BusinessMagazin

Tag: Petrom

  • FP a mandatat banca Goldman Sachs să-i găsească cumpărători pentru acţiunile Petrom

     Fondul Proprietatea (FP) ar fi mandatat banca americană Goldman Sachs şi pe austriecii de la Erste Bank să îi găsească cumpărători pentru un pachet semnificativ de acţiuni Petrom (SNP), potrivit unor surse din piaţă.

    Fondul deţine un pachet de 18,9% din capitalul Petrom care valorează 5 miliarde de lei (1,1 mld. euro). Dacă fondul va reuşi să vândă întreg pachetul de acţiuni la Petrom, atunci aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie de pe bursă.

    Speculaţiile că fondul ar vrea să vândă un pachet semnificativ de acţiuni la Petrom au produs ieri busculadă pe bursă: acţiunile FP au crescut până la pragul record de 0,91 lei/titlu pe tranzacţii de 50 milioane de lei, în timp ce acţiunile Petrom s-au corectat cu 2%, până la 0,464 lei/titlu pe rulaje mult mai mici, de 4,3 milioane de lei.

    Nu este prima oară când în piaţă apar informaţii privind o posibilă vânzare derulată de FP cu acţiuni Petrom. În luna martie FP ar mai fi încercat să vândă un pachet de acţiuni Petrom astfel încât să ajungă cu deţinerea la sub 15% din capital, însă nu a reuşit să facă tranzacţia.

    În martie, fondul ar fi angajat brokerii de la Goldman Sachs şi de la Wood, însă acum fondul lucrează cu Goldman Sachs şi cu Erste Bank, bănci care i-au intermediat şi tranzacţia de vânzare de 645 milioane de lei din această vară de la Romgaz. Brokeri din piaţă spun că fondul ar căuta cum­părători în special pe pieţele externe, astfel că tranzacţia ar putea dura de la câteva zile până la câteva săptămâni.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ponta: Poate un alt guvern mai bun va reduce la anul taxa pe stâlp la 0,5%

    Aflat în vizită la rafinăria Petrobrazi, Victor Ponta a evocat faptul că în urmă cu doi ani şi jumătate, imediat după ce a preluat mandatul de prim-ministru, a discutat pentru prima dată cu şeful OMV, Gerhard Roiss, despre ce înseamnă o ţară independentă din punct de vedere energetic, cât de important este pentru România ca şi pentru orice altă ţară să aibă companii puternice, să-şi folosească aceste resurse, să aibă investiţii pe termen mediu şi lung în domeniul energiei.

    “Aici este un domeniu în care nu există investiţii pe termen scurt şi profituri pe termen scurt, există numai o strategie bine gândită, şi cred că în aceşti doi ani şi jumătate, lucrând împreună cu Petrom-OMV, cu celelalte companii din domeniu, România a progresat foarte mult. A făcut o reformă structurală reală şi din punct de vedere legislativ, şi din vedere operaţional pentru piaţa de energie, şi-a asigurat surse pentru a fi stabilă şi aproape în totalitate independentă, a creat premisele pentru ca în foarte scurt timp, prin rezervele proprii pe care le avem la dispoziţie, România, şi când spun România mă gândesc întotdeauna şi la Republica Moldova, să poată să asigure industriei şi populaţiei o siguranţă în ceea ce priveşte resursele energetice”, a afirmat Ponta.

    “Nu ne-am înţeles întotdeauna, dar acum dacă dau vestea că taxa pe construcţii speciale se reduce de la 1,5 la 1%, doamna Gheorghe îmi spune că să o reducem la 0,5%. Poată o să vină la anul un guvern şi mai bun decât cel al meu, şi o s-o reducă la 0,5%. Guvernul acesta atâta a putut să facă, poate însă să vină în paralel cu reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, iar pentru dvs., care sunteţi o companie cu mulţi angajaţi şi cu toate contractele de muncă fiscalizate, sunt convins că şi acest tip de stimulent pentru crearea de locuri de muncă va fi bine primit”, a spus premierul.

    El s-a referit astfel la declaraţiile recente ale Marianei Gheorghe, CEO Petrom, potrivit cărora este încrezătoare că guvernul va crea un cadru fiscal prietenos pentru investiţii, inclusiv din punctul de vedere al nivelului total al taxării industiei petroliere (taxa pe stâlp, redevenţe), întrucât în caz contrar, Petrom va reduce volumul investiţiilor.

    Guvernul a anunţat recent la începutul lunii că taxa pe construcţiile speciale va fi redusă de la 1,5%, la 1% din valoarea construcţiei, iar veniturile colectate vor rămâne la dispoziţia autorităţilor locale În privinţa redevenţelor din industria energetică, premierul Ponta a declarat, în această săptămână, că raportul Ministerului Finanţelor privind sistemul de redevenţe petroliere va fi discutat cu delegaţia FMI, CE şi Băncii Mondiale în luna noiembrie, la viitoarea vizită în România a misiunii organismelor financiare internaţionale.

    La începutul lui septembrie, preşedintele Traian Băsescu a lansat un avertisment la adresa OV, afirmând: “Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural.
     

  • OMV sfătuia şoferii să nu supraalimenteze rezervorul. Acum le vinde benzină în rate fără dobândă

    OMV Petrom, compania care operează cel mai mare lanţ de benzinării din România, a lansat oferta “Două rate fără dobândă” pentru posesorii cardului de credit “Card Avantaj” care alimentează la staţiile OMV.

    Clienţii care aplică prin SMS pentru un card de credit “Card Avantaj” urmează să primească 100 de lei bonus, iar în situaţia în care alimentează la OMV beneficiează de două rate fără dobândă, informează compania.

    OMV îşi atenţiona clienţii la sfârşitul lunii august, prin intermediul paginii de Facebook OMV România, să nu risipească benzina sau motorina în timpul alimentării şi să evite supraîncărcarea rezervorului. “Atunci când alimentezi, foloseşte corect pompa pentru a evita situaţiile neprevăzute. Dacă ai nevoie de ajutor, apelează cu încredere la personalul din staţie. Colegii noştri te vor ajuta cu plăcere!”, se arăta pe pagina de Facebook OMV România.

    Lanţul de benzinării OMV percepe printre cele mai mari preţuri la combustibil pe piaţa locală. Un litru de benzină costă 6,3 lei, iar unul de motorină 6,7 lei.

    Grupul Petrom este cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Marketing, Gaze Naturale şi Energie. Grupul exploatează în România şi Kazakhstan rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 832 milioane de barili echivalent petrol (în România 805 milioane barili echivalent petrol) şi are o capacitate nominală anuală de rafinare de 8 milioane tone. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere, Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei reţele de circa 800 staţii, operată sub două branduri, Petrom şi OMV.

  • A dat 20 de milioane de euro pe un teren de lângă Bucureşti unde a vrut să ridice un oraş. Acum regretă fiecare cent

    La începutul anilor ’90, la patru ani după ce a absolvit Institutul de Ştiinţe Economice din Cluj, Lorand Szarvadi a fondat Domo, unul dintre cei mai cunoscuţi electroretaileri din România. În 2007, împreună cu ceilalţi acţionari ai Domo, familia Hegedus şi fondul RAEF, a vândut pachetul majoritar de acţiuni către fondul de investiţii Trans Balkan Investment (fostul Equest Investments Balkans), pentru suma de 62,5 milioane euro.Szarvadi a mai rămas în companie până în primăvara lui 2014. După vânzarea Domo, Lorand Szarvadi a cumpărat hotelul Best Western din Balvanyos (pentru 2 milioane de euro), iar în 2009 a investit pentru a achiziţiona un teren de 100 de hectare în Chitila (pentru care a plătit 20 milioane de euro) şi a dezvoltat reţeaua de magazine de jucării Toyplex, care a ajuns la sfârşitul lui 2013 la 19 unităţi.

    Iată discursul lui Lorand Szarvadi de la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    “2009 a fost unul dintre cei mai intenşi ani, când entuziasmul de odinioară era încă intact. Mai aveam încă 25% din Domo şi aşteptări mari de la alte proiecte pe care abia le începusem după vânzarea pachetului majoritar, câteva proiecte imobiliare sau brandul Toyplex, pe care tocmai îl lansam. 2009 era încă o perioadă bună pentru electroretailul clasic, probabil ultimul. Eu vândusem pachetul majoritar din 2007, iar noul acţionar majoritar nu a înţeles că rezervele financiare ale anilor precedenţi trebuie păstrate în companie pentru a avea un backup pentru vremuri grele, dar şi a păstra puterea de negociere cu furnizorii. În retail este foarte important să ai rezerve financiare. Planul lor a fost însă altul: din 2008 ei au insistat foarte mult să extindă reţeaua şi au pus la bătaie toţi banii cash din companie. 2009 a fost ultimul an de profit al Domo şi ultimul an bun în general al companiei. În a doua parte a lui 2009, am început să fiu conştient de criză – o criză despre care nici nu ştim cât de lungă o să fie, că încă nu s-a terminat, iar din 2010 am început să le spun acţionarilor majoritari că nu fac bine ce fac cu strategia companiei.

    Am mai stat în companie cinci ani după vânzarea pachetului majoritar. Până în 2012 am fost director general, ulterior m-am ocupat de divizia online, până în mai 2014. Nu-mi pare rău că am luat decizia să mă rup de Domo, deoarece în ultimii cinci ani acolo am făcut treabă de pompier, încercând să contracarăm criza şi să găsim soluţii rapide de contracarare, nu mai era nevoie de muncă de creaţie sau de viziune, ca înainte de 2009. Perioada cea mai frumoasă a Domo a fost în anii 2000, cu consolidarea, formarea reţelei şi rebrandingul.

    Când mă gândesc la 2009, îmi pare rău că nu am fost destul de ferm cu strigătul de alarmă către acţionarul majoritar. Într-un domeniu care se mişcă atât de rapid, deciziile trebuie să fie rapide şi ferme, fără aprobări, fără şedinţe interminabile, fără decizii strategice luate de oameni care nu cunosc industria sau nu ştiu piaţa locală. Nu vreau să se înţeleagă greşit, dar Domo este  copilul meu, care mi-e drag, orice s-ar întâmpla, şi ţin pumnii noilor acţionari şi noului management să reuşească în strategia lor. Îmi pare însă rău pentru că, după 20 de ani de experienţă, ştiu exact care ar fi strategia de urmat în acest moment şi e greu să accept că Domo se îndepărtează din ce în ce mai mult de aceasta.

    Pe de altă parte, după aproape 20 de ani de electroretail, e frumos să faci şi altceva. Nu îmi pare rău că am vândut Domo. Am vândut la un preţ foarte bun , dar banii i-am investit in proiecte care azi valorează cam o treime din costul lor de atunci. Optimismul după o tranzacţie reuşită este enorm, simţi că poţi oricând să cucereşti lumea. Credeam că voi da lovitura şi în imobiliare, şi în alte categorii de retail.

  • Dan Şucu, despre lecţiile crizei: “Dacă mă uit la prostiile pe care le-am făcut în 2009, cred că ajung la spitalul 9”

    În 1993, Dan Şucu, fost ghid turistic la ONT, a deschis primul spaţiu cu vânzare de mobile de import în locul cu cel mai bun vad din Capitală – magazinul Unirea. Vânzările peste aşteptări l-au încurajat să intre în producţie în 1994. Grupul Mobexpert operează o reţea de 32 de magazine şi hipermagazine, cu o suprafaţă de expunere de peste 110.000 mp, dar şi şase fabrici de mobilier.

    Iată discursul lui Dan Şucu de la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    “Primul semnal pe care l-am primit eu a fost la o discuţie cu una dintre băncile cu care noi lucram de mulţi ani. Un economist din centrala lor vorbea despre o schimbare absolut halucinantă de politică. De la politica de a câştiga cotă de piaţă cu orice preţ schimbau politica la 180 de grade şi decideau să funcţioneze doar pe baza resurselor locale şi să încurajeze economisirea, nu creditarea. O astfel de atitudine în sistemul bancar este echivalentă cu un şofer care trage brusc stânga când de fapt vira spre dreapta şi are mari şanse să răstoarne camionul.

    Era în noiembrie 2008. Eu am crezut că nu am înţeles bine şi am plecat de acolo, alături de ceilalţi clienţi ai băncii care fuseseră invitaţi la această discuţie, gândindu-mă că sunt protejat prin modul cum au fost făcute contractele mele cu banca respectivă. Am făcut iarăşi confuzia dintre situaţia mea şi cea a clientului, ştiam că nu se poate interveni abuziv asupra mea, dar nu ştiam foarte clar ce contract aveau băncile cu clientul final, ceea ce era un lucru determinant, pentru că dacă clientul era înghesuit de bancă şi nu îi mai rămâneau bani liberi să cumpere nimic piaţa era în derivă.

    Am plecat de la premisa că sunt atâtea de făcut în ţara asta încât efectul crizei asupra României ar trebui doar să reducă rata de creştere de la 7-8% la 2-3%. Din 2009 am început să vedem cu toţii că lucrurile nu sunt deloc aşa. Primul pas este să încerci să ajustezi cheltuielile la nivelul veniturilor. Dar cum faci când ţie venitul îţi scade în următoarele trei luni cu o treime sau chiar şi mai mult? Este o scădere dramatică pentru orice întreprindere. E normal să îţi ajustezi cheltuielile. E normal să te întrebi de unde ţi se trag problemele. Nouă ni s-au tras problemele cele mai mari de la faptul că toţi monopoliştii din România au decis să transfere problemele lor către altcineva.

    Monopolul bancar a decis să încurajeze economisirea de unde până atunci încurajase cota de piaţă. A forţat pe cel care avea deja credite să plătească mai mult. Au schimbat politica pe cheltuiala altora. Este un mod foarte simplu de a rezolva problemele. Monopolul energetic a crescut preţurile. Monopolul de stat a mărit taxele.

    Am reluat absolut toate procesele interne, am câştigat 0,50% într-un loc, 0,25% în alt loc, am reevaluat, ne-am uitat la costurile de fabricaţie, la transport, la retail, am reuşit să micşorăm preţul cu aproximativ 5%. Totul s-a întâmplat economisind, dând oameni afară, redimensionând tot businessul aşa cum fusese el ani la rând. Câteva luni mai târziu, totul s-a dat peste cap şi a venit creşterea TVA de 5 puncte procentuale. Monopolistul stat a decis că nu vrea să se adapteze la noua realitate, dar are nevoie de mai mulţi bani la buget, aşa că i-a luat de la noi.

    Efectul deciziilor luate de principalii monopolişti a fost că au scos din piaţă nişte bani care altfel erau liberi. Schimbarea de atitudine a clientului ne-a schimbat şi nouă atitutdinea şi am încercat să gândim ca el; dacă nu are bani să schimbe dormitorul cu totul, ceva tot trebuie să schimbe: cuvertura, draperia, salteaua (am avut creşteri de 100% la vânzările de saltele), textilele (creşteri de 200%), corpuri de iluminat (în ultimii cinci ani cu câte 20% pe an). Aceste creşteri au acoperit pierderile din afacerea de bază, care sunt legate de lipsa de tranzacţii şi de lipsa de construcţii. Adaptările acestea le-am făcut pentru că am învăţat din mers că trebuie să privim tot ce se întâmplă ca pe o oportunitate. Am avut noroc deoarece compania avea o situaţie solidă (2007 şi 2008 au fost ani foarte buni), contractele cu băncile erau foarte bune, am avut resursele să schimbăm şi cred că prezenţa noastră actuală în piaţă este rezultatul acestor schimbări făcute atunci.

    Prima oară în viaţa mea de om de afaceri când am văzut o lună a unui an mai slabă decât aceeaşi lună a anului anterior a fost decembrie 2008. Scăderea a fost relativ mică, dar problema era că nu aveam creştere. A fost însă doar începutul. În aprilie, lucrurile erau deja foarte clare. Din martie am început adaptările. Dacă trag linie cu mintea de acum şi mă uit la toate prostiile pe care le-am făcut atunci, în 2009, cred că ajung la spitalul 9. Erau mii de lucruri pe care le puteam face mai bine, dar eram cumva sigur că lucrurile or să se aşeze.

  • Cea mai puternică femeie din România vorbeşte în premieră despre ziua pe care nu o va uita niciodată

    Mariana Gheorghe este din 2006 CEO al OMV Petrom, companie energetică listată blue chip. Anterior preluării conducerii Petrom, a fost timp de 14 ani bancher internaţional la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Londra, unde a condus, iniţiat, structurat, negociat şi implementat numeroase tranzacţii financiare mai mari de 1,5 miliarde euro. Înainte de a pleca la Londra, a fost director general adjunct pentru finanţe Internaţionale la Ministerul de Finanţe al României, unde a gestionat relaţiile financiare internaţionale ale României după revoluţia din decembrie 1989 – cu Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), G24, Naţiunile Unite -, dar şi relaţiile bilaterale guvernamentale.

    Iată discursul Marianei Gheorghe de la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    “Mă bucur mult că sunt parte din ediţia 2009 a BM Storytellers, deoarece 2009 a fost anul cel mai important pentru noi. A fost o placă turnantă, un an care dacă s-ar fi terminat altfel ne-ar fi schimbat cursul şi evoluţia ulterioară. A fost cel mai important an din istoria Petrom.

    După 2004, datorită privatizării, Petrom a avut acces la cash şi a început să crească. Îmi aduc aminte că în anii premergători lui 2009 începusem o perioadă de reorganizare, de eficientizare, de creştere; făceam şi restructurări şi mereu ne întrebau jurnaliştii de ce facem restructurări când piaţa mergea foarte bine, când noi investeam şi creşteam de la o zi la alta. Atunci spuneam că nu trebuie să faci restructurări atunci când apar problemele, ci trebuie să te pregăteşti pentru competitivitate şi performanţă atunci când lucrurile merg bine, deoarece, atunci când debutează criza, capacitatea de răspuns este limitată. Pentru a face restructurare, nu trebuie să ai probleme şi trebuie să ai cash, să ai clienţi, furnizori, trebuie să faci restructurarea pe o piaţă activă ca să nu pierzi. Când a venit criza, modificările şi restructurarea făcute anterior ne-au ajutat să ne ajustăm mult mai bine. 

    Două lucruri au fost şocante pentru mine în 2008 şi în 2009. În primul rând, că a fi mare nu este o garanţie. Ba mai mult, să fii mare devenea o slăbiciune. În al doilea rând, nu am crezut niciodată că preţul ţiţeiului poate să colapseze astfel. Am avut în luna iulie 2008 un preţ de 147 de dolari şi am ajuns la 35 de dolari în decembrie.

    Îmi aduc aminte că, deşi la nivel internaţional criza fusese acceptată, România nu a acceptat că este în criză în 2009. Răspunsul la criză nu a venit însă în 2009 – deşi au fost luate câteva măsuri, precum creşterea CAS la angajator sau tăieri bugetare. Au fost luate măsuri mici, deoarece toată lumea credea că sursa crizei este financiară, iar sistemul financiar românesc era solid, susţinut de măsurile BNR, aşadar nu va avea de suferit. Credeam aşadar că nu vom resimţi impactul crizei. Dar noi aveam 60% dintre exporturi care mergeau în pieţele europene.

    Personal, în 2009 mi-a plăcut că am reluat relaţiile cu organizaţiile financiare internaţionale. Eu veneam de la BERD, iar în anii de creştere economică organizaţiile financiare internaţionale au lipsit din peisajul financiar românesc, deşi ele pot să aibă un rol constructiv într-un dialog cu o ţară gazdă. Pachetul de finanţare pe care România l-a accesat în 2009 a avut un rol important în poziţionarea politicului şi a ţării în general. În plus, mediul de afaceri a privit acest parteneriat cu organizaţiile internaţionale ca pe o plasă de siguranţă. Chiar dacă sistemul bancar nu avea probleme, a oprit creditarea şi aşa a apărut problema sistării investiţiilor, nu numai a celor private, dar şi a celor publice.

    2009 a fost un an de testare a calităţii managementului oricărei instituţii sau companii. A fost important să poţi să accepţi că ai probleme şi apoi să începi să găseşti instrumentele cu care să lupţi. Răspunsul trebuia să vină din interior. În industria noastră, am avut un semnal mai devreme decât alţii, scăderea brutală a preţului petrolului ne-a spus că se întâmplă ceva grav la nivel mondial sau european. Semnele despre colaps au venit de la mijlocul anului 2008, aşa că noi am fost nevoiţi să începem să ne pregătim.

    Am început din 2008 să atragem resurse financiare. Mai aveam bani de la privatizare, am generat un cash flow bun datorită creşterii, dar am generat şi un portofoliu de investiţii, iar în 2008 am realizat că nu vom avea suficienţi bani pentru investiţii, vedeam că lucrurile se precipită şi trebuia să reuşim cumva să finanţăm proiectele fără de care nu mai aveam producţie, deci nu mai aveam viitor. Aşa că am intrat pe piaţa financiară. Ceea ce a fost foarte interesant şi ce mi-a rămas întipărit în minte din  acea perioadă este povestea accesului Petrom pe piaţa financiar-bancară.

    Eram în data de 15 octombrie 2008, dată pe care nu o voi uita niciodată, când a avut loc finalizarea unui club deal, o tranzacţie bancară sindicalizată. Pentru noi a fost extraordinar de important să primim în acel moment acei 3-400 milioane de dolari, ca să trecem prin perioada grea care urma şi pe care o aşteptam. Este un lucru pe care l-am spus tuturor băncilor care ne-au ajutat atunci: că nu o să uităm niciodată votul de încredere pe care ni l-au acordat. În ciuda crizei care se instalase în septembrie şi în ciuda faptului că noi nu aveam un istoric de creditare (avusesem bani din privatizare şi cash flow), au avut încredere să ne dea 400 milioane de dolari.

    Votul de încredere decisiv a fost în 2009, când băncile au îngheţat creditarea. Băncile mari au apelat la ajutoare de la stat, iar mari companii din lume şi manageri cu ani de experienţă şi cu istoric de creditare mult mai mare decât al nostru au avut probleme în a accesa finanţare. Pe baza istoricului de creştere, nu neapărat de creditare, pentru că nu fusese cazul, am accesat 1,5 miliarde de euro.

  • OMV sfătuieşte şoferii să nu supraalimenteze rezervorul. În ţară, mii de clienţi alimentează de 5 lei, unii cu monede

    OMV Petrom, compania care operează cel mai mare lanţ de benzinării din România, îşi atenţionează clienţii, prin intermediul paginii de Facebook OMV România, să nu risipească benzina sau motorina în timpul alimentării şi să evite supraîncărcarea rezervorului.

    “Atunci când alimentezi, foloseşte corect pompa pentru a evita situaţiile neprevăzute. Dacă ai nevoie de ajutor, apelează cu încredere la personalul din staţie. Colegii noştri te vor ajuta cu plăcere!”, se arată pe pagina de Facebook OMV România.

    Mii de şoferi ajung zilnic sau de mai multe ori pe zi la benzinăriile din judeţele României pentru că nu-şi permit să alimenteze cu mai mult de un litru de combustibil. Benzinarii susţin că aceste cazuri sunt tot mai frecvente de la o lună la alta, ca urmare a lipsei locurilor de muncă şi a slabei puteri de cumpărare. “La început îmi era jenă să merg cu zece lei la pompă, dar acum m-am obişnuit”, spune Alexandru F., un tânăr de 24 de ani din Harghita, care a rămas fără serviciu anul trecut. Tânărul îşi mai permite să alimenteze cu cel mult zece litri pe lună, dat fiind că perioada în care mai primeşte indemnizaţie de şomaj se va termina în cursul verii. “Mama mea lucrează la benzinărie şi zilnic sunt şoferi care alimentează cu până la 10 lei, fie că este vorba de tineri sau de bătrâni. Pretul carburanţilor este mare şi de aceea multe persoane alimentează doar cât au nevoie. Maşina e un bun folosit mai rar de cei care nu au un salariu cu care să poţi trăi bine”, spune Iulian Platon, un alt şofer harghitean.

    Lanţul de benzinării OMV percepe printre cele mai mari preţuri la combustibil pe piaţa locală. Un litru de benzină costă 6,3 lei, iar unul de motorină 6,7 lei.

    Grupul Petrom este cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Marketing, Gaze Naturale şi Energie. Grupul exploatează în România şi Kazakhstan rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 832 milioane de barili echivalent petrol (în România 805 milioane barili echivalent petrol) şi are o capacitate nominală anuală de rafinare de 8 milioane tone. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere, Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei reţele de circa 800 staţii, operată sub două branduri, Petrom şi OMV.

  • Profitul net al OMV Petrom a scăzut cu 22% în primul semestru, iar vânzările s-au diminuat cu 7%

    Compania a raportat pentru perioada ianuarie-iunie 2013 un profit net de 2,43 miliarde de lei.

    OMV Petrom precizează că acest profit este atribuibil actionarilor OMV Petrom excluzând elementele speciale.

    Profitul net atribuibil actionarilor OMV Petrom SA după deducerea profitului net atribuibil interesului minoritar a fost în primul semestru de 1,38 miliarde de lei, mai mic cu 42% faţă de nivelul de 2,39 miliarde de lei înregistrat în primele şase luni ale anului trecut.

    În perioada analizată, OMV Petrom a produs 32,72 milioane barili echivalent petrol (bep) de hidrocarburi, în scădere cu 1% faţă de 33,2 milioane bep în intervalul ianuarie-iunie 2013.

  • Cea mai ieftină benzinărie de pe Autostrada Soarelui. Şoferii pot economisi 6 lei la un plin de combustibil

    Atunci când se face bugetul pentru vacanţa la mare, unul din elementele care trebuie luat în calcul este costul combustibilului pentru drum. Cei de la Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor au realizat un studiu privind preţurile oferite de mai multe benzinării, pentru a determina cum se pot face economii pe litrul de combustibil.

    Pe Autostrada Soarelui, cel mai mic preţ pe litrul de motorină îl oferă staţia Petrom, cu 7 bani mai puţin decât staţiile Rompetrol şi OMV. Acest lucru este valabil şi în cazul litrului de benzină 95, unde tot staţia Petrom are cel mai bun preţ.

    Costul va fi însă mai mic dacă alimentarea se face înainte de intrarea pe autostradă; astfel, la alimentând cu motorină la staţia Petrom din sectorul 3 preţul va fi mai mic cu aproape 15 bani pe litru, iar în cazul staţiei MOL (aflate la ieşirea din Bucureşti către Autostrada Soarelui) economia va fi de 10-12 bani pe litru.

    Staţia Petrom din Constanţa, de la ieşirea înspre Bucureşti, oferă aceeaşi diferenţă de preţ pe litrul de motorină, 13-14 bani.

    Studiul, realizat în perioada 25-26 iunie 2014, face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor şi serviciilor comercializate pe piaţa românească, derulat de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România.

  • OMV Petrom a încheiat modernizarea de 600 de milioane de euro a rafinăriei Petrobrazi

     “Principalul obiectiv al procesului de modernizare a fost creşterea competitivităţii. OMV Petrom poate acum procesa întreaga producţie de ţiţei din România într-o singură rafinărie”, se arată într-un comunicat al companiei.

    În urma modernizării, rafinăria consumă cu 25% mai puţină electricitate faţă de anul 2009, iar capacitatea anuală de prelucrare a ţiţeiului a scăzut de la 4,5 milioane tone la 4,2 milioane tone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro