-un imobil finalizat în ultimii 5 ani cu 2.211 euro/mp util, ceea ce plasează oraşul pe locul 2 la nivel national pe segmentul locuintelor noi.

    Chiar dacă apartamentele noi costă mai mult, proprietarii au operat scumpiri mai semnificative şi în cazul locuinţelor vechi. Majorările depăşesc, de această dată, 18%. Cu astfel de preţuri Braşovul îşi păstrează poziţia a treia în clasamentul celor mai scumpe oraşe din ţară pentru cei care îşi doresc să devină proprietari.

    Apartamentele noi din Timişoara au ajuns să fie scoase la vânzare la preţuri care le depăşesc pe cele din Capitală, conform Indicelui Imobiliare.ro, după scumpiri cu aproape 15% în 12 luni. Pe piaţa rezidenţială locală a putut fi observat, astfel, al doilea cel mai semnificativ avans la nivelul preţurilor în rândul marilor oraşe din ţară, depăşit doar de cel înregistrat în Bucureşti.

    În prezent, un apartament finalizat în oraşul de pe Bega în ultimii 5 ani poate fi cumpărat cu 1.885 euro/mp util.

    La Contanta, preţul mediu solicitat pentru apartamentele noi scoase la vânzare în oraşul de pe litoral a înregistrat în ultimele 12 luni cea mai mică variaţie şi a ajuns la 1.733 euro/mp util.

    Iaşi rămâne cel mai ieftin dintre marile oraşe, cu un pret mediu de 1.629 euro/mp util, dar s-a confruntat cu creşteri semnificative în ultimele 12 luni, de 12%.  Chiar dacă locuinţele noi se vând în continuare cu preţuri mai mari faţă de cele de pe piaţa veche, ritmul în care au crescut preţurile în cazul acestora din urmă este mai accelerat, fiind un avans de circa 13% până la valoarea de 1.578 euro/mp util.


     

     

     

     

     

  • Şaorma nemţească, salamul unguresc, franzela franţuzească: inflaţia naşte obsesii naţionale legate de preţurile prea mari ale unor produse simbol

    În Germania, scumpirea drama­tică a doner kebabului iscă apeluri în creştere pentru introducerea unui program de subvenţii guverna­men­tale pentru a face acest produs lovit de inflaţie, unul dintre prefera­tele nemţilor, accesibil în condiţiile în care politicienii susţin că acesta este frecvent menţionat ca stârnind îngrijorare în discuţiile cu alegătorii, scrie The Guardian.

    Cancelarul german Olaf Scholz a devenit atât de obişnuit să fie între­bat cu privire la preţurile kebabului în timpul apariţiilor publice, încât guvernul său chiar a postat pe social media pentru a explica faptul că scumpirile se datorează în parte creşterii salariilor şi costurilor legate de energie.

    „E destul de surprinzător că oriunde merg, în special tinerii mă întreabă dacă nu ar trebui să existe un plafon de preţ pentru doner“, a declarat Scholz.

    Partidul de extremă stânga Die Linke este ultimul care abordează acest subiect, cerând, într-o propu­nere pe care vrea să o înainteze parlamentului, introducerea unui plafon asupra preţului kebabului, similar cu cel introdus în unele părţi ale ţării pentru controlarea chiriilor mari. Acesta arată că kebabul costă deja 10 euro în unele oraşe, com­parativ cu 4 euro cu doar doi ani în urmă.

    Partidul recomandă plafonarea preţurilor la 4,90 euro şi 2,90 euro pentru tineri, în special cei din medii cu venituri mai mici care consumă acest fel de mâncare zilnic. Partidul sugerează chiar ca fiecare gospodărie să primească vouchere zilnice pentru kebab.

    Vânzările de kebab se ridică la 7 miliarde de euro pe an în Germania. Luând în considerare un consum estimat de 1,3 miliarde de doneri pe an, un program de subvenţii ar costa 4 miliarde de euro anual.

    Scholz a respins ideea plafonării preţurilor, drept reacţie unii tineri cerând întoarcerea Angelei Merkel, care a „avut donerul sub control“.

    Ungurii compară ori de câte ori au ocazia preţurile de pe plan local cu cele din afară, căutând neîncetat răs­punsuri la întrebarea de ce viaţa lor este mai scumpă decât cea din alte ţări, mai bogate.

    Un ungur care trăieşte în Germania de 7 ani s-a declarat şocat de preţurile alimentelor din Ungaria. Preţul unui salam Pick l-a şocat îndeosebi. În timp ce în Germania acelaşi produs costă 2.254 de forinţi (5,81 euro), în Ungaria preţul acestuia este de 5.000 de forinţi. diferenţa e uriaşă, mai ales că produsul este fabricat în Ungaria, deci în mod normal ar trebui să coste mai puţin pe plan local.

    În Franţa, scumpirea baghetei este cea care stârneşte îngrijorare.

    Francezii consumă 320 de baghete la fiecare secundă, 10 miliarde pe an.

    „Bagheta este emblema noastră, simbolul nostru, termometrul economiei noastre. Nu poate trece niciodată de un euro“, a declarat îngrijorat Dominique Anract, preşedinte al Confederaţiei Franceze a Brutăriilor şi Patiseriilor, potrivit Newsweek.