BusinessMagazin

Tag: păstrare

  • Coşmarul angajaţilor din bănci: muncesc mai mult, pe bani mai puţini şi au spus adio bonusurilor în cash

    DACĂ ÎN PERIOADA 2005 – 2008 BĂNCILE FĂCEAU SUTE SAU CHIAR MII DE ANGAJĂRI PE AN în încercarea de a câştiga o cotă de piaţă cât mai mare, fără să ţină cont de pregătirea noilor angajaţi, în patru ani de criză strategiile de resurse umane ale băncilor au început să se rescrie. De la zero.

    “Angajaţii din sistemul bancar trebuie să se gândească care sunt fluxurile din cadrul băncii care să le permită să personalizeze anumite produse sau servicii în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii. Oferta era atât de mare până acum, existau atât de mulţi clienţi şi era o piaţă atât de liberă încât, ca angajat în bancă, nu îţi băteai capul să personalizezi, ziceai că e o piaţă liberă, iar dacă unui client nu-i plăcea ceva, îi ziceai să plece, pentru că altor clienţi le place respectivul produs”, explică Horaţiu Cocheci, senior manager în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România, liderul echipei de consultanţă în resurse umane.

    Cocheci vorbeşte de faptul că băncile încearcă să folosească în prezent un mecanism care să le ajute să pună laolaltă angajaţii din departamente diferite – de la risc, juridic sau product management şi până la front office – care să lucreze sinergic, în aşa fel încât să îi ofere clientului un nou produs, care să îl facă atât de “fericit” încât să nu îşi schimbe banca.

    CRIZA A CREAT NOI TIPURI DE JOBURI ÎN SECTORUL BANCAR, cum este cea de recuperator de creanţe, sau a generat o creştere semnificativă a importanţei unor departamente, cum ar fi cel de risc.

    Directorii de HR din bănci vorbesc deja de o schimbare a profesiei de bancher. “Cu siguranţă oamenilor le este mai greu să vândă decât în urmă cu cinci ani şi contează mai mult calitatea serviciilor şi încrederea pe care o au clienţii în angajaţii din bancă. Meseria de bancher devine mai degrabă una de consultant”, este de părere Andreea Voinea, directorul executiv de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă locală, cu peste 7.700 de angajaţi. În materie de beneficii, în cadrul BCR s-au “rescris” politicile de remunerare pentru oamenii de vânzări, astfel încât în evaluarea performanţei lor au fost încorporaţi şi indicatori de risc.

    “Strategia unei bănci a ajuns să fie rescrisă ţinând cont de două elemente: cel legat de cerinţele autorităţilor de reglementare şi cel al apropierii de client din punct de vedere al proceselor”, mai explică Cocheci.
    SCHIMBARE TOTALĂ A MODULUI ÎN CARE VOR FI REMUNERAŢI ANGAJAŢII DIN BĂNCI VA AVEA LOC ODATĂ CU INTRODUCEREA BASEL III, un set de reguli europene care au ca scop o corelare mai strictă a riscurilor asumate cu capitalurile proprii ale băncilor.

  • Turism “de război” la frontiera dintre cele două Corei. Ce reguli trebuie să respecte turiştii. “În cazul unui incident, păstraţi-vă calmul”

     Aflată la aproximativ o oră distanţă spre nordul Seulului, această fâşie de pământ cu o lăţime de patru kilometri şi o lungime de 248 de kilometri, împânzită de mine antipersonal, consacră, de la sfârşitul Războiului Coreei (1950-1953), împărţirea între Nordul comunist şi Sudul capitalist.

    Dincolo de ea se află una dintre cele mai mari armate din lume (1,2 milioane de militari), dotată cu un mic arsenal nuclear şi condusă de un tânăr în vârstă de până în 30 de ani, Kim Jong-un, care jură să transforme Sudul într-un iad atomic.

    Zeci de autocare aduc zilnic, în faţa sârmei ghimpate, turişti sud-coreeni sau străini, amatori de istorie sau de senzaţii tari. Ei pot observa cu binoclul Coreea de Nord, un teritoriu interzis, de unde apar, ici-colo, poveşti terifiante spuse de refugiaţi din lagăre de muncă despre foamete şi epurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zuckerberg trebuie să plătească taxe de 1,1 miliarde dolari, la aproape un an de la listarea Facebook

     Suma uriaşă provine din câştigurile obţinute de Zuckerberg în urma listării Facebook la bursă, mai precis din exercitarea unei opţiuni prin care omul de afaceri a preluat 60 milioane de acţiuni la un preţ preferenţial de numai 6 cenţi pe acţiune pentru a păstra votul majoritar la companie, potrivit unei analize CNN Money.

    Chiar dacă a păstrat acţiunile, Fiscul din SUA le tratează drept venituri înregistrate la momentul exercitării opţiunii, deoarece astfel de operaţiuni sunt considerare o formă de compensaţie financiară sau bonus.

    Astfel, Zuckerberg are de raportat încasări de aproape 2,3 miliarde de dolari rezultat în urma exercitării acestei opţiuni, la care se adaugă alte venituri obţinute din alte surse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dilema comercianţilor: profit sau trafic?

    MAGAZINE MAI MICI, PROPTITE PRIN COTLOANE SAU DIMPOTRIVĂ, pe bulevarde, soluţii de franciză, achiziţii, felurite parteneriate. Retailerii nu numai că nu se plictisesc, dar caută metode variate prin care să muşte o felie cât mai consistentă din piaţa comerţului cu bunuri de larg consum, evaluată la 16 miliarde de euro anual. „Reţelele de comerţ modern au pus un accent deosebit pe strategia de dezvoltare multi-format, în special prin lansarea de formate mai mici de magazine, adresate comerţului de proximitate„, spune Adrian Comăneci, manager în cadrul Contrast Management-Consulting (CMC). El face referire în special la formatele Shop & Go (Mega Image) şi Carrefour Express, dar şi la reţeaua La Doi Paşi lansată de Metro.

    IN CADRUL ACESTEI STRATEGII ORIENTATE CĂTRE EXTINDEREA ÎN COMERŢUL DE PROXIMITATE SE POT OBSERVA MAI MULTE VARIANTE, arată Comăneci. Pe de o parte, extinderea prin modele de tip franciză permit o investiţie financiară mai redusă din partea comercianţilor şi o implicare mai scăzută în operarea magazinelor, cum e cazul Shop & Go. Pe de altă parte, s-au dezvoltat parteneriate între reţele internaţionale şi antreprenori locali, cum este cazul colaborării dintre Carrefour şi Angst; unde reţeaua franceză şi-a asigurat desfacerea propriilor produse prin magazinele Angst. Şi, chiar dacă anul trecut a părut mai liniştit decât alţii, reţele locale de comerţ au fost preluate de competitori, aşa cum a făcut de pildă Profi în Sibiu şi Cluj.

    O altă schimbare de strategie importantă este abandonarea, pur şi simplu, a luptei. Comercianţi care s-au confruntat cu probleme de profitabilitate şi cash-flow fie au închis operaţiunile (Mic.ro, Minimax şi Interex), fie au vândut (preluarea Real de către Auchan).Multe noutăţi în strategie are Profi. Una dintre direcţiile pe care vrea să le exploateze este zona rurală, evitată până acum de retaileri. Lanţul de supermarketuri va lansa în mai un alt format de magazin, Profi Village, în comune cu peste 4.000 de locuitori, unde „sortimentaţia va fi un pic diferită faţă de spaţiile din oraşe„, spune Cosmin Călugăr, director de expansiune al Profi. El dă drept exemplu cizmele de cauciuc sau uneltele de grădinărit.

    Reţeaua a încheiat anul trecut cu 149 de magazine, iar la începutul lui 2013 a deschis, în Bucureşti, un spaţiu de sine stătător, făcut pe standarde proprii, spune Călugăr. Profi a mai deschis anul trecut alte două spaţii stand-alone, iar investiţia retailerului în spaţiul din Bucureşti a fost de 300.000 de euro, sumă ce a inclus echipamentele specifice, fără fondul de marfă. Investiţia în ridicarea magazinului aparţine dezvoltatorului şi se plasează în jurul a un milion de euro. Planurile lanţului de magazine pentru anul trecut vizau creşterea numărului de spaţii cu 35, însă au plusat până la 45. Suma totală a investiţiilor a ajuns anul trecut la 15 milioane de euro, iar în 2013 Profi vrea să menţină ritmul. „Vrem să deschidem şi anul acesta 45 de magazine„, spune Călugăr.

    În rândul noutăţilor de strategie Adrian Comăneci menţionează recenta iniţiativă a Mega Image de a deschide un Concept Store în zona Piaţa Gemeni din Capitală. Dincolo de capitalul de imagine obţinut de Mega Image, „miza este una mult mai interesantă şi anume testarea unui format de magazin care funcţionează pe modelul Shop-in-Shop„, punctează reprezentantul CMC. Noul magazin reuneşte sub numele său şi în acelaşi loc o serie de parteneri independenţi precum Fru Fru, La Strada (îngheţată), Al Melook (dulciuri orientale), Dopo Poco (pizza), Chateau Blanc (brutărie franţuzească), Livada cu ceai (ceai şi cafea vrac), Ana Pan (prăjituri proaspete) şi Chocolat (biscuiţi şi prăjituri).

    Prin această strategie Mega Image utilizează oferta şi branding-ul acestor parteneri pentru a atrage noi categorii de clienţi şi pentru a furniza o ofertă îmbunătăţită. „Este un test„, spunea Xavier Piesvaux, directorul general al Mega Image România, cu ocazia deschiderii magazinului. Reţeaua nu mai are astfel de magazine în lume, aşa că evoluţia noului concept va fi evaluată din toate unghiurile înainte de a face orice fel de anunţuri în privinţa planurilor viitoare. „Este un pas interesant, care ar putea deschide drumul Mega Image către un nou model de colaborare şi către noi formate de magazine decât cele cu care
    ne-am obişnuit până acum.„

  • Iarba chiar este mai verde în China. De ce?

    Potrivit publicaţiei DailyMail , echipe de mentenanţă ale oraşului au fost surprinse de reporteri chinezi în timp ce stropeau iarba cu un agent de colorare. Chiar dacă se spune că acesta nu este toxic, locuitorii oraşului s-au plâns pentru că vopseaua le murdăreşte încălţările.

    Producătorii vopselei au declarat jurnaliştilor că vând acest produs responsabililor de îngrijirea aspectului estetic al oraşului Chengdu de cel puţin cinci ani.

    Site-ul companiei se laudă cu faptul că vopseaua durează până la 14 săptămâni, nu se spală  când plouă şi colorează în verde chiar şi solul.Cei care se ocupă de acest tip de amenajare au refuzat să comenteze referitor la folosirea agentului de colorare, dar au menţionat că acesta ar fi de fapt un îngrăşământ pentru menţinerea vegetaţiei vii pe timp de iarnă.

    Se pare că „înverzirea ierbii”nu este un caz singular în istoria esteticii oraşelor din China: un alt caz ar fi cel cu plasarea de oi false în terenurile aride din Mongolia Interioară pentru a-i face pe turişti să creadă ca animalele sunt crescute în continuare aici.

  • Investitorii au pus la păstrare 53 mil.euro în fonduri mutuale

    Fondurile mutuale au atras de la investitori 235 mil. lei (53,6 mil. euro) în ianuarie, cea mai bună lună din ultimul an, semn că sentimentul investitorilor este pozitiv la început de 2013. Intrările nete de 235 mil. lei au ajutat fondurile mutuale să sară în premieră peste pragul de 9 mld. lei (2,07 mld.euro) în active nete. Cap de afiş au fost fondurile cu profil de risc conservator care au atras de la investitori o sumă netă de 227,1 mil. lei, cea mai mare parte din suma totală de 235 mil. lei a intrărilor nete raportate de industrie în ianuarie, potrivit statisticilor lunare emise de Asociaţia Administra­torilor de Fonduri. Fondul BCR Obligaţiuni, administrat de Erste Asset Management, a atras cele mai mari intrări nete, respectiv 108 mil. lei luna trecută, sau jumătate din totalul raportat de industrie. În ultimele 12 luni, fondul a raportat un randament de 7,5%. “Scăderea dobânzilor bancare alături de diminuarea riscului politic au consolidat atractivitatea fondurilor de obligaţiuni şi au îndreptat investitorii spre acest tip de plasamente. Sunt perspective bune şi pentru următoarele luni”, a spus Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Ma­nage­ment, liderul pieţei de fonduri mutuale cu active în gestiune de 3,9 mld. lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Investitorii au pus la păstrare 53 mil.euro în fonduri mutuale

    Fondurile mutuale au atras de la investitori 235 mil. lei (53,6 mil. euro) în ianuarie, cea mai bună lună din ultimul an, semn că sentimentul investitorilor este pozitiv la început de 2013. Intrările nete de 235 mil. lei au ajutat fondurile mutuale să sară în premieră peste pragul de 9 mld. lei (2,07 mld.euro) în active nete. Cap de afiş au fost fondurile cu profil de risc conservator care au atras de la investitori o sumă netă de 227,1 mil. lei, cea mai mare parte din suma totală de 235 mil. lei a intrărilor nete raportate de industrie în ianuarie, potrivit statisticilor lunare emise de Asociaţia Administra­torilor de Fonduri. Fondul BCR Obligaţiuni, administrat de Erste Asset Management, a atras cele mai mari intrări nete, respectiv 108 mil. lei luna trecută, sau jumătate din totalul raportat de industrie. În ultimele 12 luni, fondul a raportat un randament de 7,5%. “Scăderea dobânzilor bancare alături de diminuarea riscului politic au consolidat atractivitatea fondurilor de obligaţiuni şi au îndreptat investitorii spre acest tip de plasamente. Sunt perspective bune şi pentru următoarele luni”, a spus Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Ma­nage­ment, liderul pieţei de fonduri mutuale cu active în gestiune de 3,9 mld. lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro