Tag: piata

  • Kearney: Sectorul telecom din România se află pe locul 16 într-un top format din 20 de ţări europene, dar se distinge printr-un scor foarte ridicat al satisfactiei clienţilor, devansat doar de Finlanda şi Olanda

    Sectorul telecom din România se află pe locul 16 într-un top format din 20 de ţări europene, dar se distinge printr-un scor foarte ridicat al satisfactiei clienţilor, devansat doar de Finlanda şi Olanda, la egalitate cu Norvegia, arată un studiu realizat de compania de consultanţă Kearney.

    Raportul evaluează starea sectorului de telecomunicaţii pe baza a cinci factori-cheie: randamentul financiare, stabilitate comercială, implementarea tehnologiilor, mediul de afaceri şi percepţia clienţilor.  

    Conform celor mai recente rezultate ale Kearney European Telecom Health Index, sectorul european de telecomunicaţii, considerat mult timp un pionier la nivel global, începe să manifeste semne de vulnerabilitate, cu discrepanţe semnificative în 20 de pieţe europene. Datele arată că multe dintre ţările cu economii majore ale continentului se află în jumătatea inferioară a clasamentului.

    Europa a înregistrat progrese semnificative în implementarea reţelelor 5G şi a fibrei optice, dar rămâne în urma Americii de Nord în ceea ce priveşte monetizarea acestor investiţii.

     În cazul 5G, de exemplu, în ciuda unei implementări care acoperă majoritatea populaţiei continentului, doar 38% dintre abonaţii mobili europeni au adoptat această tehnologie, comparativ cu 51% în America de Nord.

    Ţări precum Spania, Norvegia şi Elveţia se află în fruntea adoptării şi comercializării 5G, în timp ce Polonia, România şi Belgia rămân în urmă atât la nivel de implementare, cât şi de penetrare.

     “Europa a fost un promotor timpuriu şi un pionier în configurarea peisajului modern al telecomunicaţiilor. Însă astăzi, multe dintre marile pieţe întâmpină dificultăţi în a menţine o creştere sănătoasă, asadar este essential ca jucatorii sa se concentreze pe structura pieţei, strategia comerciala şi monetizarea infrastructurii.”, a declarat Claudio Campanini, Partener Kearney şi Head of Communications, Media & Technology în Europa.

    În ciuda dimensiunii lor limitate, cinci dintre cele mai puternice şase pieţe de telecomunicaţii au populaţii sub 12 milioane de locuitori. Norvegia, Suedia şi Elveţia au obţinut rezultate bune în toţi factorii analizaţi în Index, sustinute de o penetrare ridicată a reţelelor 5G şi a fibrei optice, performanţe comerciale solide şi un nivel ridicat de satisfacţie a clienţilor.  

    În contrast, 70% din populaţia Europei trăieşte în ţări situate în jumătatea inferioară a Indexului, incluzând economii majore precum Germania, Marea Britanie şi Italia.  

    Cercetările realizate de Kearney indică faptul că pieţele mobile mai consolidate, cele cu trei operatori principali de reţea mobilă (MNO), tind să înregistreze performanţe financiare superioare comparativ cu pieţele cu patru jucători, fără a înregistra pierderi semnificative în ceea ce priveşte satisfacţia clienţilor sau calitatea reţelei. De exemplu, pieţele cu trei operatori înregistrează, în medie, o marjă EBITDA de 35% şi un scor de satisfacţie a clienţilor de 78, comparativ cu o marjă de 31% şi un scor de 80 pentru pieţele cu patru operatori.

     

     

  • Addiko Bank din Slovenia intră oficial pe piaţa bankingului digital din România, iniţial cu credite de nevoi personale

    Addiko Bank, jucător bancar digital din Slovenia, intră oficial pe piaţa din România, oferind credite de nevoi personale integral online, direct din aplicaţia lansată în luna martie.

    Un specific al băncii este că nu este necesară deschiderea unui cont bancar nou la Addiko Bank, sumele aprobate putând fi transferate în alt cont al clientului, deschis la orice bancă din România, cel târziu în următoarea zi lucrătoare.

    Addiko Group activează în România în baza regimului de „passporting” al licenţei bancare din Uniunea Europeană prin subsidiara din Slovenia.

    Creditele din oferta Addiko au o dobândă fixă promoţională de 7,5% până la 30 septembrie.

    Banca vrea să îşi extindă portofoliul de produse disponibile în aplicaţie,  vizând atât segmentul de retail, cât şi pe cel al IMM-urilor, şi explorează parteneriate de distribuţie care să sprijine accelerarea creşterii businessului de credite în România.

    „Intrarea pe piaţa din România marchează un moment de referinţă pentru Addiko Bank, care demonstrează capabilităţile noastre digitale solide şi angajamentul faţă de regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est”, a declarat Andrej Andoljsek, CEO Addiko Bank Slovenia. „Aducem un model de banking simplu şi direct, deja validat, într-o piaţă competitivă şi dinamică. Credem că românii caută alternative transparente, rapide şi comode, iar abordarea noastră exclusiv prin aplicaţie răspunde direct acestei cereri.”

    Aplicaţia facilitează procesul de solicitare a creditului printr-o bară de progres care arată etapele şi procentul de completare, oferind acces rapid la suport, opţiunea de schimbare a limbii şi notificări push sau e-mail privind stadiul cererii. Serviciul de relaţii cu clienţii  este disponibil în limba română, de luni până vineri, 08:00–17:00, printr-un sistem cu răspuns vocal interactiv (IVR) în afara programului, şi poate fi accesat telefonic, prin e-mail sau în secţiunea de întrebări frecvente  de pe site şi din aplicaţia mobilă.

    „Misiunea noastră este clară: să oferim o alternativă de creditare 100% digitală, atractivă pentru consumatorii care lucrează deja cu una sau două bănci – fără să fie nevoiţi să deschidă un cont la noi. Creditarea este doar începutul. Scopul nostru este să ne extindem oferta în funcţie de nevoile clienţilor, pentru a oferi o experienţă bancară mai inteligentă şi mai eficientă pentru toţi”, a concluzionat Ganesh Krishnamoorthi, Chief Market, IT & Digitalization Officer, Addiko Group.

    Clienţii din România pot descărca aplicaţia mobilă Addiko din Google Play şi App Store.

  • Addiko Bank din Slovenia intră oficial pe piaţa bankingului digital din România, iniţial cu credite de nevoi personale

    Addiko Bank, jucător bancar digital din Slovenia, intră oficial pe piaţa din România, oferind credite de nevoi personale integral online, direct din aplicaţia lansată în luna martie.

    Un specific al băncii este că nu este necesară deschiderea unui cont bancar nou la Addiko Bank, sumele aprobate putând fi transferate în alt cont al clientului, deschis la orice bancă din România, cel târziu în următoarea zi lucrătoare.

    Addiko Group activează în România în baza regimului de „passporting” al licenţei bancare din Uniunea Europeană prin subsidiara din Slovenia.

    Creditele din oferta Addiko au o dobândă fixă promoţională de 7,5% până la 30 septembrie.

    Banca vrea să îşi extindă portofoliul de produse disponibile în aplicaţie,  vizând atât segmentul de retail, cât şi pe cel al IMM-urilor, şi explorează parteneriate de distribuţie care să sprijine accelerarea creşterii businessului de credite în România.

    „Intrarea pe piaţa din România marchează un moment de referinţă pentru Addiko Bank, care demonstrează capabilităţile noastre digitale solide şi angajamentul faţă de regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est”, a declarat Andrej Andoljsek, CEO Addiko Bank Slovenia. „Aducem un model de banking simplu şi direct, deja validat, într-o piaţă competitivă şi dinamică. Credem că românii caută alternative transparente, rapide şi comode, iar abordarea noastră exclusiv prin aplicaţie răspunde direct acestei cereri.”

    Aplicaţia facilitează procesul de solicitare a creditului printr-o bară de progres care arată etapele şi procentul de completare, oferind acces rapid la suport, opţiunea de schimbare a limbii şi notificări push sau e-mail privind stadiul cererii. Serviciul de relaţii cu clienţii  este disponibil în limba română, de luni până vineri, 08:00–17:00, printr-un sistem cu răspuns vocal interactiv (IVR) în afara programului, şi poate fi accesat telefonic, prin e-mail sau în secţiunea de întrebări frecvente  de pe site şi din aplicaţia mobilă.

    „Misiunea noastră este clară: să oferim o alternativă de creditare 100% digitală, atractivă pentru consumatorii care lucrează deja cu una sau două bănci – fără să fie nevoiţi să deschidă un cont la noi. Creditarea este doar începutul. Scopul nostru este să ne extindem oferta în funcţie de nevoile clienţilor, pentru a oferi o experienţă bancară mai inteligentă şi mai eficientă pentru toţi”, a concluzionat Ganesh Krishnamoorthi, Chief Market, IT & Digitalization Officer, Addiko Group.

    Clienţii din România pot descărca aplicaţia mobilă Addiko din Google Play şi App Store.

  • Surse din piaţa e-commerce: „Giganţii din China se vor folosi de excepţia lăsată de Finanţe la plata taxei de 25 de lei pentru coletele vămuite direct în România şi nimeni nu va mai plăti de fapt taxa. Deja din iulie jucătorii din China au mutat masiv ruta coletelor din Budapesta spre Oradea. Nu s-a rezolvat nimic”

    Noua taxă de 25 de lei anunţată de ministrul finanţelor Alexandru Nazare pe coletele cu valori de sub 150 de euro provenind din afara Uniunii Europene, în special de la giganţi din China precum Temu, Shein sau AliExpress, nu va ajunge de fapt să fie plătită de nimeni, din cauza unor excepţii introduse în proiectul de impunere a taxei, acuză mai mulţi jucători din industria locală de e-commerce.

    „Nu s-a rezolvat nimic cu taxa de 25 de lei anunţată de Guvern. Nu va plăti nimeni această taxă. Proiectul spune că taxa nu se aplică taxa pentru coletele care vin direct în România, pentru care vama se face aici, şi deja de la jumătatea lunii iulie s-a văzut pe piaţă o mutare masivă a coletelor din China de pe aeroportul din Budapesta spre cel din Oradea de exemplu”, a declarat pentru ZF reprezentantul unui jucător din industria locală de ecommerce.

    „Din cauza acestei excepţii la plata taxei de 25 de lei / colet de fapt nu s-a rezolvat nimic, asaltul coletelor va continua, doar se va bifa de către retailerii din China sau Turcia condiţia că va fi un depozit aici, şi atât, jucătorii locali din e-commerce se vor confrunta cu aceeaşi concurenţă neloială”, susţine un alt jucător din industrie.
    De la un raport de 99% – 1% între coletele trimise de giganţii din China în Ungaria şi România, acum valorile aproape că sunt egale, susţine un jucător din industria de e-commerce. „De la jumătatea lunii iulie s-a văzut o schimbare masivă, o mutare a coletelor dinspre Ungaria spre România”, susţine sursa menţionată.

    Ministrul finanţelor Alexandru Nazare a menţionat într-adevăr în conferinţa de presă că taxa nu va fi achitată de companiile care creează pe plan local hub-uri logistice, dar nu este clar care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească firmele pentru a evita plata celor 25 de lei pe colet. „Odată instituită taxa, cei care vor să îşi stabilească huburi logistice în România şi vor să distribuie în România, nu vor mai trebui să plătească aceşti bani. Dacă vor să facă business în România, să vină să îşi facă huburi logistice în România”.

    În aceste condiţii nu este clar pentru câte dintre cele 225.000 de colete care ajung în România din afara spaţiului comunitar se va achita până la urmă taxa de 25 de lei.

    Redăm în cotinuare declaraţiile făcute de ministrul finanţelor Alexandru Nazare pe această temă, în cadrul conferinţei de presă susţinute la Guvern:

    ► Vrem o taxă pe fluxurile extracomunitare de colete. La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete sub 150 de euro au crescut de la 1 mld. la 4 mld. în ultimii 4 ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi la 225.000 de colete pe zi.Sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 antreprenori români care vând în online şi au fost extrem de afectaţi de această creştere din zona extracomunitară.

    ► Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse – de mediu, logistice, riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete.

    ► Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro. Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem şi coletele care vin din zone extracomunitare în România şi cele care vin prin alte huburi.


    Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) a atacat, printr-un comunicat transmis miercuri, ezitările Guvernului Bolojan de a ataca „specialii din e-commerce”, giganţii din China care folosindu-se de subvenţiile primite de la statul chinez abuzează de scutirile de taxe din UE pentru coletele de mică valoare (sub 150 de euro), inundând piaţa cu produse pentru care nu achită taxe şi punând presiune pe jucătorii locali care achită impozite pentru produsele importate pe plan local.

    Critici dure în trecut de la Asociaţia Magazinelor Online

    Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) a criticat dur în trecut Guvernul pentru că nu taxează coletele trimise în special din China.

    „ARMO  îşi exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că Guvernul ezită să adopte măsurile necesare pentru combaterea concurenţei neloiale a platformelor de comerţ electronic asiatice şi pentru protejarea consumatorilor români”, a transmis ARMO în luna iulie.

    „În prezent, mii de comercianţi locali care îşi plătesc corect taxele şi respectă legislaţia de protecţie a consumatorului sunt penalizaţi, fiind obligaţi să concureze cu importuri masive de produse subevaluate şi subvenţionate, pentru care nimeni nu îşi asumă răspunderea, de multe ori neconforme cu standardele europene şi adesea de calitate îndoielnică. Lipsa unor măsuri ferme face ca evaziunea fiscală să devină mai profitabilă decât respectarea legii, iar acest lucru descurajează investiţiile corecte şi dezvoltarea comerţului online românesc”, conform ARMO.

    „Este inacceptabil ca în 2025 Guvernul să tolereze acest fenomen. În timp ce magazinele online locale sunt controlate de autorităţi pentru că le-a scăzut foarte mult cifra de afaceri de la un an la altul, platformele asiatice livrează zilnic milioane de colete fără să achite taxe vamale, fără etichete în limba română şi fără respectarea reglementărilor privind siguranţa produselor. Practic, Guvernul sancţionează firmele corecte şi legitime, iar evaziunea fiscală este încurajată prin lipsa de acţiune”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv ARMO.

    „ARMO solicită Guvernului taxarea coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro,  introducerea controalelor sistematice pentru respectarea standardelor de siguranţă şi etichetare a produselor importate şi aplicarea tratamentului echitabil între comerţul online local şi platformele asiatice. În ciuda apelurilor repetate şi a soluţiilor pe care ARMO le-a propus, guvernanţii preferă să sancţioneze şi taxeze companiile româneşti în loc să lupte cu evaziunea fiscală. Acest mod de acţiune va duce la distrugerea companiilor româneşti şi la pierderea locurilor de muncă, favorizând dependenţa faţă de platformele non-UE şi acumularea de către acestea a unei cote de piaţă din ce în ce mai mare.
    România nu îşi mai poate permite să piardă venituri bugetare şi să îşi expună consumatorii la riscuri, în timp ce comercianţii locali se confruntă cu o concurenţă neloială directă, sub privirea pasivă a autorităţilor. Comerţul electronic românesc are un potenţial major de dezvoltare şi de creare de locuri de muncă, însă acest lucru nu poate fi realizat dacă mediul de afaceri corect rămâne dezavantajat în faţa celor care nu respectă regulile”, conform ARMO.

  • Multinaţionalele şi impactul tarifelor vamale: 30% iau în calcul majorarea preţurilor şi 16% relocarea producţiei sau orientarea către alte pieţe

    O treime dintre companiile multinaţionale (34%) consideră că tarifele comerciale suplimentare sau barierele netarifare ar avea un impact semnificativ asupra activităţii lor, în timp ce 57% estimează un impact moderat. Pentru a diminua efectele acestor măsuri, aproape 30% ar creşte preţurile, iar 16% ar lua în calcul relocarea producţiei sau orientarea exporturilor către alte pieţe, notează studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey.

    Potrivit acestuia, monitorizarea tarifelor şi a reacţiilor pe care le generează reprezintă una dintre caracteristicile cheie ale politicii fiscale globale în 2025, dat fiind că acestea ar putea să înlocuiască anumite politici fiscale naţionale, în circumscripţii aflate în căutarea unor avantaje competitive pe plan global.

    Studiul evaluează impactul a cinci teme fiscale majore asupra activităţii multinaţionalelor: transparenţa şi raportarea (pe primul loc, la fel ca în 2024), digitalizarea sistemelor fiscale, criteriile de sustenabilitate (în urcare de pe locul cinci anul trecut, studiul fiind realizat înainte de simplificarea cerinţelor de raportare din UE prin pachetul Omnibus I), reforma fiscală internaţională – impozitul minim pe cifra de afaceri, Pilonul II din reforma OCDE – şi implicaţiile fiscale asociate forţei de muncă.

    Aspectele legate de transparenţă şi raportare continuă să preocupe companiile multinaţionale prin prisma poverii administrative pe o implică. Astfel, 82% dintre participanţii la studiu estimează că, în următorii doi-trei ani, vor creşte cerinţele de transparenţă a datelor fiscale, având în vedere, în principal, obligaţiile aferente raportării publice ţară cu ţară (Public Country-by-Country Reporting – Public CbC) şi criteriile de sustenabilitate.

    Raportat la digitalizarea sistemelor fiscale, 86% dintre participanţi spun că autorităţile naţionale continuă să facă progrese în adoptarea modelului OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) de administrare fiscală 3.0 – o administraţie modernă şi digitală. Însă, în timp ce 77% estimează efecte benefice, precum îmbunătăţirea relaţiei dintre contribuabili şi autoritatea fiscală, economie de timp şi de resurse la conformarea fiscală etc., 22% se aşteaptă la creşterea costurilor şi a complexităţii procedurilor de raportare.

    Sustenabilitatea, a treia temă de impact anul acesta, care a urcat două locuri faţă de anul trecut, reprezintă o prioritate absolută pentru mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii se aşteptau la un impact major din partea mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

    Ca urmare a evoluţiilor din reforma fiscală internaţională (implementarea impozitului minim pe profit la nivel global – Pilonul II din acordul OCDE), aproape jumătate din participanţii la studiu se aşteaptă să plătească impozite mult mai mari, în timp ce un procent similar anticipează doar o creştere marginală a taxelor din această cauză.

    Din perspectiva forţei de muncă, a cincea temă analizată, activitatea transfrontalieră la distanţă continuă să reprezinte o provocare atât pentru întreprinderi, cât şi pentru autorităţile naţionale. În acest caz, cei mai mulţi participanţi au invocat reglementările legate de impozitul pe profit (76%), cum ar fi preţurile de transfer şi riscurile legate de crearea de sedii permanente, dar şi taxele pe muncă ( 69%) şi contribuţiile sociale (58%).

    „La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă şi incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicţii, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung”, spune Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

    El subliniază că modificarea în regim de urgenţă a cerinţelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunţate sau impuse de SUA mai multor ţări şi contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internaţională. La acestea se adaugă şi anunţul UE potrivit căruia finanţarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care îşi desfăşoară activitatea şi vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puţin 100 de milioane de euro.

    „Această incertitudine se manifestă şi asupra companiilor multinaţionale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaţionale în direcţia asigurării coerenţei şi predictibilităţii reglementărilor în domeniul fiscal”, concluzionează Dan Bădin.

    Studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey, ajuns la a 12-a ediţie, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanţilor departamentelor de taxe şi al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internaţional asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 1.100 de reprezentanţi ai companiilor din 28 de ţări.


     

     

  • România – de la piaţă de consum la pol de decizie regională

    România devine tot mai vizibilă în arhitectura regională a grupului Unilever, atât prin ritmul de creştere a consumului, cât şi prin investiţiile consistente în infrastructura locală. Monica Tamaş, noul General Manager al Unilever România şi Moldova, spune că piaţa locală are toate ingredientele unei economii în ascensiune: maturizare progresivă, consum în creştere, disciplină operaţională şi un portofoliu de branduri cu relevanţă locală. În paralel, ea îşi propune să consolideze o cultură organizaţională bazată pe inovaţie, agilitate şi curajul de a anticipa viitorul.

     

    „România continuă să joace un rol cheie în regiune din perspectiva Unilever, cu o evoluţie solidă atât în privinţa performanţei comerciale, cât şi a eficienţei operaţionale şi a potenţialului de dezvoltare”, spune Monica Tamaş, general manager al Unilever România şi Moldova începând cu luna ianuarie a acestui an. Ea remarcă faptul că această consolidare nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei adaptări constante la realităţile de consum, dar şi al unor decizii strategice pe termen lung. „Accentul pus pe optimizarea operaţiunilor şi pe consolidarea activităţilor a întărit poziţia ţării noastre într-un mod echilibrat şi sustenabil. Suntem conectaţi la ce se întâmplă în regiune, dar şi foarte ancoraţi în specificul pieţei locale.” Creşterea economică susţinută a României se reflectă şi în datele oficiale: conform Eurostat, în 2024, România a ajuns la 88% din media Uniunii Europene la indicatorul Consum Individual Real (CIR), depăşind 11 state membre – o evoluţie remarcabilă faţă de acum un deceniu, când acest indicator era la doar 56%. „Acest progres nu vorbeşte doar despre o economie în creştere, ci despre un potenţial real de consum. Iar când acest consum se intersectează cu branduri relevante, cu distribuţie solidă şi cu o strategie clară, potenţialul devine realitate.” În acest context favorabil, Unilever a intensificat investiţiile locale: în ultimii trei ani, compania a investit peste 48 de milioane de euro în extinderea fabricii din Ploieşti, mărind suprafaţa de la 6.000 la 17.000 de metri pătraţi şi transformând-o într-una dintre cele mai moderne unităţi de producţie alimentară din Europa. Doar în 2024, Unilever a direcţionat încă 3  milioane de euro pentru proiecte care vizează eficienţa operaţională şi reducerea impactului asupra mediului.

    Numirea Monicăi Tamaş în funcţia de general manager pentru România şi Moldova are şi o dimensiune personală, după un parcurs profesional de peste un deceniu în cadrul companiei. „Sunt la început de drum în acest rol şi sunt foarte motivată să duc mai departe povestea de succes din ultimii 30 de ani. Pentru mine, această poziţie este mai mult decât o etapă profesională. Este o întoarcere acasă, într-o echipă şi într-o cultură organizaţională în care cred foarte mult. (..) Am crescut în acest business şi simt o legătură profundă cu oamenii din spatele brandurilor. Este o responsabilitate importantă, dar şi o sursă de energie constantă. Mă motivează dinamismul pieţei, dar şi faptul că putem avea un impact real în viaţa oamenilor.” Ea descrie piaţa din România ca fiind una dintre cele mai competitive din regiune, unde „concurăm cu cei mai buni – competitori globali şi locali – şi acest lucru ne provoacă să fim mai buni, mai agili, mai conectaţi la realitate”. În viziunea Monicăi Tamaş, leadershipul în FMCG nu înseamnă doar atingerea obiectivelor comerciale, ci şi capacitatea de a genera schimbări pozitive prin cultura organizaţională şi prin rolul brandurilor în societate. „Produsele noastre ajung zilnic în milioane de case din România şi Moldova. Asta înseamnă nu doar succes comercial, ci şi o responsabilitate uriaşă. Avem şansa să construim valoare economică, dar şi socială – prin educaţie, prin obiceiuri mai sănătoase, prin susţinerea unor cauze care contează.” Ea pune accent pe un stil de leadership care favorizează curajul, colaborarea şi învăţarea continuă: „Cred că puterea unui business sustenabil vine din cultura care îl susţine. Îmi doresc să consolidez un mediu în care inovaţia, diversitatea, sustenabilitatea şi curajul de a încerca lucruri noi sunt practici naturale, prezente în deciziile de zi cu zi”. Pentru perioada următoare, Monica Tamaş îşi propune să dezvolte un business mai agil, care nu doar reacţionează la schimbări, ci le anticipează. Obiectivul ei este de a alinia şi mai bine organizaţia la realităţile pieţei şi ale consumatorilor, într-un mod adaptabil şi responsabil. „Aspir să construiesc o echipă şi mai puternică, un business mai bine ancorat în realitate, dar şi cu un pas înainte. Vreau ca Unilever România să rămână un reper de leadership în industrie, prin excelenţă operaţională şi responsabilitate.”    

     

    12 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Monica Tamaş

     

    1. Cum definiţi leadershipul într-o companie globală precum Unilever, într-un context local aflat sub presiunea inflaţiei, schimbărilor fiscale şi aşteptărilor tot mai mari din partea consumatorilor?

    În Unilever leadershipul este despre pasiune, adaptabilitate şi viziune. Într-o perioadă marcată de provocări economice şi de incertitudinea resimţită de consumatori, îmi doresc să rămânem fideli valorilor noastre în timp ce inovăm şi ne adaptăm rapid la schimbările pieţei. Regula de bază pentru noi este să avem o înţelegere profundă a nevoilor şi preferinţelor consumatorilor. Doar aşa ne putem adapta cu produse şi soluţii care depăşesc aşteptările, şi să rămânem în topul preferinţelor. În acelaşi timp, e important să ne gestionăm mai eficient resursele pentru a atenua pe cât posibil impactul inflaţiei şi al schimbărilor fiscale asupra fluxurilor de producţie şi a costului final. Ne dorim să păstrăm raportul calitate-preţ echilibrat pentru produsele din portofoliul Unilever, în aşa fel încât să rămână accesibile pe scară largă. Un aspect la fel de important este dezvoltarea şi susţinerea echipei. Mă ghidez după convingerea că afacerile sunt construite de oameni, pentru oameni. Cred cu tărie că, investind în oameni şi în cultura organizaţională, vom genera idei inovatoare în faţa oricărei provocări şi vom construi relaţii durabile cu partenerii şi comunităţile în care activăm. 

    2. Care sunt direcţiile concrete prin care încercaţi să transformaţi provocările actuale în oportunităţi pentru companie şi echipă?

    La Unilever, abordăm provocările cu o atitudine pozitivă. Pieţele în care activăm au fost mereu dinamice şi competitive – exact acest dinamism este ceea ce îi atrage şi motivează pe mulţi dintre colegii noştri. Fiecare provocare prin care am trecut ne-a consolidat capacitatea de adaptare şi ne-a pregătit mai bine pentru viitor. Aş putea spune că suntem deja pregătiţi în această direcţie, mai ales dacă analizăm felul în care am traversat perioada pandemiei. Am încredere deplină în capacitatea echipei mele de a gestiona cu succes orice situaţie, indiferent de complexitatea acesteia. Un alt mare avantaj pentru noi îl reprezintă brandurile foarte puternice cu care activăm, cum ar fi Dove, Dero, Delikat, Domestos, Coccolino – ştim că, în momente de incertitudine, consumatorii se orientează spre mărci consacrate, care şi-au dovedit în timp calitatea, le oferă siguranţă şi pe care le asociază cu experienţe pozitive. Vom continua să susţinem brandurile noastre, pentru că experienţa ne-a arătat că investiţiile consecvente aduc rezultate solide pe pe termen mediu si lung. Suntem deja pe un trend pozitiv şi ne aşteptăm să culegem roadele eforturilor susţinute din ultimii ani. În acelaşi timp, portofoliul nostru extins, atât în zona de food, cât şi în cea de non-food ne oferă flexibilitatea de a ne adapta rapid şi eficient. Ne vom concentra asupra acelor categorii şi branduri care devin tot mai relevante pentru consumatori, din perspectiva beneficiilor oferite şi a poziţionării de preţ. Cu siguranţă vom continua să investim în inovatiile recent lansate, care au fost foarte bine primite – precum Dero Pro Express, Vaseline sau Domestos Power Foam – şi pregătim deja noi lansări care vor consolida şi mai mult oferta noastră. O altă direcţie importantă este digitalizarea. Utilizăm tehnologia pentru a eficientiza operaţiunile interne şi pentru a îmbunătăţi experienţa consumatorilor. Prin implementarea soluţiilor digitale, optimizăm lanţul de aprovizionare şi capacitatea de producţie, asigurând o mai mare eficienţă operaţională, dar şi o mai bună reacţie la cerinţele pieţei, asigurându-ne că produsele dorite de consumatori se află mereu la raft.

    3. Cum se reflectă know-how-ul personal în modul în care luaţi deciziile strategice la nivelul Unilever România? Ce aduceţi diferit faţă de modelele de leadership clasice?

    Experienţa acumulată de-a lungul anilor, atât în România cât şi pe pieţe internaţionale, m-a învăţat că deciziile strategice solide pornesc întotdeauna de la o înţelegere a consumatorului, a dinamicii pieţei locale precum si a capabilităţilor organizaţiei. Cei mai mulţi ani din carieră i-am petrecut în Unilever şi aş putea spune că aici m-am format ca profesionist. Am avut onoarea să lucrez alături de lideri valoroşi, de care îmi amintesc în fiecare zi atunci când am de luat o decizie. Cine sunt eu astăzi este rezultatul tuturor interacţiunilor pe care le-am avut cu aceşti oameni. Fiecare experienţă, fiecare conversaţie a contribuit la felul în care gândesc şi acţionez. Ca stil de lucru, mă concentrez pe a aduce claritate şi direcţie în situaţiile complexe luând decizii care au în vedere efectele pe termen lung. Văd complexitatea ca pe un puzzle: provocator, dar plin de semnificaţie odată ce piesele se aşază la locul lor. Caut să menţin un echilibru între rigoarea unui lucru bine făcut şi necesitatea de a mă adapta rapid la schimbări. Sunt mereu în căutarea unor căi neexplorate, convinsă fiind că inovaţia se naşte acolo unde nu există încă o hartă. Cred foarte mult în colaborare şi în forţa echipei şi sunt convinsă că cele mai bune idei apar atunci când aducem împreună perspective diferite – de aceea, înainte de a lua o decizie, ascult cu atenţie opiniile colegii lor mei. Cred că un lider adevărat creează contextul în care echipa poate construi şi performa împreună.

    4. Ce tip de inovaţii credeţi că vor marca industria FMCG în următorii 3-5 ani? Cât loc mai e pentru experiment într-un business atât de bine structurat?

    Există loc pentru inovaţie, pentru că nevoile consumatorilor evoluează în permanenţă, iar tehnologia este un factor de accelerare pentru inovare în toate formele, de la oferte pentru consumatori până la modul în care se desfăşoară operaţiunile de business. O tendinţă tot mai evidentă în comportamentul consumatorilor este orientarea către eficienţă şi rapiditate. În special consumatorii activi, mereu în mişcare, caută soluţii care să le simplifice rutina zilnică, fără compromisuri în ceea ce priveşte calitatea. Aceştia preferă produse care se integrează perfect în stilul lor de viaţă dinamic – soluţii rapide, intuitive şi cu rezultate vizibile. Simultan, inovaţia în sectorul FMCG este din ce în ce mai orientată către sustenabilitate, inclusiv în ceea ce priveşte ambalajele. Consumatorii sunt în căutare de soluţii care să fie atât eficiente, cât şi responsabile, iar Unilever încorporează aceste cerinţe în fiecare etapă a dezvoltării produselor sale. De asemenea, digitalizarea şi AI devin instrumente cheie, care ne permit să anticipăm tendinţele, să testăm rapid idei şi să oferim soluţii mai bine adaptate realităţii de consum – în timp real.

    5. Ce rol va juca AI în transformarea FMCG, de la supply chain la anticiparea comportamentului consumatorului? Cum vă pregătiţi intern pentru această schimbare?

    La nivel global utilizăm AI de mai bine de zece ani, iar asta a dus la rezultate remarcabile în accelerarea inovaţiei şi optimizarea proceselor, de la cele financiare şi de planificare, la cele operaţionale, de producţie, lanţ de aprovizionare, marketing şi relaţii cu consumatorii. În cercetare şi dezvoltare (R&D), AI facilitează lansarea rapidă şi sigură a produselor noi. Un exemplu este software-ul care analizează microbiomul uman, generând soluţii inovatoare pentru branduri precum Dove şi Vaseline. Unilever susţine transformarea digitală prin educaţie şi formare continuă: accesul la instrumente GenAI, cum ar fi Microsoft Copilot, oferă angajaţilor o experienţă practică ce stimulează inovaţia şi eficienţa operaţională. În plus, Unilever se angajează să utilizeze AI într-un mod sustenabil şi etic, asigurând conformitatea cu reglementările legale şi respectarea principiilor Unilever pentru utilizarea AI responsabilă.

    6. Ce presupun cele 3 milioane de euro pe care le-aţi anunţat ca investiţie la Ploieşti până la final de an? În ce zone vor fi direcţionaţi banii şi care sunt obiectivele concrete?

    Investiţia de 3 milioane de euro programată anul acesta pentru fabrica din Ploieşti este destinată consolidării şi dezvoltării prin iniţiative de sustenabilitate şi tehnologizare. Pentru că, aşa cum spuneam, utilizarea noilor tehnologii este una dintre priorităţile noastre, fondurile sunt direcţionate către implementarea unor soluţii avansate, precum instalarea a cinci sisteme AGV (vehicule ghidate automat), care vor funcţiona autonom în cadrul fabricii utilizând un sistem GPS. Acestea vor deveni operaţionale din trimestrul al patrulea, având ca obiectiv principal eficientizarea proceselor logistice interne. În plus, o parte din această investiţie este destinată îmbunătăţirii sustenabilităţii prin instalarea de panouri fotovoltaice deasupra parcării angajaţilor. Aceste noi panouri se vor adăuga celor deja existente pe acoperişul fabricii şi vor contribui la acoperirea până la 15% din necesarul de energie electrică al unităţii de producţie, accentuând angajamentul nostru faţă de reducerea impactului asupra mediului. Aceste sume se adaugă celor anunţate şi alocate deja anii trecuţi pentru fabrica de la Ploieşti, totalul depăşind deja 50 de milioane de euro.

    7. Cum reuşiţi să păstraţi echilibrul între sustenabilitate, preţ şi performanţă?

    Într-o piaţă în care consumatorii sunt tot mai atenţi la impactul produselor asupra mediului şi sănătăţii, companiile trebuie să răspundă unei triple provocări: să fie sustenabile, accesibile şi performante. La Unilever, tratăm acest echilibru ca pe un obiectiv strategic, pe care îl atingem prin inovaţie constantă, parteneriate inteligente şi design responsabil. Venim în întâmpinarea aşteptărilor consumatorilor cu soluţii concrete: ambalaje realizate din materiale reciclate şi reciclabile, formule mai eficiente dar şi mai prietenoase cu mediul, precum şi campanii de educare şi conştientizare, dezvoltate alături de partenerii noştri. La nivel local, am introdus formule concentrate pentru detergenţi, care oferă aceeaşi eficienţă cu mai puţin produs şi ambalaje mai mici – un pas important atât pentru mediu, cât şi pentru consumatori. Ştim că eficienţa economică este esenţială pentru a păstra preţuri accesibile şi de aceea lucrăm la nivel global cu furnizori pentru dezvoltarea de ambalaje sustenabile, investim în infrastructuri de reciclare, reducând astfel costurile şi permiţând scalarea sustenabilităţii fără a afecta accesibilitatea produselor.

    8. Cum arată viitorul ambalajelor în viziunea Unilever şi ce rol vor juca noile reglementări europene în accelerarea inovaţiei?

    Ambalajele viitorului nu vor fi doar mai „verzi”, ci şi mai inteligente, mai adaptate nevoilor consumatorilor şi mai bine aliniate cu reglementările europene. Pentru Unilever, această tranziţie este în curs de desfăşurare. Prin noul angajament pe tema sustenabilităţii, compania şi-a asumat ca toate ambalajele sale rigide să fie 100% reutilizabile, reciclabile sau compostabile până în 2030, iar cele flexibile până în 2035. Aceste obiective sunt susţinute de investiţii în ambalaje inovatoare – precum pungi din hârtie cu bio-coating sau soluţii concentrate care reduc volumul ambalajelor. Branduri de top precum Dove sau Hellmann’s oferă produse ambalate în plastic 100% reciclat. În plus, la nivel global, Unilever experimentează ambalajele din materiale compostabile, testând în acelaşi timp sistemele refill (atât cele automatizate, cât şi cele door-to-door). Noile reglementări europene privind ambalajele şi reciclarea, inclusiv restricţiile asupra plasticului de unică folosinţă reprezintă o provocare reală, dar în acelaşi timp pot constitui o oportunitate. Standardizarea la nivel european poate accelera adoptarea unor soluţii sustenabile la scară largă. Compania se pregăteşte să răspundă acestor cerinţe nu doar prin inovaţie, ci şi prin infrastructură şi expertiză – transformând ambalajul dintr-o problemă într-o parte a soluţiei.

    9. Cum se adaptează Unilever la trendurile emergente din retail – quick commerce, livrare directă, formate de proximitate?

    În zona de e-commerce, ne concentrăm pe consolidarea portofoliului de clienţi şi a mixului de produse adaptate, dar şi pe introducerea de tehnologii care îmbunătăţesc experienţa consumatorilor – cum ar fi punerea la dispoziţia consumatorilor a unor informaţii relevante despre produse sau personalizarea ofertelor. Parteneriatele cu jucători-cheie din zona de quick commerce şi marketplace-uri ne permit să testăm modele rapide de livrare şi să oferim brandurile noastre acolo unde consumatorii le caută: pe platformele digitale, cu accent pe uşurinţă, viteză şi accesibilitate. În paralel, rămânem conectaţi la nevoile consumatorilor din canalele tradiţionale şi din zonele cu penetrare digitală mai scăzută, unde formatul fizic rămâne dominant. De aceea, susţinerea partenerilor locali şi investiţia în formate de proximitate fac parte din strategia noastră omnichannel. România este o piaţă tânără, dar extrem de dinamică, unde vedem creşteri rapide în rândul generaţiilor tinere, dar şi o deschidere din ce în ce mai mare la nivel general pentru digital şi livrare rapidă. Credem că viitorul retailului este integrat, personalizat şi ghidat de date – iar Unilever investeşte activ în această direcţie.

    10.  Dacă aţi putea rescrie regulile industriei FMCG pentru următorul deceniu, care ar fi cele mai importante trei lucruri pe care le-aţi schimba?

    Regulile de bază ale industriei FMCG – inovaţie, eficienţă, disponibilitate – rămân valabile, ele fiind, în esenţă, solide – important este cum le interpretăm şi cum le adaptăm la realităţile actuale. La Unilever, noi credem că următorul deceniu va fi despre a face lucrurile mai bine, nu doar mai repede sau mai mult. E nevoie de o industrie deschisă, responsabilă şi conectată la nevoile societăţii. Tocmai de aceea punem în centru nu doar produsul, ci şi impactul pe care îl are produsul şi valoarea pe care acesta o aduce în viaţa consumatorului. Fie că vorbim despre Dove, Domestos sau Dero, fiecare brand spune o poveste care contează pentru oameni, de la încrederea în sine, la siguranţa casei sau sustenabilitatea ambalajelor.  Un alt aspect pe care l-aş menţiona aici este legat de transparenţa totală privind ingredientele şi siguranţa produselor. Într-un context în care circulă foarte multă dezinformare, cred că industria FMCG are responsabilitatea să comunice clar, accesibil şi ştiinţific validat. Vedem că există o nevoie din ce în ce mai mare a consumatorilor de a înţelege nu doar ce conţine un produs, ci şi de ce este sigur pentru ei şi pentru planetă. Transparenţa nu mai este doar un diferenţiator – devine o condiţie fundamentală pentru a construi încredere şi loialitate reală.

    11. Ce sfat aţi da unei echipe de leadership aflate la început de drum, într-o companie care vrea să devină „următorul Unilever”?

    Ca prim sfat, le-aş recomanda să îşi definească propria identitate si propriul ţel pe care să îl comunice cu claritate şi cu consevenţă în organizaţie , în loc să aspire să devină “următorul Unilever”. Autenticitatea, coerenţa şi cultura organizaţională sunt pilonii de bază pentru a construi un business relevant şi durabil. Pentru un general manager aflat la început de drum, alegerea echipei este esenţială – e important să se înconjoare de oameni compatibili, conştienţi de impactul lor ca lideri în organizaţia extinsă. În fazele de expasiune şi creştere, trecerea de la expertiza funcţională la leadership de organizaţie e un salt major şi trebuie făcut cu grijă şi asumare. Şi, pe măsură ce vor trece prin provocările inerente, cel mai important este să îşi amintească scopul comun pentru care sunt acolo ca echipă şi ce îşi doresc să construiască împreună. Necesită angajament personal şi un spaţiu de siguranţă în care să poată avea discuţii dificile, dar necesare pentru binele şi obiectivul comun. Le-aş mai spune că de la ei pleacă totul, ei dau tonul în organizaţie şi sunt responsabili pentru ceea ce merge bine sau mai puţin bine. Aşa ca este important să fie oneşti cu ei înşişi, să înţeleagă rapid ce stă în puterea lor să facă mai bine.

    12.  Cum va arăta, în opinia dumneavoastră, industria FMCG în 2030? Ce companii vor rămâne relevante şi de ce?

    Până în 2030, industria FMCG trece cu siguranţă printr-o serie de transformări generate nu doar de tehnologie sau de dinamica pieţei, ci mai ales de schimbările care se conturează deja în privinţa valorilor şi a aşteptărilor consumatorilor. Vedem deja o repoziţionare clară a brandurilor în jurul nevoii de personalizare, transparenţă şi implicare în comunitate. Sustenabilitatea şi digitalizarea au trecut de mult de stadiul de opţiuni şi sunt acum aşteptări esenţiale. În următorii ani, acestea vor evolua în standarde indispensabile pentru orice brand. Consumatorii vor căuta din ce în ce mai mult branduri care rezonează cu valorile lor, care oferă experienţe autentice şi care demonstrează, prin fapte şi nu doar prin comunicare, un angajament real faţă de mediu, societate şi bunăstarea individuală. Astfel, succesul va aparţine companiilor care vor şti să inoveze constant în mod coerent şi responsabil – şi care vor construi relaţii bazate pe încredere şi transparenţă. Cred că viitorul aparţine organizaţiilor care reuşesc să îmbine agilitatea, curajul şi viteza de execuţie specifice unei „start-up culture” cu rigoarea, flexibilitatea operaţională şi stabilitatea unui business matur. Cele care pun omul în centrul deciziilor – fie că este vorba despre angajaţi, consumatori sau comunităţi – şi care văd în colaborare şi parteneriate durabile un avantaj strategic real. Cred că Unilever, prin brandurile puternice, alături de angajamentele asumate în zona sustenabilităţii şi a echităţii sociale este poziţionat ideal să conducă această transformare şi să fie un model de leadership responsabil în industria FMCG.  


    Carte de vizită Monica Tamaş, general manager Unilever România & Moldova:

    ►Œ A fost numită general manager al Unilever România şi Moldova începând cu ianuarie 2025;

    ► Coordonează strategia locală şi planul de investiţii pentru segmentele Home Care, Beauty & Personal Care şi Nutrition în cele două ţări;

    ►Ž Are o experienţă de peste 10 ani în Unilever, companie în care a intrat în 2013;

    ► A lucrat anterior în companii internaţionale de top din FMCG, precum Reckitt Benckiser şi Heineken; 

    ► A ocupat roluri regionale în cadrul Unilever South Central Europe, inclusiv East Europe category lead – home care şi chief marketing officer pentru East Europe & DACH;

    ► În cel mai recent rol, a condus operaţiunile Home Care pentru Germania, Austria şi Elveţia;

    ► Crede în potenţialul pieţelor din România şi Moldova, în forţa brandurilor Unilever şi în echipa locală „foarte pregătită, dornică de succes”;

    ► Susţine o viziune orientată spre colaborare cu partenerii locali, apropierea de consumatori şi consolidarea categoriilor strategice din portofoliu;

    ► Unilever este unul dintre cei mai mari jucători globali în bunuri de larg consum, prezent în peste 190 de ţări şi cu branduri folosite zilnic de 3,4 miliarde de oameni.

  • (P) Piaţa europeană de jocuri de noroc ar putea atinge €149 miliarde până în 2029

    Europa şi-a recalibrat reperele financiare pentru industria jocurilor de noroc, după un 2024 încheiat la €123,4 miliarde GGR, iar proiecţiile indică un salt constant spre €149,2 miliarde până la finele lui 2029. Creşterea de 5% din 2024 confirmă o tendinţă care se prefigurează de câţiva ani: segmentul online, deşi încă minoritar, captează cea mai mare parte din avans.

    În prezent, 39% din veniturile totale provin din canale digitale, faţă de 37% cu un an înainte, potrivit datelor EGBA compilate cu H2 Gambling Capital. Secretarul general Maarten Haijer atrage atenţia că, dacă ritmul se menţine, 2029 ar putea fi primul an în care online-ul şi land-based-ul ajung aproape la paritate.

    Motorul transformării este clar: piaţa mobile asigură deja 58% din veniturile online şi ar putea depăşi 67% în 4 ani, confirmând faptul că experienţa de divertisment „în mişcare” devine regula şi nu excepţia.

    Cum se redistribuie banii pe produse şi pieţe

    În ceea ce priveşte segmentarea, loteriile rămân campioane absolute ca valoare absolută, cu €38 miliarde, dar jocurile de cazino domină online-ul cu €21,5 miliarde din totalul de €30 miliarde, arătând unde se duce grosul adopţiei digitale. În pariurile sportive, 68% din venit vine deja din online, un procent firesc dacă ţinem cont de sinergia dintre streaming live şi cote dinamice.

    Geografic, discrepanţele sunt la fel de clare: Suedia, Finlanda şi Danemarca operează cu peste 68% online din total, în timp ce Germania şi Italia, deşi însumează aproape €35 miliarde, au penetrare digitală sub 23%, lăsând loc unor creşteri de două cifre odată cu maturizarea licenţierii locale.

    Strategii pentru următorul val de creştere

    Raportările Research & Markets indică deja un context în care Europa generează 41% din veniturile mondiale ale gambling-ului online, iar rata anuală compusă pe continent ar putea rămâne la 6-7% până în 2030.

    Pentru operatori, lista de priorităţi devine limpede: dezvoltare mobile-first, integrare omnichannel şi extindere rapidă în pieţele cu penetrare online redusă. Dincolo de pariuri sportive, segmentul de cazino digital atrage atenţia prin inovaţiile de conţinut: studiouri internaţionale lansează mese live hibrid şi sloturi cu tematică locală, accesibile direct în lobby-ul pragmatic casino sau pe platforme similare, unde UX-ul adaptat dispozitivelor mobile face diferenţa între „vizitator” şi „client recurent”.

    Conform unui raport publicat de Atlaslive, la nivel de produs, cazinourile online ar urma să urce de la €21,5 la €30,8 miliarde, ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de 7,5 %.

    Loteriile online, deşi reprezintă cel mai mic segment în prezent, accelerează la 7,7% CAGR şi poate depăşi €10,4 miliarde  în 2029, dublându-şi practic cota.

    Pariurile sportive online păstrează o traiectorie de 6,9%, până la €19,2 miliarde, impulsionat de integrarea streaming-ului direct în aplicaţiile de pariuri. Pe offline, rezilienţa rămâne palpabilă: land-based-ul creşte cu 1,8% pe an şi atinge €82,4 miliarde, semn că experienţa socială din cazinourile fizice nu-şi pierde farmecul.

  • Fără precedent: Nvidia şi AMD acceptă să dea 15% din veniturile din China guvernului SUA pentru a primi licenţe de export, în mijlocul tensiunilor geopolitice pe piaţa cipurilor

    Nvidia şi AMD au încheiat un acord surprinzător cu guvernul american, prin care vor ceda 15% din veniturile obţinute din vânzările de cipuri în China. Această condiţie neobişnuită a fost impusă de administraţia Trump pentru a le permite să obţină licenţe de export în această piaţă strategică, informează Financial Times.

    Surse apropiate situaţiei, inclusiv un oficial american, au declarat că Nvidia va împărţi 15% din încasările generate de cipurile H20 vândute în China, în timp ce AMD va face acelaşi lucru pentru veniturile provenite de pe urma cipurilor MI308. Oficialii americani nu au precizat încă în ce mod vor folosi fondurile obţinute din această înţelegere.

    Potrivit Financial Times, Departamentul Comerţului din SUA a început să emită licenţe pentru exportul cipurilor H20 vinerea trecută, la doar două zile după întâlnirea CEO-ului Nvidia, Jensen Huang, cu preşedintele Donald Trump. În acelaşi timp, au fost autorizate şi exporturile pentru cipurile AMD destinate Chinei.

    Această tranzacţie de tip „quid pro quo” este un caz fără precedent în istoria controlului exporturilor americane. Experţii spun că nicio companie americană nu a fost vreodată obligată să cedeze o parte din veniturile sale pentru a primi astfel de licenţe. Totuşi, gestul se încadrează în strategia administraţiei Trump, care a cerut companiilor să adopte măsuri precum investiţii interne pentru a evita tarifele şi a aduce locuri de muncă şi profit în SUA.

    AMD nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar Nvidia nu a negat existenţa acordului, precizând doar că respectă regulile stabilite de guvernul american pentru a opera pe pieţele globale.

    Analiştii Bernstein estimează că, pe baza prognozelor Nvidia înainte de impunerea restricţiilor, în 2025 compania ar urma să vândă în jur de 1,5 milioane de cipuri H20 în China, generând venituri de aproximativ 23 miliarde de dolari.

    Această decizie vine în contextul controversei legate de cipul H20, pe care Nvidia l-a adaptat special pentru piaţa chineză, după ce preşedintele Joe Biden a impus controale stricte asupra exportului de cipuri avansate folosite în inteligenţa artificială.

  • Paradoxul electrificării: toate tehnologiile verzi cresc, doar maşinile pur electrice se prăbuşesc. Ford, singura excepţie din top care creşte

    Piaţa auto românească înregistrează o evoluţie atipică în procesul de electrificare, conform datelor publicate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) pentru iulie 2025. În timp ce vehiculele electrificate au atins o cotă de piaţă record de 54%, segmentul maşinilor 100% electrice înregistrează scăderi semnificative, evidenţiind dinamici contradictorii în adoptarea tehnologiilor verzi.

    Autoturismele pur electrice (BEV) au înregistrat o scădere de 17,8% în iulie 2025 faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi un declin de 41,3% pe primele şapte luni ale anului, ajungând la doar 3.712 unităţi vândute. Cota lor de piaţă s-a redus la 3,2%, comparativ cu 4,9% în iulie 2024. În contrast, celelalte forme de electrificare au înregistrat creşteri consistente: mild-hibridele au avansat cu 29% lunar şi 10,8% anual, ajungând la 21.069 unităţi în primele şapte luni; full-hibridele au crescut cu 69% în iulie şi 18,6% pe întregul an, totalizând 14.445 unităţi; plug-in hibridele au înregistrat un avans de 87,8% lunar şi 35,4% anual, cu 4.684 unităţi vândute.

    În segmentul electric, Ford reprezintă singura marcă cu evoluţie pozitivă, înregistrând o creştere de 245% în primele şapte luni ale anului, de la 67 la 231 unităţi. Această performanţă contrastează cu evoluţia celorlalţi producători: Dacia Spring, cel mai vândut model electric din România, a scăzut cu 46,5%, de la 2.168 la 1.160 unităţi. Tesla a înregistrat un declin de 75%, de la 1.695 la 423 unităţi, cu Model 3 şi Model Y totalizând doar 221, respectiv 197 unităţi pe întregul an. Hyundai a scăzut cu 33,4%, iar Renault cu 13,7%.

    Dan Vardie, preşedintele APIA, atribuie această evoluţie suspendării şi întârzierii Programului Rabla 2025. “Lipsa de coerenţă şi de acţiune din partea autorităţilor a generat blocaje majore în comportamentul de achiziţie al consumatorilor şi a destabilizat întregul lanţ valoric din industrie”, a declarat acesta. Vardie consideră că tendinţa negativă a vânzărilor de vehicule electrice reprezintă “un semnal de alarmă, mai ales în contextul în care România se află deja în zona de coadă a clasamentelor europene la electromobilitate.”

    Analiza datelor APIA relevă o orientare a consumatorilor către tehnologiile hibride. Mild-hibridele deţin acum o cotă de piaţă de 23,5%, cu Dacia înregistrând o creştere de la 308 la 4.459 unităţi. Full-hibridele reprezintă 20,9% din piaţă, dominate de Toyota cu 6.745 unităţi, urmată de Dacia cu 2.681 unităţi (creştere de 326%). Segmentul plug-in hybrid, deşi mai mic cu o cotă de 6,3%, înregistrează cea mai rapidă creştere procentuală.

    Această reconfigurare a preferinţelor se reflectă şi în mixul de combustibili: benzina deţine 39% din piaţă cu o creştere de 15,5%, motorina scade la 7% cu un declin de 7,2%, iar vehiculele electrificate în ansamblul lor depăşesc pentru prima dată jumătate din piaţă. Din totalul mild-hibridelor, 90% utilizează motorizări pe benzină, doar 10% fiind diesel.

    Pe segmente, SUV-urile continuă să domine cu 51,9% din piaţă şi o creştere de 38,1%, urmate de Clasa C cu 27,9% şi Clasa B cu 15,8%. Această preferinţă pentru vehicule mai mari poate influenţa adoptarea tehnologiilor electrice, având în vedere autonomia şi preţurile mai ridicate ale SUV-urilor electrice.
    În contextul general al pieţei, iulie 2025 a adus o creştere de 26,2% a înmatriculărilor totale de autoturisme faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cu 16.276 unităţi. Totuşi, pe primele şapte luni, piaţa rămâne în teritoriu negativ cu o scădere de 15,3%, totalizând 80.615 unităţi. Dacia îşi menţine poziţia de lider cu 5.106 unităţi în iulie, urmată de Toyota cu 1.757 unităţi şi Skoda cu 1.259 unităţi.

    Datele sugerează că, în absenţa unui cadru stabil de stimulente şi cu o infrastructură de încărcare încă în dezvoltare, consumatorii români optează pentru soluţii de tranziţie care oferă beneficii de electrificare fără dezavantajele percepute ale tehnologiei pur electrice. Cu 3.712 vehicule electrice vândute din totalul de 80.615 autoturisme înmatriculate în primele şapte luni, România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de adopţie a mobilităţii electrice din Uniunea Europeană.

    Evoluţia divergentă dintre diferitele tehnologii de electrificare ridică întrebări privind traiectoria României către obiectivele de decarbonizare asumate la nivel european, în condiţiile în care tehnologiile de tranziţie domină piaţa, iar adoptarea vehiculelor zero emisii rămâne marginală.

  • 100 de ani de comerţ global, şterşi cu un singur ordin: Trump îşi impune oficial tarifele istorice şi declanşează o nouă eră a războiului economic, într-o mişcare care aruncă în aer pieţele globale şi provoacă panică în capitalele lumii

    De la ora 00:01, Washington DC, SUA a intrat oficial într-o nouă eră comercială, după ce tarifele globale impuse de preşedintele Donald Trump au intrat în vigoare. Noile măsuri fiscale cresc taxele vamale americane la cel mai ridicat nivel din ultimul secol, marcând un punct de cotitură radical în politica economică internaţională a SUA, informează Financial Times.

    Decizia a fost implementată în pofida presiunilor intense din partea liderilor internaţionali, care au încercat în ultimele zile să obţină derogări sau amânări. Perioada de graţie de şapte zile, stabilită după anunţul preşedintelui de săptămâna trecută, a expirat fără concesii majore.

    Preşedinta Elveţiei, Karin Keller-Sutter, s-a întors miercuri din Washington cu mâinile goale, după o tentativă de ultim moment de a obţine scutiri pentru companiile elveţiene. Nici Taiwan, un actor esenţial în exportul global de cipuri, nu a reuşit să reducă tariful impus de SUA.

    Noul regim tarifar, rezultat al unor luni de ameninţări, negocieri şi răzgândiri, introduce taxe „reciprocatoare” pentru aproape toate ţările străine. Este o încercare a lui Trump de a rescrie sistemul comercial global construit în ultimele decenii pe principiile liberalizării şi cooperării multilaterale.

    „Este un moment major, pentru că nu vorbim doar de promisiuni sau semnale, ci de tarife oficiale, în vigoare. Este începutul unui nou sistem comercial şi sfârşitul celui vechi,” a explicat Ted Murphy, avocat specializat în comerţ internaţional la Sidley Austin, Washington.

    Analiştii comerciali avertizează că noul val de tarife ar putea declanşa reacţii în lanţ în rândul partenerilor economici ai SUA, afectând lanţurile globale de aprovizionare, preţurile şi stabilitatea pieţelor internaţionale.