Tag: oficiali

  • Ce este Apple Card, produsul de credit lansat deja în SUA de gigantul din spatele iPhone-urilor

    Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci americane, a intrat oficial în piaţa cardurilor de credite printr-un prim produs lansat în parteneriat cu gigantul Apple, potrivit Reuters.

    Cardul virtual de credit, care s-a lansat oficial pentru toţi clienţii americani, este o permieră atât pentru Goldman, cât şi pentru Apple care a făcut un pas curajos în piaţa servicilor financiare.

    „Apple Card este important, dar este de asemenea doar un început. În deceniile următoare mă aştept să devenim lideri pe acest segment de business, aşa cum suntem lideri pe segmentul instituţional şi corporate”, spune David Solomon, preşedintele Goldman Sachs.

    Prima încercare a gigantului Apple de a intra în piaţa serviciilor financiare către consumatori include un card de credit – care există şi în format fizic, este alb, minimalist în design şi lipsit de cele 16 cifre care se găsesc de obicei pe carduri – însă Apple vrea de fapt ca utilizatorii să folosească iPhone-urile şi Apple Watch-urile pentru a plăti.

    Cardul fizic este irelevant chiar şi pentru Apple, iar acest lucru se vede din strategia prin care vrea să încurajeze clienţii să nu îl folosească. Practic, utilizatorii primesc cash back de 1% pe tranzacţiile efectuate direct cu cardul, versus 2% pentru tranzacţiile efectuate prin sistemul de plăţi Apple Pay şi chiar 3% pentru achiziţiile Apple, inclusiv plăţile în App Store.

    Procesul este simplu, încât utilizatorii au nevoie doar de un iPhone, un permis de conducere şi un scor de credit relativ ok, potrivit Financial Times. În doar câteva minute, utilizatorii pot începe să plătească cu cardul respectiv.

    Diferenţiatorul cu care Apple speră să vină este software-ul, în acest caz aplicaţia Wallet. Apple promite că va oferi aceeaşi transparenţă asupra finanţelor pe care o aduc servicii precum Revolut sau Monzo.

    Printre principalele caracteristici ale aplicaţiei este afişarea balanţei de credit. Dacă utilizatorul datorează, spre exemplu, 7.000 de dolari, dar vrea să plătească doar 4.000 luna aceasta, Wallet-ul recalculează imediat dobânda şi restul de plată.

    Apple introduce şi o serie de beneficii prin care să atragă clienţii din SUA, precum cashback-uri de 3% la utiilizarea la plată pentru platformele Uber şi Uber Eats. 

    Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci americane, se aruncă în ape necunoscute cu un nou card de credit lansat împreună cu gigantul hi-tech Apple, în ceea ce va reprezenta un produs de creditare de tip subprime (n.red.: creditele de tip subprime sunt acordate de obicei clienţilor cu un istoric de creditare prost, sau pe care nu îi acoperă produsele standard de creditare, şi vin cu dobânzi mult mai ridicate), potrivit CNBC. 

    Banca, care va fi factorul decizional în ceea ce priveşte acordarea de carduri de credit, va accepta aplicaţii şi de la clienţii cu un scoring slab, potrivit sursei citate.

    Goldman deja a început să pună produsul la dispoziţia unor clienţi ai Apple încă de săptămâna aceasta, cu o lansare la scară largă programată pentru luna viitoare.

    Încă din faza incipientă a proiectului, Apple a căutat o bancă parteneră cu care să creeze o platformă tehnologică prin care să poată aproba chiar şi 100 de milioane de carduri de credit – numărul utilizatorilor de iPhone-uri din SUA – în limitele permise de legislaţia şi reglementările în vigoare.

    Pentru Goldman, un gigant bancar de investiţii cu o istorie de un secol şi jumătate în care a deservit cele mai mari corporaţii şi cei mai bogaţi clienţi din lume, mutarea aceasta reprezintă un risc asumat în contextul în care lansează acest produs pe finalul unui ciclu de creştere economică. Mai mult, produsele ipotecare de tip subprime au reprezentat principalul factor constitutiv al crizei economice din 2008. 

    Deşi nu există un tipar standard pentru cei care se califică pentru produse de tip subprime, majoritatea au un socr FICO de sub 660 puncte, iar împrumuturile lor nu sunt acceptate de bănci. în urmă cu zece ani, marii creditori au acordat într-un mod iresponsabil aceste produse, şi au ajutat la generarea celui mai mare dezastru financiar din ultimul secol.

    „Apple face doar un card, deci nu trebuie să se adreseze tuturor. Nu este ca şi cum aleg modelul JPMorgan Chase, cu mai multe carduri prin care să ţintească diferite segmente de populaţie“, notează Ian Kar, autor în cadrul Fintech Today.

    Ideea Apple de a ajunge la cât mai mulţi clienţi posibili cu un produs de creditare nu este nouă. Apple a avut încă de la finalul anilor í90 discuţii cu Capital One pentru a crea un card comun, iar ideea lui Jobs era un mecanism care să nu respingă absolut niciun client Apple. Au testat un produs, dar nu l-au lansat în masă.

    Pentru Goldman, mutarea înspre produse subprime nu este nouă, 13% dintre creditele de 4,75 miliarde dolari acordate drept credite personale de bancă ducându-se spre clienţi cu scoruri FICO mai mici de 660 de puncte.

     

     

  • Este oficial: Avem o nouă zi liberă.Senator PNL: Guvernul vrea ca bugetarii să stea acasă pe banii privaţilor

    Senatorul PNL Florin Cîţu critică decizia Guvernului ca 16 august să fie zi liberă, spunând că România “reală” nu-şi permite să le mai plătească o zi liberă bugetarilor. Cîţu nu consideră că bugetarii merită acest lucru, în contextul în care sunt plătiţi dublu faţă de cei din mediul privat.

    “Dăncilă, România reală nu-şi permite să le mai plătească o zi liberă bugetarilor. Abrogă această aberaţie urgent! PSD+ALDE, într-un dispreţ total faţă de situaţia actuală din România, au decis să mai facă un cadou bugetarilor. Tot lor. În viziunea acestor gropari ai economiei, bugetarii îşi fac aşa de bine treaba că merită încă o zi liberă. (16 August este zi liberă petru bugetari) Bineînţeles plătesc fraierii din privat. Ei muncesc şi primesc un salariu mediu net de 500 de euro pe lună pentru a susţine dezmăţul, excesul, opulenţa bugetarilor. Aici nu mai este vorba doar despre faptul că bugetarii câştigă în medie dublu faţă de cei care le plătesc salariile. Vor să mai şi stea acasă pe banii privaţilor. Pentru că ei cred că merită”, arată un mesaj publicat de senatorul PNL Florin Cîţu, luni, pe Facebook.

    Cîţu susţine că 90% dintre bugetari nu merită să le fie acordată o zi liberă.

    “Doar ultimele două săptămâni arată că 90% dintre ei nu merită. Nici salariile, nici pensiile speciale şi nici aceste zile libere plătite de privaţi. Viorica, execuţia bugetară este praf. Rectificarea bugetară este negativă. Instituţiile statului sunt populate de rudele voastre, de amanţii şi amantele voastre, de incompetenţi şi corupţi. În aceste condiţii nu îţi este ruşine să propui încă o zi liberă tot pentru bugetari? Nu mai este mult şi veţi răspunde toţi pentru distrugerea României. Nu doar la vot. Veţi răspunde personal”, potrivit mesajului lui Florin Cîţu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este oficial: Veşti uriaşe pentru şoferi. Investiţie masivă pentru refacerea drumurilor de lângă Bucureşti

    Consiliul Judeţean Giurgiu a accesat un proiect european de 67,6 mil. lei (14,3 mil. euro) pentru modernizarea drumului judeţean DJ 503: Giurgiu-Ghizdaru-Gara Stăneşti-Gara Chiriacu-Toporu- limită judeţ Teleorman.

    Finanţarea nermbursabilă a fost accesată prin Regio (Programul Operaţional Regional 2014-2020), în cadrul Axei prioritare 6 – „Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională“, Prioritatea de investiţii 6.1 – „Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale“.

    Investiţiile aferente modernizării DJ 503 au o valoare totală de 67,6 mil. lei, din care peste 57 mil. lei sunt alocate de Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), aproximativ 8,8 mil. lei au ca provenienţă bugetul de stat, cofinanţarea beneficiarului având o valoare de peste 1,3 mil. lei. Implementarea proiectului se realizează pe o perioadă de 114 luni, începând cu 1 iulie 2014. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este oficial: Facebook se confruntă cu cea mai mare amendă din istoria SUA pentru o companie de tehnologie, de 5 miliarde dolari

    Comisia Federală de Comerţ din SUA (FTC) a anunţat oficial o amendă de 5 miliarde de dolari pentru gigantul american Facebook, reprezentând o înţelegere legală după ce autoritatea a lansat o investigaţie asupra politicilor de privacy ale companiei, potrivit CNBC.

    Acţiunile gigantului american erau în scădere miercuri la ora 17.00 cu 1,3%, şi se tranzacţionau pe Nasdaq la valoarea de 199 dolari, la o capitalizare de piaţă de circa 570,5 miliarde dolari.

    Amenda este cea mai mare pe care FTC a aplicat-o vreodată unei companii de tehnologie. Până acum recordul era deţinut de Google care a primit în 2012 o amendă de 22,5 milioane dolari pentru practicile cu privire la privacy.

    Sancţiunea de 5 miliarde dolari împotriva Facebook reprezintă aproximativ 9% din veniturile companiei pe anul 2018.

    FTC a început să investigheze Facebook în martie 2018 după scandalul Cambridge Analytica care a afectat 87 milioane de utilizatori ai Facebook. Agenţia voia atunci să vadă dacă Facebook a încălcat termenii unei înţelegeri anterioare – prin care compania era forţată să le ofere utilizatorilor indicaţii clare atunci când datele lor sunt împărţite cu terţi.

    În acelaşi timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară din SUA (SEC) a anunţat miercuri încă o amendă de 100 milioane dolari pentru compania Facebook, pe fondul unor acuzaţii conform cărora Facebook a transmis date înşelătoare referitor la modul în care gestionează datele utilizatorilor.

    FTC i-a ordonat companiei să îşi creeze un comitet independent de privacy în board-ul de directori pentru a elimina „controlul nestingherit” al lui Mark Zuckerberg asupra regulilor de privacy.

     

  • Statistică dureroasă: numărul oficial al românilor din diaspora a ajuns la 9,7 milioane

    Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a precizat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă organizată, că cele mai recente statistici indică o cifră de aproximativ 9.700.000 de români plecaţi în afara graniţelor.

    „Dintre aceştia, aproximativ 5.600.000 se află în Diaspora, diferenţa în comunităţile istorice”, precizează Intotero.

    „Principala solicitare a românilor din afară este starea infrastructurii şi când mă refer la infrastructură, mă refer la drumuri, autostrăzi, drumuri, judeţene, comunale, spitale, investiţia şi existenţa unor condiţii decente în sănătate şi existenţa şcolilor, toate aceste lucruri i-ar determina pe ei să se întoarcă acasă. (…) Motivele cele mai des invocate când vine vorba de România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupţia. Remedierea acestor motive ale plecării lor ar constitui motivul principal pentru întoarcerea în România, însă probabilitatea celor chestionaţi în următorii patru ani ne arată că un număr mic dintre aceştia îşi doresc să se întoarcă”, adaugă sursa citată.

    Ministrul a apreciat că cifra românilor plecaţi în străinătate este „foarte mare”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Social-democraţii îşi aleg candidatul pentru alegerile prezidenţiale

    Iniţiat, îşi anunţaseră înscrierea în competiţia internă pentru prezidenţiale: secretarul general al PSD Mihai Fifor, preşedintele executiv al PSD Eugen Teodorovici, deputatul Liviu Pleşoianu şi senatorul Şerban Nicolae. Eugen Teodorovici şi Mihai Fifor s-au retras, însă, din cursa internă.

    Viorica Dăncilă a anunţat că dacă PSD îi va solicita să candideze la prezidenţiale, va accepta ce spune formaţiunea şi nu va da înapoi.

    Şi Gabriela Firea a anunţat că se gândeşte la o candidatură pentru Cotroceni.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Timmermans: Britanicii nu aveau vreun plan; se comportau ca nişte idioţi la negocierile Brexit

    Într-un interviu care urmează să fie difuzat joi după-amiază de BBC, oficialul european l-a menţionat în mod special pe David Davis, fost ministru pentru Brexit, pe care l-a criticat pentru faptul că acesta a venit rareori la Bruxelles pentru a participa la negocieri.

    Timmermans a declarat că, înainte de startul negocierilor, oficialii UE se aşteptau ca britanicii, care aveau reputaţia unei administraţii civile foarte eficiente, să fie “excepţionali” în abordarea negocierilor pe tema Brexit.

    “Apoi, prima dată când l-am văzut pe David Davis făcând declaraţii publice şi am văzut că nu vine (la Bruxelles), nu negociază, comportându-se grandoman în alte părţi, m-am gândit: «Dumnezeule, nu au niciun plan, nu au niciun plan!»”, a adăugat oficialul UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • The New York Times: NATO examinează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România şi Polonia pentru a contracara noile rachete dezvoltate de Rusia

    Discuţiile despre noile măsuri privind apărarea antirachetă sunt într-o fază incipientă, au avertizat mai mulţi oficiali europeni, citaţi de cotidianul The New York Times.

    Orice modificare a misiunii declarate a actualelor sisteme de apărare antirachetă ale NATO – care oficial vizează ameninţările venite din afara regiunii, cum ar fi dinspre Iran – probabil va diviza ţările membre ale alianţei transatlantice şi va înfuria Rusia, care în repetate rânduri a afirmat că sistemele NATO de apărare antirachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare la adresa arsenalului său nuclear şi o sursă de instabilitate în Europa.

    Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO, a negat că ar fi în curs de desfăşurare studii privind fezabilitatea modernizării sistemelor de apărare antibalistică. Ea a afirmat că alianţa transatlantică a indicat clar, în mod repetat, că actualul sistem de apărare antirachetă “nu este conceput şi nici îndreptat împotriva Rusiei”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Croaţii se îndreaptă hotărâţi spre obiectivul zona euro în 2023, un drum pe care intră şi România, cât şi Bulgaria

    Croaţia ar putea intra în zona euro chiar din ianuarie 2023, spune Boris Vujcic, guvernatorul băncii centrale, pentru ziarul croat Vecernji List, citat de Bloomberg.

    Declaraţia lui Vujcic vine la o zi după ce Croaţia a trimis oficial scrisoarea de intenţie pentru intrarea în „anti-camera” zonei euro – cunoscută drept ERM-2 – reprezentând o perioadă de doi ani în care ţările ce vor să adopte moneda unică trebuie să îşi alinieze anumite aspecte ce ţin de convergenţă.

    „Această ambiţie pleacă de la premisa că până atunci Croaţia va reuşi să atingă un nivel satisfăcător de convergenţă. Nu există date fixe încă, trebuie să o luăm pas cu pas”, spune Vujcic.

    Pe lângă Croaţia, atât România cât şi Bulgaria vor să adopte moneda unică.

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat săptămâna aceasta că, în acest mandat, Banca Naţională a României va atinge obiectivul de aderare a României la zona euro.

    „Vă încredinţăm că în perioada în care vom îndeplini mandatul pe care Parlamentul României ni-l va încredinţa, vom duce la îndeplinire un program care se bazează în primul rând pe aplicarea legii care dirijează activitatea Băncii Centrale a Romîniei, pe îndeplinirea mandatului pe care îl are BNR, dar şi de îndeplinire a unui obiectiv stabilit în urma colaborării cu Guvernul României, sub ASE, cu acordu tuturor partidelor politice şi cu participarea sindicatelor, programul de trecere a României la zona euro. Este un program care va schimba în mod esenţial statutul BNR. Până atunci vă reamintesc obiectivele principale ale BNR. În primul rând BNR a fost o bancă de misiune şi rămâne banca care emite moneda naţională, leul, până când ţara noastră va trece la moneda euro”, a declarat Mugur Isărescu, în cadrul audierii în Parlament a candidaţilor înscrişi pentru funcţiile din Consiliul de administraţie şi cel de guvernator al BNR.

    Până acum, dintre ţările ex-comuniste, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia au intrat deja în zona euro.

     

     

  • Este oficial: Ţara din UE care se pregăteşte să intre în zona euro

    Acestea sunt supervizare bancară, o administraţie de stat mai eficientă şi probleme legate de statistică. Toate măsurile respective au fost bine primite şi ne aşteptăm la o reacţie pozitivă din partea partenerilor noştri“, a declarat premierul croat Andrej Plenkovic. Acesta a adăugat că ţara sa se aşteaptă să devină membră a zonei euro în 2023 cel mai devreme.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro