BusinessMagazin

Tag: pnl

  • A doua zi de alegeri: PNL îşi stabileşte echipa care va conduce partidul alături de Florin Cîţu

    După ce Florin Cîţu a fost ales preşedinte al PNL, duminică are loc un Consiliu Naţional, la Romexpo, în care se vor alege celelalte funcţii de conducere din Partidul Naţional Liberal. La Consiliul Naţional participă 2.000 de delegaţi.

    Numărul de vicepreşedinţi PNL a fost modificat, la începutul lunii septembrie, şi vor fi 17 vicepreşedinţi, împărţiţi pe domenii.

    În prima parte a Consiliului Naţional se vor alege secretarul general şin prim-vicepreşedinţii pe domenii: Relaţia cu mediul de afaceri şi societatea civilă; Strategii Politice; Politici Publice; Comunicare şi Relaţii Internaţionale.

    În etapa a doua vor fi aleşi vicepreşedinţii pe domenii: politică externă şi afaceri europene; apărare şi siguranţă naţională; administraţie, ordine publică şi siguranţă cetăţeanului; fonduri europene şi dezvoltare regională; justiţie şi drepturi cetăţeneşti; buget, politici fiscale, economie, energie şi mediu de afaceri; sănătate; muncă, familie şi protecţie socială; educaţie şi cercetare; cultură, culte, minorităţi; agricultură, dezvoltare rurală şi industrie alimentară; mediu, ape şi silvicultură; infrastructură de transport; comunicaţii, societate informaţională şi digitalizare; tineret şi sport; drepturile omului, protecţia minorităţilor etnice, religioase şi a grupurilor vulnerabile de orice natură; pentru românii de pretutindeni.

    Vor fi aleşi membrii Biroului Executiv al PNL, membrii Curţii de Arbitraj, membri Comisiei Naţionale de Revizie şi Cenzori, trezorierul şi vicepreşedinţii regionale.

  • Orban: Cu ochii în lacrimi pentru cei care vor fi aleşi în conducerea rămăşiţelor PNL

    Fostul preşedinte al PNL, Ludovic Orban, le-a spus susţinătorilor săi, după ce a pierdut competiţia în faţa lui Florin Cîţu că vor plânge „pentru bieţii care vor fi aleşi în conducerea rămăşiţelor Partidului Naţional Liberal”.

    Ludovic Orban a participat la o sesiune foto alături de susţinătorii săi, după ce a pierdut lupta cu Florin Cîţu, pentru şefia PNL.

    Lângă Orban sa aşezat un liberal, pentru fotografie: „Cu fruntea sus, preşedintele nostru”, a spus el.

    „Acesta este preşedintele nostru”, îi spune o femeie lui Ludovic Orban, în timp ce îi face o fotografie.

    Dând să plece, lângă Orban se aşează un bărbat, căruia îi este preşedinte i se adresează: „Mariane, cu ochii în lacrimi, plângeţi pentru bieţii care vor fi aleşi în conducerea rămăşiţelor Partidului Naţional Liberal”.

    Sesiunea foto continuă, în timp ce unii liberali îi înghiontesc pe alţii, mai mult timp, să meargă să facă poze cu fostul lider PNL.

    Premierul Florin Cîţu este noul preşedinte al Partidului Naţional Liberal. El la învins în competiţia internă pe Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintelui în funcţie. Cîţu a obţinut 61,2% din sufragii.

     

     

     

  • Iulian Anghel, editor ZF: Încă o victorie ca asta şi sunteţi terminaţi

    Anul 279 înainte de Hristos. Regele Pirus al Epirului (azi provincie a Greciei, la frontiera cu Albania) îi învinge pe romani în bătălia de la Ausculum. Însă pierderile armatei sale sunt atât de grele, încât regele Epirului ar fi spus, potrivit lui Plutarh: „Încă o victorie ca asta şi suntem terminaţi!”

    După cum ne arată istoricii, Pirus a pierdut razboiul cu Roma şi înfrângerea sa este una dintre cauzele declinului, în Europa, a imperiului lui Alexandru cel Mare.

    Liberalii şi-au ales un alt şef, în persoana lui Florin Cîţu, după o campanie ce aduce aminte nu de trecutul apropiat, ci de vechile cronici în care fraţii îşi luau gâtul pentru moştenirea subţirei averi a defunctului lor părinte.

    Pentru asta s-au luptat până la urmă, în mocirlă, Cîţu şi Orban: pentru un partid în derivă, ajuns la 15% în opţiunile de vot ale electoratului. Dar, deh, ştim de acum 3.000 de ani, de la Solomon: „Mândria merge înaintea pieirii şi trufia înaintea căderii.”

    Klaus Iohannis, la congresul liberalilor unde, dacă era un tip decent, nu avea ce să caute: „E imperativ să depăşim actuala criză.” Criză? Da, criză. Dar care criză? Criza politică pe care chiar el a provocat-o? Criză până când obţine el controlul definitiv al guvernului, cu mâna preasupusei sale ordonanţe, Florin Cîţu?

    Sau criza în care a intrat ţara pe care crede el că o conduce?

    • Aproape 8.000 de îmbolnăviri de Covid – 19 şi spre 200 de morţi, raportaţi în chiar ziua congresului PNL, şi ţara intrată, aproape în întregime, pe „cod roşu”. Faţă de doar câteva sute de îmbolnăviri pe zi, în vară.
    • O inflaţie care va ajunge, probabil, la 6-7%, în urma scumpirilor uluitoare.
    • Un deficit de cont curent de 6% din PIB, al doilea cel mai mare din UE, imputabil, aproape în totalitate, guvernului şi care pune o presiune puternică pe cursul de schimb.
    • O datorie publică ajunsă la 50% din PIB, care creşte necontrolat şi compromite orice redresare viitoare.
    • O obligatorie restructurare a cheltuielilor publice care nu poate fi pusă în practică de un guvern minoritar precum cel al lui Iohannis-Cîţu.

    „Echipa câştigătoare” şi-a pus ambele labe din faţă pe manivelele puterii, iar cu cele din spate îşi acoperă nechibzuinţa.

    „​Ne aflăm într-un punct de inflexiune. Nu a fost o campanie internă aşa cum ne-am fi dorit”, a susţinut dl Iohannis. Cum adică „ne-am fi dorit” – cine, unde, când, de ce?

    Şi, continuă preşedintele: „Mi-ar fi plăcut să văd mai multe dezbateri de idei mai multe discuţii aplicate. Sub scuza dezbaterii nu se pot ascunde atacuri la persoană şi derapaje. Astfel de atitudini nu ar trebui să vedem niciodată. S-au spus lucruri grave, s-au spus lucruri dure care sapă credibilitatea unui partid puternic”. S-au spus lucruri grave, dar preşedintele este cel care le-a încurajat. Rar o aşa făţărnicie!

    Preşedintele a fost aplaudat, în trecut, când a vorbit, la sediul guvernului din Victoriei, de cei doi „elefanţi” din sufrageria premierului Grindeanu (PSD) – amnistia şi graţierea. Şi a reuşit să-i izgonească pe elefanţi, fapt ce i-a adus puncte electorale. Acum, preşedintele zugrăveşte, din nou, sufrageria din Victoriei şi înstalează în capul mesei doi cai morţi, buni doar să-şi adauge ani în cartea de muncă pentru vechimea la pensie: unul este chiar el, celălalt este preaiubitul său paharnic.

    Este o victorie a preşedintelui cât un joc de sumă nulă, cu un partid de guvernare aflat la sub 20% încredere de vot şi cu mari posibilităţi de a ajunge în ghena partidelor nefolositoare.

    „Echipa câştigătoare” a suferit o victorie. Bravo! Încă o victorie ca asta şi sunteţi terminaţi definitiv.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Florin Cîţu este preşedinte PNL, cu 1.000 de voturi avans

    După numărarea a 45% din voturi, Cîţu câştigă 1.099 de voturi, iar Orban 672, au declarat pentru MEDIAFAX surse din comisia de numărare a voturilor de la Congresul PNL.

    „Am numărat 45% din voturi, iar Florin Cîţu a obţinut 1.099 de voturi”, au declarat surse din Comisia de numărare a voturilor.

    Potrivit surselor citate, Ludovic Orban are 672 de voturi.

    Alte surse spun că rezultatele finale sunt: ​​Florin Cîţu a obţinut 2.878, iar Ludovic Orban – 1.898.

    Tabăra lui Florin Cîţu şi-a proclamat victoria la Congresul PNL. Rareş Bogdan a declarat, sâmbătă, la Aleph News, că premierul va învinge cu un scor de 65 – 70 la sută.

    La Congresul PNL au participat, sâmbătă, 4.874 de delegaţi.

    Ei aleg preşedintele PNL între Ludovic Orban – preşedintele în funcţie şi preşedintele Camerei Deputaţilor şi Florin Cîţu – premier.

    Procesul de vot a durat aproximativ două ore şi jumătate.

     

     

  • Pandemia în „patul lui Procust”. Florin Cîţu a majorat de la 4 la 6 la mie pragul de la care se aplică restricţii pentru a putea ţine Congresul PNL

    Creşterea bruscă a numărului de cazuri noi de COVID-19 de la începutul lunii septembrie până acum risca să pună în pericol desfăşurarea congresului în care PNL îşi alege liderul dintre premierul în funcţie Florin Cîţu şi actualul preşedinte al partidului, Ludovic Orban. Soluţia? Creşterea ratei de incidenţă de la care intră în vigoare restricţiile de la 4 la 6 la mie.

    În cifre, în ultimele patru zile, numărul de infectări a crescut rapid, de la 3.300 de cazuri în 20 septembrie, până la 7.100 de pacienţi în 24 septembrie.

    În loc să îl sperie aceste cifre, coroborate cu strigătele de ajutor din partea spitalelor care se văd din nou cu paturile ocupate, premierul Florin Cîţu semnează un ordin prin care creşte rata de incidenţă de la care intră în vigoare restricţii de călătorie.

    Şeful Guvernului creează astfel, din pix, cadrul legal pentru a putea organiza congresul din 25 septembrie, unde vin 5.000 de membri PNL pentru a vota un singur om. Impune astfel un pat al lui Procust unei ţări întregi, desi specialiştii avertizează pe toate vocile că riscurile sunt enorme pentru pacienţi. Varianta Delta este mai contagioasă şi trimite mai mulţi pacienţi în ATI decât forma iniţială a virusului.

    Iar o ironie amară este că documentul cu noile hotărâri semnate de Cîţu şi publicat pe grupul de comunicare cu presa al autorităţilor vine chiar după o informare privind decesul din cauza COVID al unui tânăr de 20 de ani, din Timiş, fără comorbidităţi, nevaccinat.

    Autorităţile se limitează însă la a prezenta rece această dramă, ca un eveniment care iese din tipare, dar care este umbrit la doar un minut de anunţul privind modificarea limitei de incidenţă. Oare nu aveau autorităţile pârghiile necesare pentru a-l convinge pe un tânăr de 20 de ani de importanţa vaccinării? A ajuns pe masa premierului această ştire şi totuşi a semnat fără ezitare creşterea incidenţei?

    Revenind la incidenţă, cuplat la datele privind evoluţia pandemiei din poziţia de premier, Florin Cîţu a realizat rapid că Bucureştiul ar fi intrat în weekend în scenariul roşu dacă păstra acelaşi indicator de 4 la mie. În 24 septembrie, Capitala se afla la 3,77 infectări la mia de locuitori. Iar premierului nici măcar nu îi erau necesare datele specialiştilor.

    Este clar şi pentru cei care văd pentru prima data cifrele în creştere accelerată ca număr de cazuri, decese, internări la ATI, că situaţia este dramatică, iar valul patru este în plină forţă.

    Premierul nu a văzut pericolul apropiindu-se nici în vară, când spunea, alături de Preşedintele Iohannis, care îl susţine acum, că situaţia este sub control şi că de ce a fost mai greu am trecut. Ne amintim despre declaraţia paradoxală a lui Iohannis care lega, printr-o deducţie logică greu de pătruns, succesul vaccinării de numărul mic de vaccinaţi. Astăzi, România are cea mai mica rată de vaccinaţi – undeva la 30% din populaţie, iar când toate ţările vestice încep să relaxeze măsurile, noi începem să le impunem.

    Iar momentul în care ne aflăm astăzi aminteşte de situaţia de acum un an, când în 6 decembrie au fost organizate alegerile parlamentare. Atunci arătam că, inexplicabil, numărul de teste scădea. „România testează în medie la jumătate din capacitatea maximă, iar cinci judeţe nu pot testa nici 100 de oameni zilnic. Autorităţile dau declaraţii în contradictoriu privind cererea de testare”, scriam cu câteva zile înainte de alegerile din 6 decembrie 2020.

    Fără să vrea să ştie imaginea reală, autorităţile prezintă o situaţie în care lupta cu pandemia este ca şi câştigată. MedLife a dat publicităţii un studiu realizat cu fonduri proprii în care rezultatele indicau că zilnic sunt 35.000 de pacienţi infectaţi. De cinci ori mai mult decât cei raportaţi oficial. De fapt, pacienţii din spitale şi mai ales medicii duc greul în aceste zile, în care o sală se umple de 5.000 de oameni ca şi cum nu ar mai exista nimic după data de 25 septembrie.

     

  • Ciolacu: Anunţul lui Klaus Iohannis, o implicare nepermisă pentru un preşedinte în viaţa politică

    „Anunţul făcut de la New York, de la ONU, unde dl. preşedinte s-a dus să rezolve situaţia din Golf (este – n.r.) iarăşi o implicare nepermisă pentru un preşedinte în viaţa politică”, spune liderul PSD, Marcel Ciolacu.

    Social-democratul spune că şeful statului se implică în viaţa politică „de şapte ani”.

    „Nu am văzut în atribuţiile preşedintelui, în Constituţie, să susţii sau să faci campanie pentru un partid, dar am auzit câteodată în discursul lui Cîţu şi europarlamentarului…. Batistuţă, îmi scapă numele acum… Rareş Bogdan, că au nu ştiu ce parteneriate cu preşedintele. Păi nu ar vrea să iasă să ne detalieze ce parteneriat au? Cum un anumit partid are parteneriat cu preşedintele sau preşedintele cu PNL? Să vedem şi noi dacă suntem în matca constituţională”, adaugă Ciolacu.

    Marcel Ciolacu spune că, momentan, nu se pune problema suspendării preşedintelui Klaus Iohannis.

    Şeful statului a anunţat că o să participe la congresul PNL de sâmbătă şi că îl susţine pe Florin Cîţu.

  • Cristoiu:Adevăratul examen pentru PNL şi USRPLUS este asigurarea unităţii după ce şefii vor fi aleşi

    Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

    „Prezent la o emisiune care i-a asigurat amabilităţile absente la cea moderată de Cosmin Prelipceanu, Dacian Cioloş, candidat la şefia USRPLUS în cadrul unor alegeri care durează mai mult decît cele din Rusia, şi ca şi cele din Rusia sînt secret de stat pentru cei care nu locuiesc în Bula de pe Facebook, a susţinut că partidul despre care nu se ştie dacă-l va conduce, deoarece nu se ştie dacă rezultatele vor fi comunicate opiniei publice pînă la Apocalipsă, se va întoarce în Coaliţia de Guvernare, dar nu oricum ci doar dacă i se garantează că va putea face reforme.

    Care reforme? Ale statului în general? Ale Constituţiei? Ale Serviciilor secrete? Ale administraţiei locale?

    Altfel spus, reforme care întîrzie de ani întregi şi fără de care statul român, esenţialmente birocratic, stăpîn al individului şi nu invers, cum ar trebui, supus individului.

    Se spune că plecarea de la Guvernare te face mai înţelept. Pentru USRPLUS plecarea de la Guvernare n-a fost un timp al maturizării. Partidul a rămas cu fixaţiile cu care s-a născut sau a fost născut de alţii. Admiţînd că SIIJ se desfiinţează şi pensiile speciale dispar, se va îmbunătăţi prin asta viaţa de zi cu zi a românilor? Vor plăti românii facturi mai mici la energie? Va fi mai bună viaţa din spitale? Va fi scutit cetăţeanul de rătăcire prin jungla birocraţiei româneşti?

    Doar cele două reforme şi evident, un alt premier decît Florin Cîţu, sînt condiţiile USRPLUS pentru revenirea la Guvernare. Cît despre cedarea către PNL a ministerelor grele din punct de vedere al banilor care trebuie administraţi, Dacian Cioloş n-are nimic împotrivă. Unii ar spune că Dacian Cioloş, prin această bunăvoinţă arătată revenirii la Guvernare, a ţinut să cîştige în faţa lui Dan Barna în cursa pentru şefia USRPLUS, lovitură măiastră din acest punct de vedere, deoarece Pluseriştii aşteaptă cu sufletul la gură să fie chemaţi înapoi. Eu cred însă că Dacian Cioloş n-a făcut altceva decît să dea curs unei legităţi obiective. Aşa cum am mai scris, Coaliţia de Centru Dreapta se va reface după alegerile din PNL şi din USRPLUS. La ora actuală nu există o altă soluţie de guvernare în România. Sondajele de opinie, invocate des în ultima vreme, prin rezultatele care arată că PSD şi AUR ar putea asigura guvernarea, nu sînt temei pentru a schimba formula de guvernare.

    Mai întîi pentru că PSD mai are nevoie de stat în Opoziţie pentru a obţine, la alegerile din 2024, scorul cerut de o Guvernare de unul singur. Apoi, chiar dacă aureolat de concubinajul preţ de o Moţiune de cenzură cu USRPLUS, AUR nu poate fi partener de guvernare cu PSD. Ceea ce Uniunea Europeană a permis USRPLUS nu va permite PSD. Coaliţia de Centru Dreapta nu şi-a epuizat resursele electorale. Dacă în cele două partide se instaurează liniştea şi ordinea, Guvernul de Centru Dreapta, dat de partide care au deja experienţa unui divorţ cu năbădăi, experienţă care le-a spus că mult mai bine era cînd se aflau împreună, ar putea să administreze ţara mult mai bine ca înainte de Criza politică. Evident, dacă alegerile nu vor provoca tulburări grave în PNL şi chiar în USRPLUS. Pentru că adevăratul examen pentru cele două partide nu sînt alegerile, ci perioada de după alegeri”.

    NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro.

  • Ludovic Orban, mesaj pentru liberali: cei care azi nu mă aplaudă, să voteze pentru binele PNL

    Preşedintele PNL, Ludovic Orban, s-a adresat liberalilor care sâmbătă au participat la Consiliul Naţional al partidului. Cei care azi nu mă aplaudă, să voteze pentru binele PNL, a spus Orban în perspectiva alegerilor de săptămâna viitoare pentru funcţia de preşedinte al partidului.

    Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a vorbit despre competiţia internă din partid. Concluzia liderului liberal este că lupta a stricat imaginea partidului şi a dus la scăderea încrederii în Guvern.

    „Din păcate competiţia s-a transformat într-o luptă foarte dură, o luptă în care cele două părţi nu s-au sfiit să folosească instrumente care nu sunt specifice democraţiei şi PNL. Realitatea este că azi PNL a pierdut masiv din încredere, doar 15% dintre români mai cred că România se îndreaptă într-o direcţie bună, încrederea în Guvern şi premier prefer să nu v-o spun. Din cauza asta suntem în faţa unui congres în care toţi delegaţii trebuie să decidă, să ia decizia ţinând cont doar de binele PNL”, a spus Ludovic Orban.

    Ludovic Orban a mai spus că cel care va fi ales preşedinte PNL pe 25 septembrie are de atins obiective imediate: refacerea unităţiii PNL şi a majorităţii parlamentare. De asemenea, Orban le-a transmis un mesaj liberalilor aflaţi în sală care nu i-au aplaudat discursul.

    „PNL trebuie să rămână cel mai democratic partid, să rămână un partid care respectă drepturile membrilor săi… Cei care azi nu mă aplaudă, să voteze pentru binele PNL”, a spus Ludovic Orban în încheiere.

    Consiliul Naţional al PNL s-a reunit sâmbătă pentru a pregăti congresul partidului programat pe 25 septembrie. De asemenea, participanţii au aprobat o serie de modificări de statut.

  • Rezoluţie PNL: Invităm USR PLUS la un dialog fără precondiţii inacceptabile

    Participanţii la şedinţa Biroului Permanent al PNL au adoptat sâmbătă o rezoluţie propusă de prim-vicepreşedintele Rareş Bogdan. Documentul are 10 puncte şi prevede, printre altele, susţinerea pentru Guvernul Cîţu şi invitarea membrilor USR PLUS la dialog fără precondiţii inacceptabile. 

    Rezoluţia PNL are 10 puncte şi a fost votată în unanimitate de participanţii la şedinţa de sâmbătă. Primele cinci puncte sunt despre guvern şi parteneriatul cu preşedintele României.

    „1. Rămânem ferm angajaţi în actul guvernării României.
    2. Asigurăm cetăţenii şi mediul de afaceri, care au exprimat îngrijorări cu privire la stabilitatea politică din România, că suntem perfect conştienţi de responsabilităţile PNL şi că toate eforturile noastre sunt îndreptate către asigurarea stabilităţii şi funcţionarea cât mai bună a guvernării, dincolo de orice dispută de pe scena politică.
    3. Salutăm recenta aprobare în Guvernul României a Programului naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi considerăm acest program o soluţie bună şi necesară pentru modernizarea ţării, pentru dezvoltarea multor comunităţi locale.
    4. Solicităm Guvernului României luarea tuturor măsurilor posibile pentru a proteja cetăţenii în contextul scumpirilor care au avut loc în sectorul energetic şi care le afectează nivelul de trai.
    5. Reafirmăm susţinerea categorică pentru parteneriatul dintre partidul nostru şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Acest parteneriat este esenţial pentru buna conducere a României, pentru succesul guvernării liberale şi pentru credibilitatea ei în plan intern şi extern”, scrie în documentul liberalilor.

    În partea a doua a documentului, liberalii solicită izolarea partidelor extremiste şi reluarea dialogului cu USR PLUS fără condiţii „inacceptabile”.

    „6. Cerem clasei politice din România, tuturor partidelor care se definesc drept democratice, să izoleze ferm extremismul politic şi să refuze orice colaborare cu extremiştii, colaborare care nu face decât să credibilizeze ideologii nocive şi să erodeze democraţia. Niciun interes de partid nu poate justifica alianţe cu cei al căror ultim obiectiv este, de fapt, distrugerea democraţiei româneşti.
    7. Facem apel la denunţarea imediată şi totală de către USR PLUS a oricărei colaborări sau acţiuni politice comune cu Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), o formaţiune extremistă, xenofobă şi anti-europeană. Niciun partid care se pretinde democratic şi pro-european nu poate intra în parteneriate de vreun fel – făţişe sau tacite – cu apologeţi ai legionarismului sau ai comunismului, cu susţinători ai lui Corneliu Zelea Codreanu sau Nicolae Ceauşescu.
    8. Invităm USR PLUS la un dialog direct, nemijlocit, fără precondiţii inacceptabile, pentru a reconstrui încrederea şi a reface majoritatea parlamentară creată imediat după alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020.
    9. Reamintim tuturor membrilor PNL obligaţia lor de corectitudine faţă de partidul din care fac parte, obligaţie care include solidaritatea cu echipa guvernamentală liberală şi susţinerea Guvernului condus de PNL, în faţa celor care îl atacă în mod politicanist şi care urmăresc să-l slăbească ori să-l demită.
    10. Mandatăm premierul Guvernului României, Florin Cîţu, pentru a lua măsurile şi deciziile necesare pentru asigurarea în continuare a stabilităţii guvernamentale şi pentru respingerea tentativelor parlamentare de demitere a Guvernului prin moţiune de cenzură”, mai scrie în rezoluţia PNL.

    O altă rezoluţie a fost propusă de liderul liberalilor Ludovic Orban. Aceasta a fost aprobată tot în unanimitate şi vizează interzicerea colaborării cu PSD.

  • Pentru Iohannis, criza politică, de care este şi el responsabil, nu este deloc îngrijorătoare. (Drulă, USR, fost ministru: Florine, România nu te mai vrea! Eşti terminat politic, eşti un premier toxic!) Pentru antreprenori, această luptă politică sterilă nu aduce nimic bun României. Pentru mulţi alţii, este încă un motiv de a pleca din ţară, şi nu din cauza banilor

    De două săptămâni, cu toţii asistăm la o criză guvernamentală, cu rufele spălate în public: este un reality show pe banii voştri, cei care munciţi aproape jumătate din an pentru stat, ca să plătiţi taxele şi impozitele.

    Pentru preşedintele Klaus Iohannis, această criză guvernamentală nu este deloc absolut îngrijorătoare, suntem o ţară stabilă, nu ne abatem de la parcursul nostru european şi transatlantic şi nu deraiem de la valorile şi angajamentele asumate (mesajul pe care ambasadorii noştri trebuie să-l transmită în afară, dacă întreabă cineva ce se întâmplă în România). Preşedintele ne garantează că “vom găsi cele mai potrivite soluţii pentru a depăşi această criză politică. Ţara este stabilă şi nu este afectată de ruptura dintre PNL şi USR/PLUS”.

    Preşedintele este unul dintre cei responsabili de această criză politică, şi prin modul lui de gestiune a situaţiei a dat posibilitatea protagoniştilor să spună cei cred unii despre ceilalţi.

    După demisia din guvernul Cîţu, ministrul transporturilor Cătălin Drulă îi spunea public premierului: Florine, România nu te mai vrea! Eşti terminat politic, eşti un premier toxic!

    Nu ştiu ce înţelege preşedintele Iohannis din această criză, dar Ludovic Orban, fostul lui tovarăş politic din PNL, ajuns acum duşman, spune: Lumea de pe stradă ne umple frigiderul.

    Pentru Florin Cîţu, devenit nefrecventabil de către USR/PLUS, toată această criză se termină după 25 septembrie, când va fi ales preşedinte al PNL, după care va urma o perioadă de “Românie liberală”.

    Pentru antreprenorii români reuniţi în Romanian Business Leaders, ceea ce se întâmplă acum în politică nu va aduce nimic bun, nu se va putea construi nimic durabil.

    RBL, cea mai cunoscută organizaţie antreprenorială din România, îi reaminteşte preşedintelui Iohnnis că în decembrie, la învestirea noului guvern, au fost promise multe lucruri, dar nu s-a făcut nimic, rămânând doar vorbe fără acoperire.

    “Cetăţenilor români li s-a promis restructurarea statului, reforme importante în sănătate, educaţie, în marile sisteme publice, reducerea birocraţiei, relansarea economiei, campania de vaccinarea, respectul pentru contribuabil.“

    RBL îi reaminteşte lui Iohannis că instituţia preşedinţiei, pe care acum o reprezintă, are datoria de a readuce stabilitatea şi încrederea în clasa politică.

    Pentru antreprenori, pentru economie, toată această criză politică înseamnă, într-un fel sau altul, bani pierduţi, pentru că la nivelul administraţiei publice totul se blochează.

    Pentru piaţa valutară, criza politică a reprezentat un bun prilej de a pune presiune pe cursul valutar leu/euro, ceea ce a necesitat intervenţia BNR.

    Pentru analişti, această criză politică  va aduce creşterea cursului la 5 lei pentru 1 euro cât de devreme, octombrie-noiembrie.

    Pentru agenţiile de rating – Fitch – criza politică a fost un bun prilej pentru a reaminti tuturor că România este la limită cu deficitul bugetar şi, dacă o mai ţine mult aşa, ţinta de reducere a deficitului este pusă în pericol (guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 7% la 3% din PIB până în 2024), la fel şi PNRR-ul de 29 de miliarde de euro.

    Premierul Florin Cîţu spune că dacă Bruxelles-ul nu va mai aproba PNRR-ul, principalul vinovat este USR/PLUS, care s-a aliat cu AUR pentru a dărâma guvernul lui.

    Pentru mulţi alţii, această criză la care asistă zi de zi reprezintă încă un motiv de a nu mai rămâne în România, de a pleca din ţară, pentru că nu ne vom mai face bine niciodată. O parte pleacă din ţară nu din cauza banilor, ci din cauza atmosferei toxice în care trăiesc, unde nu văd nimic bun de la clasa politică şi nu cred că promisiunile vor deveni cândva realitate.

    Aceasta este situaţia de astăzi, iar preşedintele Iohannis este unul dintre cei vinovaţi, pentru că guvernul Cîţu este guvernul lui, pentru că a permis extinderea acestei crize politice, pentru că a dat posibilitatea, şi prin lupta din PNL, ca toţi să-şi arate rufele public şi să spună ce cred unii despre alţii.

    Ce respect cere el pentru premier, când foştii lui miniştri îl apelează cu “Florine! Nu mai ai ce să cauţi la Palatul Victoria!” etc.

    Cum mai poate face PNL, şi cu Cîţu la conducere, reformele promise, când gradul de încredere în acest partid este atât de redus.

    Degeaba critică Iohannis asocierea dintre USR/PLUS şi AUR, când el este unul dintre cei vinovaţi că încrederea în AUR este în creştere.

    Iohannis a permis ajungerea în această situaţie, iar rezultatul este o dezamăgire a tuturor faţă de dreapta politică, formată din PNL şi USR/PLUS. Cine s-ar fi gândit că, în numai zece luni, o coaliţie de dreapta pe care românii au votat-o să ajungă într-o asemenea situaţie în care partidele să se porcăiască public între ele.

    Cum va rezista un guvern la Palatul Victoria atunci când creşterea economică va începe să scadă, când facturile la utilităţi nu vor scădea, când cursul valutar leu/euro va creşte, când dobânzile la lei vor creşte, când guvernul va trebui să reducă deficitul bugetar şi nu prin creşterea veniturilor, ca acum, ci prin scăderea cheltuielilor, când agenţiile de rating vor retrograda România la categoria “junk”, nerecomandată investiţiilor, când companiile nu vor mai face angajări ci vor trebui să dea oameni afară pentru că le scad vânzările, când deficitul comercial şi deficitul de cont curent – care se majorează acum – ne va exploda în faţă?