BusinessMagazin

Tag: presedinte

  • Tranzacţie surpriză: Un investitor american care a lucrat în biroul Şefului de Cabinet al preşedintelui Obama a cumpărat producătorul de oţel Artrom Steel Tubes Slatina

    Artrom Steel Tubes, producător român de tevi din oţel fără sudură cu sediul în Slatina şi Reşiţa, va fi preluat de către GLGH Steel, subsidiară a fondului de investiţii american Great Lakes Global Holdings din Chicago, fondat de Adam Hitchcock.

    „Suntem încântaţi de realizarea acestei achiziţii. Artrom Steel Tubes S.A. este o companie industrială puternică, modernă cu sediul în România, cu perspective de viitor şi potenţial global. Sperăm să-i susţinem creşterea în anii următori, în dezvoltarea de noi pieţe în Europa, America de Nord şi nu numai.”, a declarat Managing Partner GLGH, Adam Hitchcock.

    Cine este Adam Hitchcock, americanul care a preluat Artrom Steel Tubes Slatina. El a fost managing director la gigantul Guggenheim Partners, a lucrat în biroul şefului de cabinet al preşedintelui Obama, iar acum este proprietarul Great Lakes Global Holdings, o companie cu venituri de 600 mil. dolari

    Acordul de cumpărare de acţiuni pentru achiziţia Artrom a fost încheiat în noiembrie între GLGH Steel şi foştii proprietari sârbi ai Artrom. Tranzacţia este supusă aprobărilor de reglementare necesare din partea autorităţilor române.

    „Deoarece suntem interesaţi să explorăm noi oportunităţi pentru Artrom sperăm ca noul guvern să poată face cât mai repede posibil paşii necesari pentru a permite Artrom să îşi desfăşoare activitatea în mod normal. În cazul în care aceste condiţii vor fi îndeplinite, suntem încrezători că Artrom se poate lansa pe o nouă traiectorie de afaceri, concentrându-se pe domenii strategice precum producţia pentru industria de apărare şi decarbonizarea, care necesită investiţii substanţiale din partea grupului nostru”, a mai spus Adam Hitchcock.  

    În prezent, Artrom Steel Tubes are peste 2.000 de angajaţi şi este lider de piaţă în producţia de ţevi fără sudură din oţel.  GLGH Steel s-a angajat să mentină locurile de muncă ale angajaţilor Artrom şi să sprijine dezvoltarea companiei. 

    Artrom Steel Tubes produce la uzina siderurgică din Reşiţa oţelul necesar uzinei de ţevi din Slatina, de unde se livrează produse în Europa, Statele Unite şi Asia, având ca agenţi comerciali sucursalele sale din Europa şi SUA..

    Adam Hitchcock este un investitor şi consilier cu o carieră extinsă în finanţe şi politică.

    Înainte de a fonda GLGH, el a fost director general la Guggenheim Partners, o firmă de consultanţă şi investiţii de top la nivel mondial, cu peste 300 de miliarde de dolari în active gestionate, raportând preşedintelui executiv. Anterior,   a fost angajat la Casa Albă, în Biroul şefului de cabinet al Presedintelui Obama (Chief of Staff of US President) şi în Consiliul Consilierilor Economici.

    Adam Hitchcock a fost şi membru al Consiliului pentru Climă la Banca de Export-Import din Statele Unite.

    Are o diplomă de licenţă în telecomunicaţii şi ştiinţe politice de la Universitatea Indiana şi un doctorat în drept de la Facultatea de Drept a Universităţii DePaul.

    Adrian Popescu, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Artrom, „a mulţumit foştilor proprietari pentru eforturile lor diligente în conducerea companiei printr-o perioadă dificilă” şi „şi-a exprimat entuziasmul faţă de viitorul alături de noii investitori, un viitor axat pe implementarea fără întârziere a planurilor de dezvoltare ale companiei.”

    La începutul anului 2023, fosta companie TMK Artrom Slatina a devenit Artrom Steel Tubes după o tranzacţie mai amplă. Compania de investment banking Hefestos Capital, fondată de sârbii Milutin Nikolic şi Pavle Kavran, a cumpărat de la grupul rus TMK acţiunile deţinute la divizia germană TMK EUROPE, proprietarul de atunci al TMK ARTROM SA, redenumită după această tranzacţie Artrom Steel Tubes.

    Grupul TMK a fost controlat până în toamna anului 2022 de miliardarul rus Dimitri Pumpianski, apropiat al preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. În urma invaziei din Ucraina şi a sancţiunilor impuse de UE companiilor cu acţionariat rusesc, acţiunile lui Pumpianski au fost transferate altor persoane.

     

  • Guvernul american îşi calcă pe inimă şi “deschide puşculiţa”. Cât primesc de la stat victimele incendiilor apocaliptice din California: 770 de dolari

    Preşedintele Joe Biden a anunţat că guvernul federal va oferi plăţi unice de 770 de dolari persoanelor afectate de incendiile de vegetaţie din California, pentru a le ajuta să acopere cheltuieli esenţiale, precum reţetele medicale, hainele şi alimentele, raportează Fox News.

    Biden a făcut acest anunţ joi seara, în cadrul unei şedinţe de informare în Biroul Oval despre situaţia din sudul Californiei. Potrivit preşedintelui, aproape 6.000 de persoane au fost deja aprobate pentru a primi aceste plăţi, ceea ce înseamnă că suma totală distribuită prin acest program a ajuns la 5,1 milioane de dolari.

    „Nu aşteptăm ca aceste incendii să se termine pentru a ajuta victimele. Le oferim sprijin chiar acum”, a declarat Biden din Biroul Oval.

    Preşedintele a semnat declaraţia de dezastru pentru California pe 8 ianuarie, ceea ce a permis accesarea fondurilor federale pentru locuinţe temporare, reparaţii ale locuinţelor, împrumuturi cu dobândă redusă pentru pierderi de proprietate neasigurate, precum şi alte programe care sprijină recuperarea persoanelor şi afacerilor afectate. De asemenea, Biden a promis că guvernul federal va acoperi integral costurile operaţiunilor de intervenţie în caz de dezastru în California timp de şase luni.

    În plus, în cadrul şedinţei de informare de luni seară, preşedintele a făcut apel la Congres să aloce fonduri suplimentare pentru gestionarea incendiilor şi sprijinirea victimelor.

  • Ce se mai întâmplă cu incendiile devastatoare din Los Angeles. Trump vrea gâtul guvernatorului Californiei, care a încercat să îi ia locul

    În timp ce incendiile de proporţii catastrofale continuă să facă ravagii în Los Angeles, preşedintele ales Donald Trump a oferit puţin sprijin emoţional celor afectaţi. În schimb, el a folosit criza pentru a se prezenta drept un lider mai capabil, promovând afirmaţii false şi aruncând responsabilitatea asupra guvernatorului democrat al Californiei, Gavin Newsom, scris AP News.

    Trump a criticat politicile de gestionare a pădurilor promovate de Newsom, un adversar politic de lungă durată, şi a făcut o afirmaţie nefondată conform căreia iniţiativele statului de conservare a peştilor ar fi cauza lipsei de apă pentru hidranţii din zonele afectate. În cadrul declaraţiilor oferite în urma catastrofei, preşedintele a sugerat că Newsom ar trebui să demisioneze.

    În acest timp, peste 180.000 de persoane au fost evacuate, iar flăcările au afectat peste 116 kilometri pătraţi. Unul dintre incendii, care a devastat cartierul Pacific Palisades, a fost declarat cel mai distructiv din istoria oraşului Los Angeles.

    Confruntarea dintre Trump şi Newsom nu este surprinzătoare, având în vedere conflictul politic de lungă durată dintre cei doi. Cu toate acestea, incendiile din vestul Statelor Unite reprezintă mai mult decât o simplă dispută politică. Ele reflectă o problemă mult mai gravă: sezonul incendiilor de vegetaţie devine tot mai lung, pe fondul secetei şi temperaturilor ridicate cauzate de schimbările climatice.

    Trump, însă, refuză să recunoască impactul schimbărilor climatice asupra acestor dezastre naturale. În loc să abordeze problema ecologică, el acuză adversarii politici sau invocă o serie de factori incontrolabili. Totodată, preşedintele a promis să intensifice forarea pentru petrol şi să reducă investiţiile în energia regenerabilă.

    Într-o postare pe reţelele sociale, Trump a sugerat o soluţie simplistă, afirmând că Newsom ar trebui să „deschidă conducta de apă” pentru a rezolva problema. „Gata cu scuzele acestui guvernator incompetent!”, a scris Trump, adăugând că „este mult prea târziu” pentru orice tip de scuză.

    În timp ce răspundea criticilor, guvernatorul Newsom a fost surprins de camerele de filmat stând pe o stradă distrusă de incendii, moment în care o casă era mistuită de flăcări în spatele său. Întrebat de CNN despre reacţiile lui Trump, Newsom a oferit o replică calmă dar fermă, subliniind urgenţa şi complexitatea situaţiei.

    Această situaţie reflectă atât dimensiunea crizei climatice, cât şi diviziunile politice adânc înrădăcinate care împiedică o abordare eficientă a dezastrelor naturale.

  • Agenda ascunsă a preşedintelui Serbiei din spatele alarmei iscate cu privire la presupuse sancţiuni americane împotriva companiei de petrol ruso-sârbe NIS, un pilon al sistemului energetic al ţării

    Preşedintele sârb Aleksandar Vucici a avertizat recent că Statele Unite vor impune sancţiuni împo­triva companiei petroliere NIS având legătură cu Rusia, însă analiştii spun că obiectivul real al acestuia este să preia controlul asupra NIS.

    O astfel de idee a mai fost vehi­cu­lată în trecut.

    Pe 13 decembrie, Vucic a anun­ţat că deţine informaţii potrivit căro­ra SUA vor impune sancţiuni „com­plete“ împotriva NIS, ceea ce ar pune în pericol aprovizionarea cu derivate din petrol. Acesta a indicat că acestea sunt veşti rele pentru că nimeni nu va risca să tranzacţioneze cu o companie aflată sub sancţiuni americane.

    NIS este una dintre cele mai profitabile companii ale Serbiei, unul dintre cei mai mari exportatori ai ţării şi un pilon al sistemului energe­tic al ţă­rii. Veniturile sale au crescut la 3,3 mi­liarde de euro anul trecut, echivalând cu 4,5% din PIB-ul Serbiei.

    Din 2008, compania rusească de stat Gazprom Neft şi compania-mamă a acesteia, gigantul Gazprom, deţin o participaţie majoritară de 56,15% în cadrul NIS.

    Potrivit Balkan Insight, Serbia şi-a vândut 51% din singura sa com­pa­nie petrolieră către gigantul rus Gazprom în 2008 pentru 400 milioa­ne de euro, o sumă considerată de critici una modică.

    Intellinews scrie că participaţia suplimentară de 6,15% cumpărată de Gazprom de la Gazprom Neft în 2022 a solidificat influenţa rusească în cadrul NIS, complicând eforturile Serbiei de a naviga între legăturile sale tradiţionale cu Moscova şi aspi­raţiile sale pentru relaţii mai strânse cu puterile occidentale.

    În decembrie, când a dat alarma cu privire la posibile sancţiuni ame­ri­cane, Vucici a adăugat că Marea Bri­tanie şi Uniunea Europeană vor urma probabil exemplul SUA în a introduce sancţiuni, ceea ce va în­sem­na că livrările de petrol printr-o con­ductă din Croaţia vor fi oprite, no­tează Euractiv. În prezent, con­ducta petrolieră JANAF furnizează 80% din necesarul de petrol al Serbiei.

    „Va trebui să analizăm dacă există posibilitatea reducerii deţinerii ruseşti sub 50%“, declara Vucici la acea vreme. Serbia deţine 29,8% în cadrul companiei.

    Vucici a mai anunţat că va discuta subiectul cu ruşii şi americanii şi că a cerut membrilor guvernului sârb să formeze o echipă de negociere. Potrivit acestuia, sancţiunile urmează a fi anunţate până pe 15 ianuarie.

    Serbia are bani pentru a cumpăra NIS, a declarat preşedintele sârb, adăugând că problema administraţiei americane este că nu vrea ca Rusia dispună de banii pe care i-ar primi de pe urma vânzării NIS, declaraţii alarmante care nu au fost confirmate de partea americană.

    Unii membri ai opoziţiei şi critici din Serbia şi-au exprimat îndoielile, acuzându-l pe preşedinte că se foloseşte de perspectiva sancţiunilor pentru a distrage atenţia de la problemele interne.

    Serbia a început noul an cu noi proteste din partea studenţilor în legătură cu tragedia prăbuşirii acoperişului unei gări în luna noiembrie, potrivit France 24.

    Ambasadorul american în Serbia, Christopher Hill, a arătat clar în această săptămână că Washingtonul nu ar face nimic ce ar afecta economia Serbiei, notează Euractiv.

    Pavlovic Today, un canal media independent cu sediul în SUA ce acoperă Serbia, şi-a exprimat scepticismul cu privire la predicţiile alarmist ale lui Vucici.

    Fostul ambasador bulgar în Moscova Ilian Vassilev a declarat pentru Euractiv că Vucici a semnalat americanilor că este pregătit să permită intrarea unui investitor american în cadrul NIS.

    Potrivit acestuia, Vucici îi va forţa pe ruşi să vândă, urmând a avea cel mai mult de câştigat de pe urma tranzacţiei.

     

     

  • A doua alegere a lui Trump a trezit giganţii adormiţi de pe Wall Street: Marile fonduri de private equity au început să facă lobby noului preşedinte să spargă cel mai mare cufăr de capital încă neatins, fondurile de pensie ale contribuabililor americani

    Sectorul capitalului privat intenţionează să facă presiuni asupra viitoarei administraţii Trump pentru a obţine acces la resurse financiare considerabile, precum economiile de pensii, care până acum i-au fost inaccesibile. Această mişcare ar putea deschide calea pentru deblocarea unor fonduri de ordinul trilioanelor de dolari, oferindu-le firmelor din industrie un avantaj semnificativ, informează Financial Times.

    Industria, evaluată la 13 miliarde de dolari, speră ca administraţia Trump să reia o iniţiativă de dereglementare lansată spre finalul primului mandat al fostului preşedinte. Aceasta permitea includerea investiţiilor de capital privat în fonduri gestionate profesional.

    Acum, sectorul urmăreşte să extindă acest cadru, astfel încât planurile de economisire cu amânare fiscală, precum conturile 401(k), să poată investi în active necotate. Printre acestea se numără achiziţiile cu efect de levier, împrumuturile private cu rating scăzut şi investiţiile imobiliare nelichide, conform unor surse din industrie citate de Financial Times.

    Reprezentanţii industriei susţin că acest demers ar permite accesul la o categorie de investitori comparabilă ca mărime cu fondurile suverane de investiţii, pensiile publice şi fondurile universitare, care au fost susţinătorii tradiţionali ai giganţilor precum Blackstone, Apollo Global şi KKR.

    În prezent, fondurile de capital privat şi cele imobiliare netranzacţionate sunt accesibile, în general, doar investitorilor instituţionali sau persoanelor cu averi mari. Aceste fonduri implică riscuri mai mari, au un grad redus de lichiditate şi sunt mai puţin transparente decât fondurile mutuale sau cele tranzacţionate la bursă. Totodată, percep comisioane mai ridicate, iar performanţa lor este mai dificil de evaluat.

    „Ne dorim să creăm oportunităţi pentru investitorii obişnuiţi care doresc să-şi diversifice portofoliile, oferindu-le acces la fonduri private similare celor disponibile pentru persoanele bogate”, a declarat un lobbist din Washington. „Există aproximativ 4.000 de companii listate public în SUA, dar pe lângă acestea, există alte 25 de milioane de companii private care reprezintă un potenţial imens.”

    Executivii din industrie descriu acest impuls pentru dereglementare ca pe o „dublare a cererii” pentru produsele lor financiare. Marc Rowan, directorul executiv al Apollo, subliniază că cele câteva trilioane de dolari din planurile 401(k) reprezintă o oportunitate enormă pentru sector.

    Rowan a criticat dependenţa excesivă a economiilor de pensii de fondurile indexate, în special cele care oferă lichidităţi zilnice, cum ar fi S&P 500. „Nu este înţelept să legăm pensiile americanilor de performanţa unei singure companii, cum ar fi Nvidia. Este un sistem ce necesită schimbare, iar noi lucrăm la acest lucru”, a afirmat Rowan la un eveniment organizat de Apollo în toamna trecută.

    În SUA, planurile 401(k) gestionează între 12 şi 13 trilioane de dolari. Cu toate acestea, majoritatea acestor fonduri sunt investite în instrumente tradiţionale, ceea ce, în opinia lui Rowan, limitează diversificarea şi randamentele potenţiale.

    Persoanele cu averi mari au investit deja masiv în fonduri private imobiliare şi de creditare administrate de giganţi precum Blackstone, Apollo, HPS şi Owl Rock. În 2024, aceste fonduri au atras un volum record de 120 de miliarde de dolari, potrivit datelor furnizate de Robert A. Stanger & Co.

    Cu toate acestea, unii lideri ai industriei avertizează că economisitorii pentru pensii ar putea avea dificultăţi în a diferenţia fondurile de încredere de cele care urmăresc doar profituri rapide. Ei recomandă ca astfel de investiţii să fie gestionate de fiduciari experimentaţi, în loc ca investitorii individuali să aleagă fondurile pe cont propriu.

  • Cine este cel care îi şopteşte în ureche lui Erdogan: Vicepreşedintele Cevdet Yılmaz joacă un rol crucial în culisele celei mai mari reforme economice a Turciei, gestionând trecerea la ortodoxia financiară şi relaţiile cu mediul de business. De 21 de ani este la dreapta preşedintelui, iar acum, se asigură că planul lui Şimşek, arhitectul noii economii a Turciei, este respectat

    Când preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, l-a numit pe Cevdet Yılmaz în funcţia de vicepreşedinte în 2023, oraşul natal al fostului birocrat, Bingöl, situat în estul ţării, a explodat de bucurie: sărbătorile au inclus focuri de artificii, tobe şi steaguri cu sigla în formă de bec a partidului de guvernământ, potrivit FT. 

    Această festivitate a marcat un moment rar de strălucire într-o carieră îndelungată, în care Yılmaz, un veteran discret al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdoğan, s-a impus ca unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai liderului autoritar şi un pilon esenţial în transformarea economică amplă a Turciei.

    Atenţia globală s-a concentrat în mare parte pe Mehmet Şimşek, ministrul de finanţe şi fost bancher la Merrill Lynch, care a fost primit ca un star rock în cercurile financiare internaţionale în timp ce încearcă să convingă investitorii că Erdoğan a abandonat cu adevărat politicile care au declanşat o criză de inflaţie prelungită.

    Însă Yılmaz, care a deţinut funcţii guvernamentale cheie de-a lungul celor peste două decenii de putere ale preşedintelui, a jucat un rol central, dar discret, în menţinerea traiectoriei reformelor economice pe plan intern, potrivit oficialilor actuali şi foşti, liderilor de afaceri şi analiştilor.

    „Cevdet a comunicat cu preşedintele, oamenii de afaceri, publicul, spunându-le că avem un program în derulare şi că lucrurile sunt sub control,” a spus un fost lider de politici publice. „Preşedintele are nevoie să audă de la oameni în care are încredere despre starea programului.”

    „La palat, Yılmaz este cel care menţine programul Şimşek pe drumul cel bun,” a spus Emre Peker, director pentru Europa la Eurasia Group, o firmă de consultanţă în risc politic. El a adăugat că „Yılmaz este o persoană foarte experimentată” şi că „este de încredere pentru Erdoğan deoarece face parte din AKP de la început”.

    Născut în 1967 în provincia deluroasă Bingöl, Yılmaz a servit în primul guvern al lui Erdoğan acum 21 de ani, în calitate de director general pentru relaţii cu UE. Presa locală a relatat, la momentul numirii sale ca ministru de stat în 2009, că a fost prima persoană din Bingöl care a ocupat o funcţie guvernamentală atât de înaltă.

    Yılmaz, care deţine un master de la Universitatea Denver şi un doctorat de la Universitatea Bilkent din Ankara, a fost de asemenea deputat AKP şi a prezidat influenta Comisie pentru Planificare şi Buget. A devenit vicepreşedinte după alegerile generale din mai 2023, pe care Erdoğan le-a câştigat în ciuda celei mai viguroase încercări a opoziţiei turce de a-l înlătura din funcţie în ultimii ani.

    Şimşek este considerat pe scară largă drept principalul arhitect al transformării economice a Turciei, care a început la scurt timp după alegerile din 2023, pe măsură ce preocupările legate de traiectoria economiei de 1 trilion de dolari au crescut. Însă un oficial turc de rang înalt a spus că Yılmaz a fost esenţial în convingerea lui Erdoğan asupra unor puncte de politică economică cu privire la care preşedintele era indecis.

    Acesta a spus că Yılmaz a acţionat ca un canal de comunicare pentru afacerile interne, ascultând nemulţumirile despre noua politică economică. Aliaţii de afaceri ai lui Erdoğan, precum magnaţii din construcţii, au fost printre cei mai mari beneficiari ai abordării anterioare a preşedintelui de a stimula creşterea economică prin costuri de împrumut extrem de reduse, iar unii dintre aceştia devin nerăbdători cu noul program.

    „Şimşek cunoaşte bine economia reală, dar când vine vorba de a vorbi cu liderii industriei, nu este la fel de bun ca Cevdet Yılmaz,” a spus Atilla Yesilada, analist din Istanbul la firma de consultanţă GlobalSource Partners.

    Yılmaz este perceput ca un birocrat echilibrat, care aderă la teoriile economice convenţionale. El a susţinut creşterile masive ale dobânzilor de către banca centrală, care au dus ratele dobânzilor de la 8,5% în iunie 2023 la până la 50%, în timp ce a avertizat, de asemenea, că guvernul nu doreşte să încetinească creşterea economică prea agresiv.

    „Dorim să vedem mai multă stabilitate a preţurilor şi stabilitate financiară, dar dorim, de asemenea, să continuăm cu o rată rezonabilă de creştere şi ocupare a forţei de muncă, deoarece suntem o ţară în curs de dezvoltare,” a declarat Yılmaz pentru Financial Times în 2023. El a refuzat să fie intervievat pentru acest articol.

    El şi-a exprimat în repetate rânduri sprijinul deplin pentru programul lui Şimşek, chiar şi în contextul creşterii nemulţumirii publice cu privire la starea economiei.

    „În timp ce combatem inflaţia, este posibil să întâmpinăm unele provocări temporare,” a spus Yılmaz într-un discurs recent adresat industrialiştilor turci. „Cu toate acestea, să nu uităm că fără reducerea inflaţiei, nu puteţi atinge predictibilitatea, nu puteţi reduce incertitudinile şi nici preveni complet pe cei care profită de mediul tulbure creat de inflaţie pentru a acţiona oportunist.”

    Erdoğan, care anterior a numit ratele ridicate ale dobânzilor „mama şi tatăl tuturor relelor,” a sprijinit poziţia mai strictă a politicii monetare. Cu toate acestea, investitorii avertizează că preşedintele a schimbat brusc cursul în trecut, concediind foşti şefi ai băncii centrale pentru creşterea costurilor de împrumut.

    Şimşek a demisionat din funcţia de viceprim-ministru în 2018, când Erdoğan l-a numit pe ginerele său ca ministru de finanţe, o schimbare bruscă care a tulburat profund investitorii străini şi a dus la prăbuşirea lirei.

    Prezenţa lui Yılmaz în echipa economică a Turciei a fost un bastion important într-un moment în care membrii AKP care susţin politici neortodoxe sunt încă activi în jurul lui Erdoğan, au spus analiştii. Un oficial turc de rang înalt a remarcat că legăturile îndelungate ale lui Yılmaz cu AKP au facilitat, de asemenea, coordonarea politicilor între departamentele guvernamentale.

    „Coordonarea lui Yılmaz şi asumarea sinceră a programului economic sunt foarte importante,” a spus directorul general al unei bănci turce.

  • Adrian Sârbu, ALEPH NEWS: În 2025, ştii ce ai de făcut. Să nu dormi! Ai de schimbat Constituţia. Vot electronic, direct. În Postul Paştelui vei vota un Preşedinte Independent!

    Dacă zici că ŞTII PE CE LUME VREI SĂ TRĂIEŞTI în 2025,

    ŞTII ca va trebui să dormi cu lumina aprinsă.

    ON.

    Ăştia vor să te facă de cap.

    Pe întuneric.

    La buzunare mai rău decât în 2024.

    Democrativa 2.

    Renăscută de Ku Klu Klaus.

    Fără ruşine.

    OFF.

    ŞTII ce ai de făcut.

    Ţine lumina aprinsă şi nu dormi tot anul.

    ON.

    Ai de schimbat Constituţia.

    Vot electronic, instantaneu.

    Toţi demnitarii şi executivii aleşi direct.

    Doar două mandate.

    Preşedintele, Şeful Executivului.

    Toate deciziile majore ale statului aprobate de TINE.

    Prin referendum.

    Instantaneu.

    La lumină.

    Îţi trebuie doar 500.000 de semnături.

    Nu dormi până nu le strângi.

    Treci noua Constituţie în Parlament.

    Dă-i putere prin referendum.

    Cu lumina aprinsă.

    ON.

    Şi, pentru că ŞTII PE CE LUME VREI SĂ TRĂIEŞTI,

    În Postul Paştelui vei vota un Preşedinte Independent.

    Care să te reprezinte.

    Lider.

    Competent.

    Întru sacrificiu.

    Ca să nu-ţi mai fie ruşine.

    Ai făcut Lumină.

    Învierea.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    ON and ON.

  • Adrian Sârbu: În 2025, ştii ce ai de făcut. Să nu dormi! Ai de schimbat Constituţia. Vot electronic, direct. În Postul Paştelui vei vota un Preşedinte Independent!

    Dacă zici că ŞTII PE CE LUME VREI SĂ TRĂIEŞTI în 2025,

    ŞTII ca va trebui să dormi cu lumina aprinsă.

    ON.

    Ăştia vor să te facă de cap.

    Pe întuneric.

    La buzunare mai rău decât în 2024.

    Democrativa 2.

    Renăscută de Ku Klu Klaus.

    Fără ruşine.

    OFF.

    ŞTII ce ai de făcut.

    Ţine lumina aprinsă şi nu dormi tot anul.

    ON.

    Ai de schimbat Constituţia.

    Vot electronic, instantaneu.

    Toţi demnitarii şi executivii aleşi direct.

    Doar două mandate.

    Preşedintele, Şeful Executivului.

    Toate deciziile majore ale statului aprobate de TINE.

    Prin referendum.

    Instantaneu.

    La lumină.

    Îţi trebuie doar 500.000 de semnături.

    Nu dormi până nu le strângi.

    Treci noua Constituţie în Parlament.

    Dă-i putere prin referendum.

    Cu lumina aprinsă.

    ON.

    Şi, pentru că ŞTII PE CE LUME VREI SĂ TRĂIEŞTI,

    În Postul Paştelui vei vota un Preşedinte Independent.

    Care să te reprezinte.

    Lider.

    Competent.

    Întru sacrificiu.

    Ca să nu-ţi mai fie ruşine.

    Ai făcut Lumină.

    Învierea.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    ON and ON.

  • Preşedintele interimar al Coreei de Sud, Han Duck-soo, suspendat

    Parlamentul sud-coreean l-a suspendat pe Han Duck-soo din funcţia de preşedinte interimar, adâncind, astfel, criza politică generată de legea marţială impusă de Yoon Suk Yeol, scrie Sky News.

    Parlamentul Coreei de Sud a votat pentru suspendarea preşedintelui interimar Han Duck-soo, într-un context tensionat marcat de controversa privind legea marţială instituită de fostul preşedinte Yoon Suk Yeol.

    Vineri, Han Duck-soo a anunţat că se va retrage pentru a evita amplificarea haosului politic. Suspendarea a fost iniţiată de opoziţie, care l-a acuzat de refuzul numirii a trei judecători în Curtea Constituţională, necesari pentru procesul în care Yoon Suk Yeol este acuzat de încălcarea Constituţiei.

    Parlamentul, dominat de Partidul Democrat de opoziţie, a votat cu 192-0 pentru suspendare, în timp ce membrii partidului de guvernământ au boicotat votul. Han Duck-soo va rămâne suspendat până la decizia Curţii Constituţionale privind validitatea procedurii.

    În lipsa unui preşedinte interimar, atribuţiile vor fi preluate de ministrul de finanţe, Choi Sang-mok. Curtea Constituţională a declarat că poate delibera asupra cazului lui Yoon Suk Yeol chiar şi fără completarea celor trei locuri vacante.

    Liderul opoziţiei, Lee Jae-myung, l-a acuzat pe Han Duck-soo de „acţiuni împotriva ordinii constituţionale”.

  • Conducerea PSD se reuneşte duminică, înainte de consultările cu preşedintele

    Conducerea Partidului Social Democrat se reuneşte sâmbătă dimineaţa, înainte ca reprezentanţii formaţiunii să participe la consultările iniţiate de preşedintele Klaus Iohannis.
     

    Consiliul Politic Naţional al Partidului Social Democrat se reuneşte duminică, de la ora 10.00, în format fizic şi on-line, la sediul central al partidului.

    Reuniunea va avea loc cu două două ore înainte ca reprezentanţii formaţiunii să participe la consultările iniţiate de preşedintele Klaus Iohannis.

    PSD a fost convocat la negocieri la Palatul Cotroceni la ora 12.00. Social-democraţii vor merge împreună cu liberalii, UDMR şi cu reprezentanţii minorităţilor naţionale.