BusinessMagazin

Tag: oferte

  • Tirbuson.ro lansează a doua ediţie a târgului online de vinuri – dopFEST Paşte 2014!

    Membrii  clubului Tirbuson.ro vor beneficia, zilnic, de câte trei oferte de vinuri, cu discount-uri de până la 30%,  având posibilitatea să aleagă dintre cele 15 etichete de vinuri premium participante la târg.

    Ofertele se activează în fiecare dimineaţă, la orele 09.00, şi expiră după douăzeci şi patru de ore. Comanda minimă efectuată este de 6 sticle, iar transportul este gratuit în zona 0. Echipa Tirbuson.ro garantează livrarea comenzilor până pe 18 aprilie, astfel încât, de Paşte, toţi cumpărătorii să se poată  bucura de produsele achiziţionate.

    “DopFest vine cu îmbunătăţiri şi cel mai important, cu o selecţie mai concentrată de vinuri, care împreună cu ofertele zilnice de la Unvinpezi.ro din perioada următoare, te vor ajuta să ai o masă de Paşte perfectă. Venim astfel cu o variantă îmbunătăţită faţă de ediţia de Craciun de anul trecut, îmbunătăţiri care s-au bazat pe feedback-ul clienţilor nostri. DopFestul de Paşte deschide o serie de oferte şi servicii noi pe care Tirbuson.ro le pune la dispoziţie clienţilor săi şi mai ales a clienţilor site-ului “frate” Unvinpezi.ro”, a declarat  Matei Garici, Project Manager Tirbuson.ro şi Unvinpezi.ro. 

    www.tirbuson.ro este primul club dedicat pasionaţilor de vin care oferă posibilitatea abonării la vinurile preferate sau achiziţia lor la un preţ promoţional, în schimbul unei taxe anuale de membru. Site-ul introduce două concepte noi pe piaţa online de vinuri din România: abonamente (membrii clubului se abonează la vinurile preferate şi stabilesc unde, când şi cu ce frecvenţă să fie livrate) şi dopFEST (târgul online organizat cu ocazia principalelor Sărbători ale anului).

    Primul târg online de vinuri demarat de Tirbuson.ro a avut loc anul trecut –  dopFEST Crăciun 2013, aducând pe masa de Sărbători a românilor vinul preferat, la alegere dintre etichetele participante la târg.

    Mai multe detalii, pe www.tirbuson.ro.

  • ZF MOBILIO ’14 – Cotovelea: Ofertele pentru privatizarea Poştei ar putea fi depuse între lunile iunie şi august

     “Primul pas în reluarea procesului de privatizare a Poştei Române este conversia datoriilor istorice în acţiuni. (…) Dacă vom primi acceptul conversiei datoriilor în acţiuni, statul român va avea la dispoziţie un anumit interval de timp în care se va putea realiza privatizarea operatorului poştal. Dacă nu vom reuşi să ne încadrăm în acel interval de timp, procesul de reconversie al datoriilor în acţiuni va fi anulat şi ne vom întoarce la situaţia iniţială”, a spus Cotovelea, prezent la ZF Mobilio ’14.

    Statul a mai încercat să privatizeze Poşta Română în prima parte a anului trecut, dar niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini până la expirarea termenului, 28 mai 2013.

    Directorul general al Poştei, Ion Smeeianu, a declarat, la acea vreme, că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria stabilită de ANAF au avut ca efect apariţia unei reticenţe din partea potenţialilor investitori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OFERTE de Paşte şi 1 Mai: Cum vor fi întâmpinaţi turiştii şi ce preţuri au sejururile

     Sejururi la preţuri între 275 şi 1.800 de lei la Buşteni sau Sinaia, de Paşte şi 1 Mai

    Pentru Paşte hotelierii au pregătit mese festive cu meniuri tradiţionale, iar pentru 1 Mai ofertele hotelurilor includ grătar în aer liber.

    Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova, tarifele la ofertele de Paşte de anul acesta sunt, în medie, cu zece procente mai mari comparativ cu cele de anul trecut, majorarea fiind justificată prin faptul că hotelierii au diversificat serviciile, incluzând în oferte locuri de joacă pentru copii, transport către biserică în noaptea de Înviere, dar şi alte facilităţi.

    Cele mai căutate staţiuni sunt Sinaia şi Buşteni, unde mai mult de jumătate din locurile de cazare sunt rezervate deja pentru perioada sărbătorilor de Paşte.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Site-ul care îţi arată cum găseşti oricând cele mai ieftine zboruri din România

    Skypicker.com este un motor de căutare ce permite utilzatorilor să găsească cele mai ieftine oferte către o anumită destinaţie. Sistemul de prezentare este bazat pe Google Maps şi deţine, conform reprezentanţilor, cea mai mare bază de date de zboruri low-cost din Europa.

    Skypicker.com a fost lansat în aprilie 2012 sub o versiune beta, primind o investiţie din partea unui antreprenor ceh. În decembrie 2013, compania a primit o nouă rundă de investiţii în valoare de 500.000 de dolari din partea Touzimsky Kapital Group, fapt ce i-a permis achizioţionarea site-ului de profil Whichairline.com. Ca urmare a tranzacţiei, Skypicker.com a fost relansat în forma actuală.

    Site-ul oferă posibilitatea de a alege rutele unui operator sau zboruri combinate – prin două companii aeriene. Utilizatorii pot rezerva biletele de avion pe site sau prin intermediul aplicaţiilor de Android sai iOS.

  • OFERTE în turismul balnear, prelungite până pe 30 iunie. Preţuri între 330 şi 360 lei pentru şase nopţi de cazare

     Iniţial, programele se desfăşurau în perioada 25 ianuarie-30 aprilie.

    Programul “Decada balneară” presupune zece zile de sejur, pensiune completă, minim şapte zile de tratament şi două proceduri pe zi şi costă 710 lei de persoană pentru structurile de două stele şi 830 de lei pentru cele de trei stele.

    Un alt program, “Hai la băi!”, pentru o perioadă de şase zile cu pensiune completa), două proceduri pe zi şi cinci zile tratament este disponibil la tarife de 625 lei, respectiv 750 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ofertele pentru cele cinci licenţe de televiziune digitală pot fi depuse până la 8 mai

     “Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) demarează licitaţia pentru acordarea licenţelor (multiplexurilor) de televiziune digitală prin publicarea anunţului oficial privind punerea în vânzare a caietului de sarcini. Până pe 8 mai, toţi cei interesati îşi pot depune candidatura pentru a participa la procedura de selecţie competitivă desfăşurată de ANCOM pentru cele cinci multiplexuri disponibile. Caietul de sarcini poate fi achiziţionat începând de joi,, de la sediul ANCOM. Persoana împuternicită să ridice caietul de sarcini trebuie să prezinte dovada de plată a contravalorii caietului de sarcini, de 4.000 lei”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Pentru a participa la licitaţie, fiecare candidat trebuie să achiziţioneze caietul de sarcini şi să îndeplinească cumulativ o serie de criterii de calificare, respectiv să fie societate comercială română sau străină, cu o cifră de afaceri medie pe ultimii 3 ani de minimum 2 milioane de euro şi durata de funcţionare prevăzută în actul constitutiv până la data de 17 iunie 2025.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regele ofertelor de la Cosmote: Este foarte greu să dai o replică la campaniile noastre. Avem o mulţime de «primii în»

    Gabriel Ioniţă este astăzi şeful de management de produs al Romtelecom şi Cosmote, după ce a lucrat anterior la concurenţii Orange şi Vodafone, dar şi pentru operatori telecom din Canada.

    “M-am angajat mai întâi ca agent comercial cu sarsanaua în spate, vindeam biscuiţi, sucuri şi deodorante, şi apoi am ajuns în marketing, unde făceam analize de piaţă.„ În 1997, Ioniţă se angaja la Dialog, unde a lucrat ca market manager la intrarea companiei în oraşele din Transilvania – „Era o perioadă heirupistă. Promoţia cea mai bună la momentul respectiv era să-i dai clientului taxă de activare zero, faţă de cea impusă de operatori, de 50 de dolari. Dacă deschideai Gherla ca oraş, ofereai taxă de activare zero şi toţi se buluceau. Era o inovaţie la vremea aceea să spui că dai 50% reducere la abonament timp de trei luni, în loc să spui că oferi taxă de activare zero”.

    Îşi aminteşte şi de salariile foarte bune pentru un tânăr ieşit de pe băncile şcolii – „câştigam triplu faţă de tatăl meu, care avea 25 de ani de experienţă la stat”. Dorinţa de a face un MBA în afara României l-a determinat să plece în 2000 în Canada, pentru că absolventul de ASE credea că şcoala românească nu i-a adus decât, în cel mai bun caz, cunoştinţe teoretice. Ceea ce trebuia să fie o relocare de trei ani s-a transformat, de fapt, în şapte ani petrecuţi departe de România, timp în care a lucrat în patru companii cu activitate în telecomunicaţii în Toronto şi Montréal. „În GSM, România era printre pionieri. Lucrurile pe care le făceam acolo erau ca şi cele de acasă. Pieţele din SUA şi Canada erau mult sub ceea ce se făcea în Europa la vremea respectivă.”

    Gabriel Ioniţă spune că stilul românilor este mult mai agresiv faţă de cel canadian, însă experienţa l-a învăţat să adopte un mod diferit de a interacţiona cu cei din jur la nivel profesional – „la ora cinci după-amiază, toată lumea se oprea din activitate şi pleca acasă„. S-a întors în ţară în 2007 din motive personale şi a înţeles repede că multe dintre proiectele implementate acolo nu se puteau aplica pe piaţa locală. El spune că, în Canada, gradul de penetrare a serviciilor telecom este de 70%, iar venitul per consumator în zona de cartele preplătite este de 15 dolari lunar, în timp ce în România piaţa este suprasaturată, iar clientul de prepay plăteşte în medie doar trei euro. A revenit la Vodafone, unde a lucrat în departamentul de achiziţii de noi clienţi, după care a trecut la un an distanţă în barca celor de la Cosmote.

    „Cei de la Cosmote au fost cei care au democratizat mobilul. Au venit cu nişte concepte şi nişte inovaţii care nu existau. Într-adevăr, preţul s-a dus mult în jos, dar a crescut mult valoarea oferită clienţilor”, spune Ioniţă, care face trimitere la deja celebra ofertă cu 2.000 de minute de la începutul anului 2006 – „A fost o nebunie atunci. Era o nevoie a clienţilor nesatisfăcută, iar tot conceptul a plecat de la ideea că telefonul mobil trebuie să fie un drept şi nu un privilegiu”. Gabriel Ioniţă spune că inovaţia nu s-a oprit în toţi aceşti ani şi dă exemplul cel mai recent al serviciului adresat utilizatorilor de cartelă, care beneficiază de trafic nelimitat de date în aplicaţia de mesaje scrise WhatsApp. „Dacă privim retrospectiv, vedem că în fiecare moment am încercat să aducem ceva nou: am fost primii care au introdus pachetele de minute naţionale şi internet, am fost primii care au oferit posibilitatea de a folosi minutele naţionale şi ca internaţionale, cu considerente logice în spate. Avem o mulţime de «primii în»”.

    Ioniţă spune că piaţa răspunde rapid la oferte şi cunoaşte cazuri în care o ofertă a fost preluată de către un concurent la două zile de la lansare. Spune că nu a lansat produse care au eşuat, dar admite că unele nu au fost înţelese de clienţi. Mai exact, o ofertă în care utilizatorii primeau înapoi o parte din minutele vorbite, care funcţiona în Grecia, dar care „a mers şi nu a mers„ în România. „Nu trebuie să-ţi fie frică să încerci. Boardul ne susţine, are viziune şi aşa am ajuns să avem un portofoliu simplu cu cele patru abonamente Cosmote Free. Este foarte greu să dai o replică la aşa ceva.” Un alt factor de diferenţiere, rezultat în urma integrării operaţiunilor cu Romtelecom, este acela de a folosi la comun minutele între cele două reţele, cu un total de 11 milioane de clienţi între care se creează astfel o legătură.

    Direcţiile pe care le are în vedere pentru anul în curs se referă la consolidare. „Dacă un utilizator de cartelă preplătită rămâne activ timp de două luni, eu sunt mulţumit; cu un prepaid recuperezi mult mai uşor costurile pentru că e un business mult mai flexibil.„ În zona de abonamente, Ioniţă spune că cele mai importante trei lucruri după care se ghidează clienţii sunt, în ordine, numărul de minute naţionale oferite, preţul telefonului (mai important în perioada de sărbători, când cererea creşte; în ultimul trimestru al anului se generează circa 40% din cifra de afaceri a unui operator) şi valoarea adiţională – „avem conţinut sportiv şi cinematografic prin platforma mobilă a Dolce”.

    Datele, 4G şi telefoanele inteligente sunt coordonatele viitorului, spune Ioniţă, care vorbeşte despre schimbarea percepţiei asupra smartphone-ului de la un gadget aspiraţional la unul pe care oricine şi-l poate permite: „Piaţa din România este una extrem de balansată. Cosmote este singurul dintre cei trei care creşte şi ca număr de clienţi, şi ca venituri, iar după integrarea cu Romtelecom vom sta şi mai bine”.

  • Şefa ofertelor de la Vodafone: Cuvântul “nelimitat” vinde foarte bine în România

    „Sunt copil de Vodafone, dar nu e neapărat nevoie să mă citezi ca atare. Am intrat în telecom şi nu am mai ieşit.” Era anul 1999 când Andreea Cramer păşea pentru prima oară în sediul Connex, pe când era studentă la litere.

    Andreea Cramer a început prin a suna clienţii din bazele de date, a le explica situaţia contului şi a le vinde extraopţiuni de voce. „Contează extrem de mult să ştii să vorbeşti cu clienţii, pentru că nu poţi să îţi dai seama din birou ce îşi doresc„. De la telesales, Cramer a intrat în departamentul de marketing, unde făcea analize de piaţă şi analiza comportamentul clienţilor. „Clientul voia atunci să vorbească la telefon şi să aibă un mobil şi să ştie să îl folosească, însă erau alte costuri atunci şi efortul de achiziţie era mai mare.”

    Primul contact cu campaniile de marketing şi lucrul cu oameni în subordine au început în 2001, când coordona o echipă de angajaţi care sunau clienţii şi le ofereau noi produse sau servicii. Din 2003, a trecut la management de produs, într-o perioadă când piaţa creştea exploziv de la an la an. Nu uită nici acum că oamenii stăteau la cozi în magazine să-şi cumpere telefoane noi sau să prindă ultimele promoţii, o perioadă când a văzut cu adevărat cum reacţionează populaţia la cuvântul „promoţie”. „Eşti mereu în zona asta care arde şi ştii mereu ce se întâmplă în piaţă, vezi cum se schimbă clientul şi ce îşi doreşte sau cum evoluează.„ De la minute în plus, reduceri la abonament sau programe de ore favorite cu tarife mai mici, Cramer a văzut cum sutele de minute au devenit de-a lungul timpului mii de minute sau, mai mult, cum clienţii au uitat că trebuie să îşi verifice zilnic stocul de minute sau mesaje rămase.

    În 2014, spune managerul, tendinţa operatorilor este de a oferi cât mai multe beneficii, care merg către concepte precum „nelimitat” sau „totul inclus”. „Clientul nu vorbeşte nepărat mii de minute. Clientul vorbeşte cât are nevoie, după care foloseşte internetul sau alte servicii. Dincolo de cantităţi, contează şi să poţi folosi facilităţile obţinute pentru o anumită sumă de bani”, spune Cramer. Mai exact, managerul face trimitere la calitatea semnalului, reţeaua sau viteza de internet. „Vodafone a subliniat de fiecare dată că are cea mai bună reţea, cea mai bună viteză la internet şi terminalele cele mai bune din categoria de smartphone, fără să vorbim despre cantitatea de minute inclusă. Suntem primii care la zece euro lunar am inclus un smartphone pentru care clientul nu a mai trebuit să plătească.” Accesibilitatea primează în faţa preţului mic, observă managerul.

    În ceea ce priveşte segmentarea pieţei, Cramer spune că, în cazul utilizatorilor de cartele preplătite, predomină oamenii cu un stil de viaţă mai dinamic sau tineri şi copii, unde se pot controla mai sigur costurile. De cealaltă parte, abonaţii nu vor să aibă drept preocupare lipsa minutelor sau goana după cartele de reîncărcare. „Miile de minute şi toate cele au ajuns în sfera în care omul este liniştit, ştie că are suficient inclus şi nu îşi bate capul cu costuri suplimentare. Acum nu mai trebuie să faci asta, ci să te bucuri de date, să înveţi să foloseşti internetul şi să vezi ce oferă smartphone-ul tău.”

  • Creierul ofertelor de la Orange. Munceşte 11 ore pe zi pentru ca milioane de români să nu aleagă Vodafone şi Cosmote

    Andreea Beleneş a ajuns în industria telecom după doi ani de muncă în aviaţie şi încă unul în audit. S-a angajat în 2000 în departamentul de credit control al Dialog, unde îi verifica pe clienţii care nu îşi plăteau la timp facturile, iar din 2011 creează ofertele celui mai mare operator din piaţă.

    “Am o istorie lungă cu Orange-ul. Din 2000 sunt aici. Am început cu acel job pentru că au crezut că experienţa mea de la PwC se potriveşte”, spune astăzi Beleneş. Recunoaşte că este mai bine în telecomunicaţii decât în audit – „contabilitatea nu e visul meu în viaţă, dar pot să o înţeleg, însă verificarea contabilităţii altora a fost elementul care nu îmi plăcea”. Şi-a dorit de la început o slujbă în marketing, aşa că, după ce a lucrat ca asistentă a directorului comercial, evoluând apoi ca product manager şi manager de divizie, a ajuns să cunoască mai multe sectoare ale companiei. „Am schimbat mai multe roluri. M-am ocupat de conţinut şi apoi am fost desemnată să construiesc departamentul online, urmând ca în final să ajung în zona de consumer. A fost pionierat peste tot pentru că am avut multe începuturi.”

    La începutul anilor 2000, marketingul în telecom se făcea folosind instrumente care astăzi par banale, dar care atunci revoluţionau piaţa, spune Beleneş, amintindu-şi că a asistat la momente precum primul ton de apel pe un telefon sau primul terminal care transmitea în direct conţinut de la televiziuni. „Eu am lansat MTV Ringtones, serviciul prin care îţi puteai cumpăra o nouă sonerie, sau portalul Orange pe mobil, primul astfel de portal din România, prin care transmiteam meciuri sau videoclipuri pe telefon, lucruri care atunci se încercau, dar pentru care abia acum a venit momentul.„ Spune că nu au existat oferte care nu au mers, ci, mai degrabă, oferte care au fost lansate prea devreme pentru nevoile clienţilor – „multe au fost făcute pentru inovaţie şi au devenit mass-market abia mai târziu”.

    Din 2011, Andreea Beleneş a preluat conducerea diviziei consumer din cadrul Orange România, fiind direct implicată în coordonarea echipei care concepe ofertele operatorului de telecomunicaţii cu cel mai mare număr de clienţi. În ultimii trei ani, a lansat mai multe portofolii noi de abonamente şi cartele preplătite, configuratorul online pentru alegerea opţiunilor pe cartelele PrePay şi a fost implicată în proiectul OrangeTV.

    „Când concepem o ofertă ne uităm la tendinţele pieţei şi la aşteptările consumatorilor, principala sursă de inspiraţie, dar şi la ce face competiţia”, spune Beleneş. Managerul susţine că nu preţul este cel mai important criteriu în momentul alegerii unei oferte: „Hai să ne uităm pe zona de cartele preplătite! Toată lumea oferă cam acelaşi lucru pentru cinci sau şase euro, ofertele sunt competitive. Abundenţa de minute şi de SMS-uri a fost la un moment dat un factor diferenţiator, dar acum nu mai este suficient„. Acum contează elementele de diferenţiere între operatori, respectiv facilităţile pe care clienţii le primesc în plus.

    În cazul Orange, beneficiile se referă la acumularea unor puncte în momentul reîncărcării, puncte care devin utile la cumpărarea unui telefon, diverse bonusuri şi premii, fizice sau servicii telecom, la fiecare alimentare cu credit, facilităţi pentru tinerii sub 26 de ani sau configurarea unei opţiuni proprii. Scopul acestei strategii este de a fideliza clienţii fără abonament, pentru a nu migra rapid către un alt operator – „este o piaţă volatilă unde clienţii se plimbă destul de mult, dar unde am observat că migrarea s-a temperat. În cazul Orange România, volumul total al numărului celor care pleacă se reduce de la an la an, iar baza de utilizatori activi creşte”, potrivit managerului. Beleneş remarcă şi o evoluţie „firească” de la cartelă la abonament, din partea clienţilor interesaţi să obţină un preţ mai bun la telefon şi la celelalte beneficii.

    Managerul a introdus un nou simbol care completează portofoliul lansat în 2009, preluat de pe pieţele operatorului din afara României. Dincolo de Delfin şi Panteră, Beleneş a lansat un nou tip de abonament, Cangur, care să îmbine serviciile de voce cu cele de date. Serviciile de antivirus pentru toate tipurile de abonamente şi cele de cloud, pentru abonamentele similare sau superioare pachetului Cangur, ajută la fidelizarea clienţilor din acest segment şi la câştigarea de noi clienţi şi nu preţul – „altfel ar trebui să fie altcineva lider de piaţă”. Orange oferă abonaţilor şi serviciul Libon, lansat la finalul anului 2012, o aplicaţie pentru sistemele de operare iOS şi Android, prin care utilizatorii pot comunica gratuit prin mesaje şi apeluri HD cu prietenii. „Dacă ar fi să stau la serviciu până când îmi termin treaba, probabil n-aş mai pleca niciodată, de aceea nu muncesc mai mult de 10-11 ore pe zi”, mai spune Beleneş, care spune că vor exista schimbări şi în 2014 care îi vor umple timpul. Creşterea vânzărilor de telefoane inteligente şi migrarea spre 4G vor stabili noi obiceiuri de consum în piaţă şi nevoia continuă de adaptare a ofertelor.

  • Cei trei tineri care concep ofertele pentru Orange, Vodafone şi Cosmote în România. Ei te-au determinat să alegi reţeaua în care eşti

    V-aţi întrebat vreodată cine creează ofertele operatorilor telecom? Andreea Beleneş, Andreea Cramer şi Gabriel Ioniţă transformă zi de zi minute, SMS-uri şi megabiţi în oferte care îi conving pe români să plătească pentru ideile lor.

    O plimbare de la Piaţa Unirii până la aeroportul Otopeni sau vizionarea unui calup de reclame la televizor arată în orice moment cât de aprigă este lupta pentru clienţi între operatorii telecom. Deşi numărul utilizatorilor activi ai serviciilor de telefonie mobilă a scăzut cu 0,5% în perioada iunie 2012 – iunie 2013, la 22,6 milioane, un calcul simplu arată că, în medie, fiecare român deţine cel puţin un telefon.

    Conform ANCOM, numărul cartelelor preplătite s-a redus cu 1,3%, la 13,3 milioane, în timp ce abonamentele au cunoscut o scădere similară, la 6,3 milioane pe segmentul clienţilor persoane fizice, şi de 0,7%, la 3 milioane, în cazul firmelor. Dat fiind numărul ridicat de telefoane mobile, companiile cheltuie milioane de euro pentru a câştiga cotă de piaţă prin campanii publicitare şi oferte cât mai atractive: Smiley zâmbeşte la metrou pe afişele Cosmote, Ghiţă Ciobanul îi invită pe clienţii Vodafone să redescopere Jina şi „cea mai bună reţea”, iar mascotele Orange, Millidge şi Doig, oferă mii de minute celor care aleg reţeaua portocalie.

    În spatele acestor campanii stau trei oameni puţin cunoscuţi publicului larg, pe care Business Magazin i-a întrebat cum se concep ofertele unui operator de telecomunicaţii şi cât succes au campaniile concepute de cei trei jucători din piaţă, Orange, Vodafone şi Cosmote. Andreea Beleneş, Andreea Cramer şi Gabriel Ioniţă sunt toţi la fel de tineri şi se ocupă în fiecare zi de găsirea de noi ingrediente care să le aducă mai mulţi clienţi.

    Istoria telecomului românesc este construită din istoria fiecărui operator, iar istoria fiecărui operator de telefonie se construieşte din ofertele memorabile pe care le-a lansat în piaţă. Un moment care merită consemnat în industrie este data de 2 martie 2006, când Cosmote lansa la doar câteva luni de la intrarea pe piaţa din România prima extraopţiune cu minute incluse pentru prepay. Mai exact, fiecare client primea 2.000 de minute lunar în reţea pentru 3 euro pe lună. Conducerea operatorului spunea la acea vreme că oferta se adresează în principal segmentului tânăr şi reprezintă o premieră pe piaţa românească: „Utilizatorii de telefonie mobilă au ocazia de a beneficia pentru prima oară în România de extra-op-ţiunea cu minute incluse pentru servicii cu cartelă preplatită”.

    Reacţiile nu au întârziat să apară. Forumurile s-au umplut de comentarii în doar câteva zile: „Deja mi-am scos banii pe cartelă cu vârf şi îndesat. 150 de minute, cât am vorbit până acum, înseamnă vreo 20 şi ceva de dolari. Vorbiţi, tovarăşi! Mă gândesc că se vor plictisi oamenii să vorbească atât la telefon!„. La 20 martie 2006, Connex lansa campania „Veştile circulă repede!”, oferind un tarif de un cent pe minut la apelurile în reţea şi la mesajele din reţea şi tarif Connex-Connex către orice număr din ţară. Câteva zile mai târziu, Orange devenea singurul operator din România care oferea clienţilor săi tarife fixe indiferent de reţeaua aleasă atunci când călătoreau într-o ţară străină.

    Comparând ştirile din urmă cu opt ani cu ce se întâmplă astăzi în telecom observăm cât de mult s-au schimbat regulile.

    Concepte precum „nelimitat„ sau „all inclusive„ au început să apară câţiva ani mai târziu şi au devenit extrem de atrăgătoare. După cum veţi citi în paginile următoare, cei trei care concep ofertele ştiu foarte bine că astfel de cuvinte prind imediat şi ajung rapid în mintea potenţialilor clienţi. Asta deşi „nelimitat„ este doar un instrument de marketing eficient, pentru că necesarul din piaţă este însă mai mic. Conform datelor ANCOM, utilizatorul mediu de telefonie mobilă şi internet pe mobil consumă lunar 100 MB trafic de internet, trimite 60 de SMS-uri naţionale, din care 57 în reţeaua proprie şi trei în afara reţelei, şi vorbeşte în medie 202 minute în reţea, din care 201 către mobil şi unul către fix, precum şi 30 de minute în afara reţelei, din care 23 către mobil şi 7 către fix, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Veştile bune pentru clienţi continuă să apară. Operatorii telecom vor practica, de la 1 aprilie, tarife de interconectare mult reduse, de la 3,07 eurocenţi/minut la 0,96 eurocenţi/minut în cazul telefoniei mobile şi de la 0,67 la 0,14 eurocenţi/minut pentru telefonia fixă.

    Potrivit Ziarului Financiar, cele mai mari trei grupuri de comunicaţii de pe piaţă, Orange, Vodafone şi Cosmote/Romtelecom, au înregistrat, toate, în trimestrul al patrulea din 2013, pentru prima oară de la debutul crizei financiare din 2008, creşteri ale veniturilor, însă încasările nominale sunt semnificativ mai mici decât în urmă cu şase ani. Cosmote este singura companie care a avut în trimestrul al patrulea din 2013 venituri mai mari decât în 2008, însă veniturile cumulate ale Romtele-com şi Cosmote din perioada menţionată (286 milioane de euro) sunt mai mici decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2008 (322 milioane de euro). Cele două companii deţinute de grecii de la OTE şi germanii de la Deutsche Telekom sunt în plin proces de integrare.

    Scăderea veniturilor înregistrată de operatorii de telecom din 2008 încoace a fost determinată atât de reducerea tarifelor de interconectare, cât şi de competiţie. Creşterea raportată de marii operatori de telecom în trimestrul 4, care va continua cel mai probabil şi în primul trimestru din acest an, va fi spulberată odată cu intrarea în vigoare de la 1 aprilie a unei noi reduceri de aproape 70% a tarifelor de interconectare, care va diminua cu circa 200 milioane de euro veniturile operatorilor de telefonie mobilă.

    Citiţi aici povestea celor care crează ofertele pentru Orange, Vodafone şi Cosmote (acum Telekom).