BusinessMagazin

Tag: politicieni

  • Râzi, Harap Alb. Perlele politice ale săptămânii

    “Cei care urlă, cei care ţipă, sunt neputincioşii, nepricepuţii, aceia urlă, slăbănogii. Nu veţi găsi un om deştept, un om harnic, un om priceput, să vină să urle, să dea în cap şi să jignească pe nimeni, doar nepricepuţii, handicapaţii psihic…” – fruntaşul PDL Ioan Oltean, criticându-i pe primarii opoziţiei care “urlă” că nu le ajung banii de la buget

    “Cetăţenii să nu încerce în această perioadă… sau să nu plece la drum dacă nu este impetuos necesar” – ministrul de interne Traian Igaş, avertizând asupra condiţiilor meteo

    “România este ca o navă ieşită dintr-o furtună, reparată, dar în zare se vede altă furtună. Sunt nori deasupra Europei, iar România trebuie să navigheze prin aceste ape” – Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România

    “Dacă mâine am liberaliza preţurile la gaze, şi eu aş avea dificultăţi dacă n-aş avea maşina de la Preşedinţie, dacă n-aş avea benzina cu care circul cu mijloacele de transport ale instituţiei, casa de la Preşedinţie” – preşedintele Traian Băsescu

    “Hai să ne apărăm şi să reuşim să supravieţuim şi să înflorim” – recomandarea europarlamentarului Laszlo Tokes către “rasa albă europeană”, în condiţiile în care în Europa “s-a mărit exponenţial proporţia celor care aparţin religiei islamice”

    “În termeni generali, am discutat foarte multe aspecte politice, nu am discutat aspecte punctuale de X sau Y. Dar ceea ce este important e că ştim ce avem de făcut în continuare” – premierul Emil Boc, întrebat dacă parlamentari ai PDL i-au cerut o remaniere

    “Pentru cei care cu adevărat sunt nemulţumiţi şi şi-au spus nemulţumirea în stradă avem toată înţelegerea şi încercăm să găsim soluţii la problemele lor. Pentru ceilalţi, care fac din asta politică, eu zic că e mai bine să treacă la muncă” – vicepreşedintele PDL, Elena Udrea

  • Plugul de zăpadă şi porumbul la metru

    Trofim Denisovici Lisenko s-a născut în 1898 şi a plecat din lumea aceasta în 1976. Viţă de ţăran ucrainean, s-a autopromovat susţinând că a rezolvat problema fertilizării terenurilor fără îngrăşăminte; prin 1928 susţinea că a inventat un procedeu de îmbunătăţire a culturilor, numit vernalizare, care prevedea umezirea şi răcirea seminţelor, ceea ce ar fi dus la nişte recolte nemaivăzute.

    Un ins înfipt, Lisenko şi-a promovat susţinut ideile, într-o perioadă în care oricum sovieticii erau dispuşi fie să îşi asume cam orice descoperire majoră a lumii – becul, radioul sau avionul, fie să conteste ce nu îşi puteau asuma – genetica mendeliană în cazul lui Lisenko. În cele din urmă a intrat în joc chiar Stalin, care voia o producţie agricolă mare şi care nu înghiţea teoriile despre ereditate şi rolul acesteia; drept urmare, Lisenko a devenit un simbol al ţăranilor autodidacţi, un răsfăţat al presei de partid şi un mare inovator.

    Lisenko a făcut orice pentru a-şi păstra statutul: şi-a denunţat adversarii şi folosea chestionare date fermierilor pentru a-şi impune şi susţine procedeul de vernalizare, ocolind astfel testarea ştiinţifică, directă, a metodei sale. Undeva prin 1937 – 1940 Lisenko era deja membru al Sovietului Suprem şi directorul Institutului de Genetică al Academiei de Ştiinţe a URSS.

    Ascensiunea lui Lisenko a fost, într-un fel, şi urmarea foametei din 1921 – 1923 şi a celei din 1932 – 1933. Prima a fost generată de confiscarea forţată a cerealelor şi politicile guvernului sovietic şi a ucis cam 10 milioane de oameni. A doua este urmarea colectivizării şi aceloraşi confiscări forţate de alimente; au fost afectate 40 de milioane de persoane şi între cinci şi zece milioane de oameni au murit. Dar nici ideile lui Lisenko nu au avut rezultate prea strălucite: în 1947 a izbucnit o nouă foamete din cauza efectelor colectivizării, secetei, războiului şi a managementului defectuos a rezervelor de stat, care a costat un milion şi jumătate de vieţi. Şi acesta nu este singurul cost al ambiţiilor lisenkoiste, pentru că de-a lungul timpului sute de savanţi au fost trimişi în gulag, iar cercetarea ştiinţifică a fost complet blocată decenii de-a rândul.
    Şi la noi ideile impuse de Lisenko au avut efecte: în 1948 deveneau obligatorii în cercetarea românească; în plus au avut loc epurări politice şi ideologice şi s-a manifestat aceeaşi stagnare în cercetare. Iar unii bătrâni îşi vor mai fi amintind de porumbul semănat “la metru”, adică păstrând un metru distanţă între plante, pentru buna dezvoltare a acestora, chipurile, metodă practicată în sovhozuri. Au existat însă şi oameni, cum a fost cercetătorul Vladimir Moşneagă, care a “ascuns” porumb, material biologic de calitate, în culturi de cânepă sau floarea-soarelui.

    Lisenko şi-a păstrat postul la institut până în 1965, dar influenţa sa a intrat în declin prin anii ’50. Nu ştiu cum ar fi arătat lumea fără ambiţiile ţăranului ucrainean, dar pot presupune că milioanele de oameni morţi de foame şi milioanele de urmaşi din rărunchii lor ar fi putut face din lumea asta ceva mai bun.

    Avem de-a face acum cu o vreme a diletanţilor, cu precădere în politică, dar nu numai, ci şi în viaţa publică, în cultură şi în afaceri. Politicul practică cel mai periculos joc, cel al impunerii de aşa-zişi specialişti pe criterii discreţionare şi, cum rezerva de cadre este limitată, coborâm din ce în ce mai jos ştacheta competenţei.

    Se vorbeşte aiurea de modernizarea unui stat unde trenurile alergau mai repede în urmă cu 150 de ani, iar autostrăzile pot impresiona doar dacă sunt prezentate în costuri şi nu în kilometri, unde spitalizarea este o chestiune de noroc mai mult decât de competenţă şi unde începem de regulă, ca să rămân în zona agricolă, să săpăm ogorul din mijloc. Directori de companii de stat, inspectori, simpli trepăduşi sau funcţionari-cheie sunt numiţi discreţionar, pe baza simplei adeziuni de partid, eventual augmentată cu trecute sau viitoare câştiguri materiale. Ce efecte au, depinde – zelul imbecil sau lenea cronică a acestor oameni, cât ne aruncă înapoi, cât ne costă în vieţi omeneşti, în bunăstare, în fericire toate acestea ne vom da seama mai târziu.
    Prea târziu.

    Chiar după ce am scris acest “prea târziu” am citit o ştire despre plugurile de zăpadă care se îndreptau spre centura capitalei în încercarea de a elibera maşinile blocate acolo şi care au fost întoarse din drum pentru că nu aveau roviniete. Nu mai am nimic de spus.

  • Haioşi fără să vrea. Perlele politice ale săptămânii

    “Eu nu cred că poate păţi nimic. El nu a utilizat uniforma militară sau însemnele militare pentru a protesta” – Dan Şova, avocat, fruntaş PSD, despre sancţiunile pe care le-ar risca militarul protestatar Alexandru Gheorghe

    “M-a încărcat cu o energie pozitivă, am abordat chestiuni legate de viitorul României, subiecte mult mai importante decat soarta mea” – fostul ministru de externe Teodor Baconschi, referindu-se la întâlnirea sa cu preşedintele Traian Băsescu

    “Baconschi a fost atât de prost – că există oameni pe care tăticii lor i-au dat la şcoli bune, dar ei rămân tot proşti – şi atât de slugarnic, încât a strigat acolo în faţa întregii ţări, în direct: vă aduc eu un milion de voturi din diaspora sau trei milioane!” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “Mi-am simţit inutilitatea în acest Parlament, consider o formă de complicitate ca oricine să rămână în actualul Parlament, care nu mai reprezintă voinţa populaţiei” – deputatul PNL Ludovic Orban, justificând de ce ar fi dispus să-şi scrie demisia

    “Nemulţumirea poporului este ca un monstru marin (…) La început îi dai văduva din sat. Pe urmă îi dai o fată nemăritată de 20 de ani. Dacă tot nu se linişteşte, trebuie să i-o dai pe cea mai frumoasă fecioară din comunitate” – Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidenţial

    “Probabil că sunt singurul vierme din această ţară” – senatorul PDL Iulian Urban, anunţându-şi demisia din PDL după scandalul postării sale de pe blog în care i-a numit “viermi” pe cei care se opun reformelor iniţiate de Cotroceni

  • Preşedintele acuză partidele politice de lipsă de credibilitate şi cheamă societatea civilă în ajutor

    “Este nevoie ca România să meargă înainte cu partide responsabile, modernizate, care înţeleg ziua de mâine”, a spus preşedintele. “Fără modernizare, România este condamnată”, a insistat el, afirmând că trebuie ca “politicienii să iasă de sub suspiciunea fraudării fondurilor publice”.

    În context, preşedintele a spus că este nevoie de reluarea legii sănătăţii, “pe o altă platformă de încredere şi o altă voce, cu eventuale modificări”. “Am înregistrat un eşec în prezentarea proiectului legii sănătăţii, eşec care mi se datorează”, a recunoscut şeful statului.

    De asemenea, se impune “eficientizarea regiilor şi desfiinţarea clientelismului politic”, astfel încât resursele bugetului “să poată fi redistribuite către zonele societăţii unde este nevoie de ele”, iar cetăţenii să poată intra pe site-urilor instituţiilor publice şi să poată vedea imediat modul cum s-au aprobat cheltuielile şi cum a fost folosit fiecare leu alocat de la buget.

    Referitor la corupţia din zona politicii, Traian Băsescu a respins acuzaţiile că “ar face dosare” şi că “DNA este instrumentul preşedintelui”. “Nu există niciun procuror care să poată spune că preşedintele i-a cerut să facă un dosar. Este sub demnitatea unui preşedinte să facă asta şi cei care au această abordare nu fac decât să mintă.”

    Preşedintele a evocat şi acuzaţia că “Băsescu conduce PDL”: “Aici nu mai am niciun comentariu, decât să vă spun că, dacă l-aş fi condus eu, partidul ar fi fost mult mai bine condus”.

    El a făcut apel la sprijinul societăţii civile pentru modernizarea societăţii şi lupta contra corupţiei, inclusiv a celei din clasa politică. “Societatea civilă de bună calitate s-a retras în cochilie. Este timpul să revină, pentru că altfel locul ei va fi ocupat de foarte mulţi neaveniţi care se revendică a reprezenta societatea civilă.”

    De asemenea, Băsescu a chemat şi intelectualii să-l ajute – “intelectualitatea care, probabil descurajată de criză, de unele măsuri ale Guvernului sau poziţii ale mele, s-a retras şi nu vrea să se mai implice în viaţa socială şi politică”.

  • Băsescu: “Se înşală cei care-mi recomandă să ma urc pe Muntele Găina să contemplez ce se întâmplă”

    “Oricât de mare ar fi presiunea cu eticheta de ‘dictator’, voi continua să susţin fără rezerve toate instituţiile statului care lupta contra corupţiei – Poliţie, Parchet, Justiţie. Se înşală cei care-mi recomandă să ma urc pe Muntele Găina să contemplez (sic!) ce se întâmplă şi din când în când sa mediez”, a spus şeful statului.

    El a admis că austeritatea şi eforturile luptei cu criza au fost resimţite greu de populaţie, la care s-a adăugat “procesele extrem de dificile de modernizare”, finalizate în legi ” extrem de controversate sau nu foarte bine primite de cei cărora li s-au adresat” – codul penal şi de procedură penală, codul comercial şi de procedură comercială, legile de reformare a justiţiei, restructurarea aparatului bugetar prin plecarea a peste 200.000 de oameni din sistem, codul muncii, legea educaţiei, legea răspunderii ministeriale şi legea asistenţei sociale, “care a afectat un număr considerabil de oameni care trăiau nejustificat din alocaţii sociale”.

    “Toate au creat pe bună dreptate un sentiment de nesiguranţă în societate, chiar dacă eu am câştigat alegerile având ca principală axă discursul legat de reformarea statului”, a recunoscut preşedintele, adăugând că “poporul şi-a făcut datoria şi a fost supus procesului de austeritate, iar acum este rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării şi continuarea reformelor”. “Ar fi păcat ca politicieni lipsiţi de responsabilitate să dea cu piciorul sacrificiilor pe care de doi ani le fac românii.”

    “Acum suntem acolo unde trebuie, pentru că datorită eforturilor poporului România a ieşit din recesiune”, a precizat Băsescu, exprimându-şi speranţa că INS va confirma la mijlocul lunii februarie că România a avut anul trecut o creştere economică de 2,5%, “una dintre cele mai mari din UE”.

    Marea problemă a populaţiei este ce se întâmplă în continuare, însă “vreau să le spun românilor că ştiu ce trebuie făcut”, a subliniat Băsescu. Cele mai importante lucruri sunt “revizuirea Constituţiei ca pilon de flexibilitate a statului şi ca răspuns la votul românilor de la referendumul din noiembrie 2009, când peste 80% au votat pentru parlament unicameral şi un număr maxim de 300 de parlamentari”.

    Toate partidele, fără excepţie, se fac că uită aceasta, dar nu ezită să spună că ascultă vocea poporului, a acuzat preşedintele. “N-aş crede pe niciunul dintre ei, indiferent ce declară. Niciunul n-a vrut să mişte lucrurile înainte, deşi au primit proiectul de Constituţie”, a spus preşedintele.

    “Este nevoie de o lege electorală care să-i promoveze pe cei mai buni, nu pe cei ieşiţi la alegeri pe locul 2 sau 5 în preferinţa alegătorilor. Este nevoie de lupta cu corupţia şi evaziunea fiscală. Şi este nevoie de un comportament modest şi decent al politicienilor. Când ţara e în austeritate, deranjează comportamentul arogant şi lipsit de modestie al unora dintre ei.”

  • Politicieni cu pantalonii în vine – GALERIE FOTO

    Caganer este reprezentarea fertilităţii şi egalităţii. Iniţial figurina reprezenta un ţăran, dar în prezent apar figuri publice, politicieni sau vedete.

  • Regele Mihai îi aprobă pe protestatari şi se oferă să le sară în ajutor

    “Regele şi Principesa Moştenitoare urmăresc evenimentele cu profundă îngrijorare şi rămân hotărâţi să facă tot ce este în puterea lor pentru a apăra şi promova interesele României, fără să favorizeze nici o formaţiune politică. Aceasta a fost datoria Coroanei Române, în fiecare generaţie, şi va rămâne astfel în viitor”, afirmă fostul suveran.

    Românii “îşi exprimă frustrarea faţă de politicieni care nu au privit niciodată dincolo de îngustele lor interese, care au fost mai mult ocupaţi cu mici dispute personale decât cu buna administrare a ţării”, consideră Regele. “Familia Regală ştie că tot mai mulţi români îşi exprimă cu tărie convingerile şi nemulţumirea, de mai multe zile, în oraşele ţării şi în străinătate. Povara cetăţenilor este din ce în ce mai apăsătoare. Clasa politică a ţării are datoria de a da răspunsurile pe care oamenii, pe drept cuvânt, le aşteaptă. Românii şi-au pierdut încrederea. Ei cer astăzi politicienilor un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului.”

    Regele Mihai invocă Revoluţia din decembrie 1989, spunând că “lecţia de istorie pe care tinerii au dat-o ţării în decembrie 1989 arată că românii au încredere deplină în virtuţile democraţiei şi libertăţii atunci când destinul ţării este la răspântie” şi cerând ca “politica să respecte locul cuvenit pe care i-l conferă democraţia şi să nu ia locul competenţei, în spaţiul public şi instituţional”.

    “Fără nici o îndoială, criza economică mondială afectează România. Dar este, totodată, evident că protestele din ţara noastră merg mult mai departe decât atât: românii îşi exprimă frustrarea faţă de politicieni care nu au privit niciodată dincolo de îngustele lor interese, care au fost mai mult ocupaţi cu mici dispute personale decât cu buna administrare a ţării”, mai arată fostul suveran.

  • Vă vine să râdeţi? Perlele politice ale săptămânii

    “Preşedintele te poate chema în orice moment să-ţi dai cu părerea despre orice lucru din lumea asta şi din ţară, că vrea o idee. Ce face cu ea e treaba lui, dar consilier la Preşedinţie este o funcţie importantă” – preşedintele Traian Băsescu despre fişa postului de consilier prezidenţial

    “Atunci să ne dăm cu toţii demisia, dacă asta cer oamenii!” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre criticile protestatarilor la adresa tuturor partidelor politice

    “Nu mai putem să mergem la televizor să croşetăm, nu mai putem să mergem la televizor şi să spunem că ne stă broasca nu ştiu unde şi trebuie să o scuipăm” – Clement Negruţ, deputat PDL de Alba

    “Un bărbat trebuie să aibă coloană vertebrală. După ce l-a scuipat Băsescu jumătate de oră în direct, să te întorci ca să… eu nu aş fi făcut-o. (…) Nu m-aş fi întors să ling acolo unde am fost scuipat” – Radu Mazăre, primarul Constanţei, despre întoarcerea în MS a lui Raed Arafat

    “Notorietatea îl recomandă drept un foarte bun candidat pe un vot uninominal, poate chiar contracandidatul doctorului Sorin Oprescu” – senatorul PDL Mihaela Popa despre Raed Arafat

  • Şeful Bundesbank compară politicienii care cheltuiesc mult cu alcoolicul care se lasă “de mâine”

    Politicienii care cheltuiesc peste posibilităţi îi amintesc şefului Bundesbank de “beţivul care promite că se lasă de mâine, dar cere sticla de şnaps astăzi pentru ultima dată”, potrivit unui interviu acordat de Weidmann publicaţiei germane Tagesspiegel. Chiar şi Germania, care a încălcat în ultimii zece ani regulile bugetare ale UE, trebuie să economisească mai mult, având în vedere forţa economică şi responsabilitatea de principal pilon de sprijin al zonei euro

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Cel mai mare politician e piaţa, a pus politicienii la zid. Trebuie armistiţiu pe 3-5 ani

    “A apărut cel mai mare politician al lumii. Spre dezamăgirea multora el nu se numeşte nici Obama, nici Merkel, nici Sarkozy, nici Băsescu, nici Papandreou. Numele acestui politician este «piaţa»”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, prezent la evenimentul de lansare a Raportului de Competitivitate organizat de AmCham. Şeful statului a explicat că în ultima perioadă nu a mai auzit niciun politician referindu-se la electorat, ci “toţi încearcă să satisfacă piaţa”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro