Cea de-a 31-a ediţie a târgului de turism va reuni 280 de firme. Aproape 100 de agenţii de turism vor veni cu oferte pentru vacanţa de Paşte, pentru 1 Mai şi sezonul estival.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cea de-a 31-a ediţie a târgului de turism va reuni 280 de firme. Aproape 100 de agenţii de turism vor veni cu oferte pentru vacanţa de Paşte, pentru 1 Mai şi sezonul estival.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Evoluţia bună a majorărilor salariale din ultimele două luni vine după o lună decembrie în care bonusurile de sfârşit de an au fost mai mici decât în anii trecuţi şi după un prim trimestru care a fost cel mai slab din ultimii 11 ani din punctul de vedere al creşterii reale a salariilor, remarcă analiştii ING Bank România. Cifrele lunii mai vor demonstra ns= cât din majorările din aprilie au fost legate de bonusurile de Paşte şi cât ţin de o redresare reală a pieţei muncii.
ING a revizuit estimarea de creştere economică pentru 2012, de la 1,6% la 2,2% în ipoteza unui an agricol favorabil, după ce Statistica a anunţat că PIB a crescut cu 2,2% în T1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,7% faţă de T4 2012.

Nu câştigă cât alţi europeni, însă când vine vorba de mâncare românii îşi cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pentru a avea cât mai multe pe masă. Tendinţa este cu atât mai mare în perioada sărbătorilor.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape 42 la sută din totalul cheltuielilor unei gospodării din România erau făcute, la finalul lui 2012, pentru mâncare. Per total, conform estimărilor europene, românii dau pe mâncare în medie 1.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 83 de euro lunar, de două ori mai puţin decât un german sau un austriac.
Raportat însă la veniturile medii, efortul este unul semnificativ în vreme ce un german câştigă de aproape cinci ori mai mult decât un român.
“În minivacanţa de 1 Mai şi Paşte, zilele libere şi tarifele mai mici au condus la o creştere a numărului total de turişti în România cu 52% (…). Aceştia au cheltuit peste 51 milioane lei doar pentru servicii turistice şi peste 35 milioane pentru distracţie”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
Potrivit sursei citate, de Paşte, cei mai mulţi turişti au ales ca destinaţie de vacanţă zonele rurale din România, pensiunile atrăgând peste 65.000 de turişti.
Staţiunile montane au fost şi ele solicitate pentru sărbătoarea Paştelui de aproximativ 25.000 de turişti, dublu faţă de anul trecut. Astfel, unităţile de cazare de pe Valea Prahovei au fost ocupate în proporţie de 70-80%, în timp ce în celelalte staţiuni montane gradul de ocupare a fost de până la 70%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În perioada 1-6 mai au fost înregistrate 528 de infracţiuni, dintre care 179 pentru şoferi care s-au urcat băuţi la volan şi 230 pentru cei care au condus fără a avea permis.
Poliţiştii de la rutieră au dat peste 14.300 de amenzi, dintre care 14.000 şoferilor care au fost prinşi conducând cu viteză mai mare decât cea legală.
În cele şase zile au rămas fără permise de conducere 1.564 de şoferi, fiind totodată reţinute şi 433 de certificate de înmatriculare.
Echipajele de poliţie rutieră au fost prezente pe drumurile naţionale şi europene cu aproximativ 300 de aparate radar. De asemenea, nouă elicoptere ale Inspectoratului General de Aviaţie au participat la misiuni de supraveghere a traficului rutier, intervenţie în caz de urgenţe medicale şi supraveghere a zonelor unde au avut loc manifestări publice sau ceremonii religioase.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Legătura interioară dintre Cruce şi Înviere este o dominantă a întregii spiritualităţi ortodoxe liturgice şi filocalice”, afirma Patriarhul Daniel. “Legătura dintre Cruce şi Înviere, dintre suferinţă şi speranţă, osteneală şi bucurie, luptă şi biruinţă, se vede adesea în iubirea jertfelnică a părinţilor buni pentru copiii lor, a părinţilor duhovniceşti pentru cei păstoriţi de ei, a oamenilor harnici şi darnici pentru semenii lor aflaţi în nevoi, în iubirea jertfelnică a celor care lucrează şi se luptă, permanent, pentru binele familiei şi al societăţii, al poporului şi al patriei lor”, arată IPS Daniel, care la sărbătoarea Învierii va sluji în această seară la Catedrala Patriarhală din Capitală.
Astăzi, consideră Patriarhul Daniel, “mulţi oameni poartă crucea suferinţei din cauza înmulţirii păcatelor, a patimilor egoiste şi a relelor de tot felul, din cauza lăcomiei sau zgârceniei unora şi a sărăciei altora, a violenţei în familie şi în societate, a nedreptăţii şi nepăsării, a bolilor şi singurătăţii, a certurilor în familie şi a divorţurilor, a părăsirii copiilor şi bătrânilor ş.a.”.
De aceea, el îi îndeamnă pe credincioşi să se roage şi să facă fapte caritabile. “Mai ales în aceste zile, este bine să aducem bucuria Sfintelor Paşti în casele de copii orfani şi bătrâni, la patul bolnavilor, dar şi acolo unde este multă tristeţe, singurătate şi deznădejde, în familiile sărace, îndoliate şi îndurerate.”
În acelaşi timp, IPS Daniel îi îndeamnă să cultive, “prin rugăciune şi cuvânt bun, în lumina acestei bucurii pascale, legătura fraternă cu românii care se află în afara hotarelor României sau în diaspora română”.
Pentru ca petrecerea sărbătorilor de Paşte să fie liniştită, Inspectoratul General al Poliţiei Române recomandă cetăţenilor să aibă în vedere un minim de măsuri de autoprotecţie:
La cumpărături
Manifestaţi prudenţă în magazinele aglomerate, supravegheaţi-vă geanta şi nu o plasaţi în coşul de cumpărături de unde poate fi sustrasă cu uşurinţă!
Nu luaţi asupra dvs. sume mari de bani ci doar necesarul pentru cumpărăturile planificate în acea zi!
Când este posibil, folosiţi cardul pentru cumpărături!
Păstraţi banii în geantă, borsetă sau într-un buzunar inaccesibil şi nu în sacoşa de cumpărături sau în buzunarul de la spatele pantalonilor!
Când sunteţi împins în aglomeraţie, verificaţi-vă imediat buzunarul cu bani sau geanta, pentru a fi siguri că nu sunteţi victima unei înscenări a unui hoţ!
Când achitaţi diferite bunuri, nu scoateţi tot teancul de bani ci numai suma necesară plăţii contravalorii acestora!
Obiectele tentante (telefoane mobile, laptop-uri, genţi, pungi de cadouri), lăsate la vedere în maşină, pot reprezenta adevărate “cadouri” pentru hoţi!
Nu lăsaţi niciodată în autoturism actele maşinii, bani sau alte documente importante.
În călătorie
Dacă plecaţi de la domiciliu indiferent de perioada în care lipsiţi, pentru ca revenirea să vă fie lipsită de surprize neplăcute, nu neglijaţi următoarele aspecte:
Rugaţi un vecin de încredere să ţină sub observaţie casa şi să anunţe imediat poliţia dacă observă o persoană suspectă care staţionează fără motiv în faţa uşii sau care încearcă să descuie uşa!
Spuneţi numai persoanelor de încredere când plecaţi de acasă pentru mai multe zile!
Închideţi şi asiguraţi la plecare toate uşile şi geamurile casei, uşa de la balcon, geamul de aerisire de la baie!
Pregătirile de deplasare să fie făcute cât mai discret!
Atunci când părăsiţi locuinţa, o lumină aprinsă sau un aparat de radio în funcţiune, pot deruta eventualii musafiri nepoftiţi!
Obiectele de valoare mare şi volum mic sau banii lichizi vor fi întotdeauna în atenţia infractorilor, deci nu le lăsaţi în locuinţă.
În noaptea de Înviere
Evitaţi persoanele turbulente sau în stare de ebrietate, străzile cu baruri şi terase unde se consumă alcool şi sunt adunate persoanele gălăgioase!
Nu lăsaţi copiii nesupravegheaţi şi nu le permiteţi să consume alcool!
Evitaţi afişarea cu bijuterii ori sume mari de bani şi nu faceţi referiri la bunurile de valoare pe care le aveţi asupra dumneavoastră!
Alegeţi drumurile intens circulate, luminate şi evitaţi zonele în construcţie, parcurile pustii şi străzile lăturalnice!
Deplasaţi-vă în grup şi nu răspundeţi la provocările altor persoane;
nu acceptaţi compania persoanelor necunoscute.
Dacă sunteţi abordaţi de diferite persoane, care, vă solicită nejustificat sume de bani ori bunuri, ca plată pentru presupuse servicii (deratizare, colectarea gunoiului menajer), nu daţi curs unor astfel de solicitări.
Pentru orice infracţiune la care sunteţi victimă sau martor, apelaţi numărul unic de urgenţă 112!Reţineţi cât mai multe detalii despre autor: înfăţişare, particularităţi, direcţia în care a fugit, numărul de la autoturismul folosit de acesta, complici etc. şi comunicaţi toate amănuntele poliţiei.
Pe un fond de nemulţumire mai puţin acutizat faţă de perioada anterioară (69% dintre respondenţi cred că ţara merge într-o direcţie greşită, faţă de 76% în 2012, 80% în 2011 sau 77% în 2010), cele mai importante percepţii ale românilor cu privire la această sărbătoare nu s-au modificat în ultimii patru ani.
În plus, perspectiva financiară în acest an este una mai optimistă având în vedere că procentul celor care spun că banii pe care îi au pentru Sărbătorile de Paşti le vor ajunge pentru tot ceea ce este necesar este cel mai mare din ultimii patru ani – 38% în 2013 faţă de 22% în anul 2011. În acelaşi timp, procentul celor care cred că bugetul pentru aceste sărbători le este afectat de criza economică este mai mic decât în anii precedenţi.
Dacă în 2011, 72% dintre respondenţi apreciau că bugetul le este afectat în mare şi foarte mare măsură de criză, iar în 2012 65% dintre intervievaţi spuneau acelaşi lucru, în 2013 cuantumul acestora coboară la 58 de puncte procentuale.
Studiul arată că:
• Cei mai mulţi dintre respondenţi ştiu că de Paşti creştinii sărbătoresc învierea lui Isus (86%). Totuşi 5% dintre ei spun că naşterea lui Isus este motivul Sărbătorilor Pascale
• O treime dintre români spun că în zona în care locuiesc există obiceiuri tradiţionale de Paşti
• 85% dintre respondenţi spun că obişnuiesc să participe, în mod obişnuit, la slujba de înviere, iar trei sferturi dintre cei intervievaţi vor merge şi în acest an la acestă slujbă. Mai puţini sunt cei care obişnuiesc să meargă la Biserica în ziua de Paşti – 59%
• Peste trei sferturi dintre respondenţi (78%) vor merge, în acest an, să ia Paşti
• Unul din 5 respondenţi s-a spovedit déjà, alţi 40% urmează să o facă, iar 39% recunosc că nu practică acest obicei
• Aproape 70% dintre români spun că ţin post: 9% declară că ţin tot Postul Paştilor, 45% recunosc că obişnuiesc să postească doar în zilele de miercuri şi vineri, iar 14% vor să postească în Vinerea Mare. 29% dintre cei chestionaţi susţin că nu obişnuiesc să ţină post, procent în uşoară creştere faţă de anii precedenţi
• 7% dintre respondenţi spun că au ţinut şi post negru în această perioadă, 15% dintre aceştia susţinând că au postit în acest fel peste 5 zile
• Preparatele de post gătite în casă, fructele, legumele crude şi salatele sunt printre primele opţiuni pentru meniul celor care obişnuiesc să ţină post. Semipreparatele şi preparatele de post gătite din comerţ sunt printre ultimele preferate în meniul de post
• Un sfert dintre români au concediu de Paşti în acest an şi doar 6% spun că vor pleca într-o excursie cu această ocazie, 73% vor sta acasă, iar 16% vor sta acasă, dar vor merge şi în vizite
• Dintre cei care nu stau acasă în zilele de sărbătoare, jumătate merg în vizite la prieteni sau rude, 19% merg la o pensiune sau la un hotel din ţară, 10% merg în vizită la rude sau prieteni din străinătate, iar 6% îşi vor petrece sărbătorile la un hotel sau la o pensiune din străinătate
• Peste 60% dintre cei chestionaţi vor primi musafiri în zilele de Paşti
• în privinţa preparatelor tradiţionale de Paşti: 43% dintre respondenţi spun că în familia lor se face de fiecare dată pască, iar 45% consumă miel cu ocazia Paştilor. 42% intenţionează să cumpere miel în acest an. Peste 20% dintre cei chestionaţi vor cheltui pentru mielul din acest an între 200 şi 249 de lei, iar 14% peste 300 de lei. De Paşti, cea mai consumată băutură este vinul de casă (48%), urmată de bere (15%) sau ţuică (9%). 16% dintre cei chestionaţi susţin că în familia lor, de Paşti, nu se consumă băuturi alcoolice
• 95% dintre participanţii la studiu vopsesc şi în acest an ouă. 52% dintre respondenţi vopsesc între 10 şi 30 de ouă, iar 44% peste 30. 70% dintre ei spun că vor vopsi ouăle cu vopsea din comerţ, culorile preferate fiind roşu (94%), galben (41%), albastru (38%), verde (36%) sau portocaliu (16%)
• Prăjiturile făcute în casă rămân în topul preferinţelor, peste 67% dintre cei intervievaţi spun că vor face de Paşti prăjituri şi doar 18% vor prefera să le cumpere din comerţ
• Cadouri pentru cei dragi vor cumpăra 50% dintre respondenţi, în timp ce 49% nu vor face acest lucru. Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) cred că în acest an cadourile vor fi mai modeste decât în alţi ani
• Mai mult de o treime dintre respondenţi spun că obişnuiesc să doneze bani sau să ajute persoane nevoiaşe cu prilejul sărbătorilor, peste jumătate dintre ei spun că fac uneori acte caritabile de acest tip, iar 11% spun că nu au niciodată acest obicei. 67% dintre participanţii la studiu declară că în acest an vor face acte caritabile
• 65% dintre respondenţi cred să Paştile ar trebui sărbătorite la aceeaşi dată atât de Biserica Ortodoxă, dar şi de cea Catolică
• Pentru peste jumătate dintre români (56%), tradiţiile de sărbători sunt foarte importante, tendinţă într-o foarte uşoară scădere faţă de anul 2012 (61%)
• Aproape 9 români din 10 se autoapreciază ca fiind religioşi, număr de altfel constant în ultimii 4 ani: 88% dintre respondenţi s-au autoapreciat drept religioşi în 2013, 89% în 2012, 90% în 2011 şi 86% în 2010
• Trei sferturi dintre respondenţi declară că merg la biserică, iar peste jumătate merg de câteva ori pe lunăVolumul eşantionului: 1.500 indivizi de 18 ani şi peste
Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,6%
Perioada anchetei: 24-25 aprilie 2013
În Bistriţa-Năsăud, ouăle sunt vopsite în Vinerea Mare. La ţară, mai ales, ouăle crude sunt învelite într-o bucată de ciorap cu trifoi, talpa-gâştei, păpădii sau alte plante şi introduse într-o fiertură de coji de ceapă roşie. Odată fierte, ele au şi decoraţiuni rezultatele din urmele pe care le lasă plantele pe coajă.
În satul Salva, de lângă Năsăud, în care locuiesc multe femei ce confecţionează costume populare cusute cu mărgele, există obiceiul ca, după ce au fost înroşite, ouăle să fie învelite într-o zale de mărgele care le oferă protecţie şi un farmec aparte.
Procedura este una destul de complicată, întrucât se ia fiecare mărgea şi se coase pe un şir care împrejmuieşte oul ca o armură.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro