BusinessMagazin

Tag: nato

  • Putin vrea să facă o demonstraţie de forţă pentru a intimida NATO. A mobilizat un submarin pentru a testa o torpilă nucleară în Oceanul Arctic

    NATO avertizează asupra mobilizării submarinului rusesc ‘Belgorod’, purtător al armei Apocalipsei. 

    NATO a trimis o notă informativă către ţările sale membre în care avertizează asupra mobilizării submarinului nuclear rus ‘K-329 Belgorod’, purtător al rachetei nucleare Poseidon, cunoscută şi sub numele de Arma Apocalipsei, relatează duminică cotidianul italian ‘La Repubblica’.

    Noul submarin a fost lansat la apă în luna iulie, iar acum ar fi scufundat în apele arctice după posibila sa implicare în sabotarea gazoductelor Nord Stream, potrivit mai multor surse neoficiale.

    NATO se teme că misiunea sa este acum de a testa super-torpila Poseidon, un proiectil capabil să călătorească până la 10.000 de kilometri sub apă şi apoi să explodeze în apropierea coastei pentru a provoca un tsunami radioactiv.

    Torpila nucleară a fost prezentată în 2018 de Rusia ca fiind modalitatea de a asigura supremaţia militară rusă, deşi experţii în domeniul nuclear au susţinut că acelaşi efect poate fi obţinut cu o rachetă intercontinentală precum cele aflate în funcţiune din anii 1960.

    Statele Unite au activat reţeaua de sateliţi pentru urmărirea torpilelor care profită de căldura mare degajată de proiectile atunci când acestea sunt activate. Însă nu reuşesc să le detecteze sub mare.

    ‘Belgorod’ are 184 de metri lungime şi 15 metri lăţime şi se poate deplasa cu aproximativ 60 de kilometri pe oră sub apă. Se estimează că poate rezista până la 120 de zile fără a fi nevoit să revină la suprafaţă.

    Printre arsenalul său se numără super-torpila Poseidon, un proiectil de 24 de metri capabil să transporte un focos nuclear de aproximativ două megatone. “Este un tip de armă complet nou, care va forţa marinele occidentale să îşi schimbe planificarea şi să dezvolte noi contramăsuri”, a declarat expertul HI Sutton, potrivit ‘La Reppubblica’.

  • Putin vrea să facă o demonstraţie de forţă pentru a intimida NATO. A mobilizat un submarin pentru a testa o torpilă nucleară în Oceanul Arctic

    NATO avertizează asupra mobilizării submarinului rusesc ‘Belgorod’, purtător al armei Apocalipsei. 

    NATO a trimis o notă informativă către ţările sale membre în care avertizează asupra mobilizării submarinului nuclear rus ‘K-329 Belgorod’, purtător al rachetei nucleare Poseidon, cunoscută şi sub numele de Arma Apocalipsei, relatează duminică cotidianul italian ‘La Repubblica’.

    Noul submarin a fost lansat la apă în luna iulie, iar acum ar fi scufundat în apele arctice după posibila sa implicare în sabotarea gazoductelor Nord Stream, potrivit mai multor surse neoficiale.

    NATO se teme că misiunea sa este acum de a testa super-torpila Poseidon, un proiectil capabil să călătorească până la 10.000 de kilometri sub apă şi apoi să explodeze în apropierea coastei pentru a provoca un tsunami radioactiv.

    Torpila nucleară a fost prezentată în 2018 de Rusia ca fiind modalitatea de a asigura supremaţia militară rusă, deşi experţii în domeniul nuclear au susţinut că acelaşi efect poate fi obţinut cu o rachetă intercontinentală precum cele aflate în funcţiune din anii 1960.

    Statele Unite au activat reţeaua de sateliţi pentru urmărirea torpilelor care profită de căldura mare degajată de proiectile atunci când acestea sunt activate. Însă nu reuşesc să le detecteze sub mare.

    ‘Belgorod’ are 184 de metri lungime şi 15 metri lăţime şi se poate deplasa cu aproximativ 60 de kilometri pe oră sub apă. Se estimează că poate rezista până la 120 de zile fără a fi nevoit să revină la suprafaţă.

    Printre arsenalul său se numără super-torpila Poseidon, un proiectil de 24 de metri capabil să transporte un focos nuclear de aproximativ două megatone. “Este un tip de armă complet nou, care va forţa marinele occidentale să îşi schimbe planificarea şi să dezvolte noi contramăsuri”, a declarat expertul HI Sutton, potrivit ‘La Reppubblica’.

  • Decizia de ultimă oră a preşedintelui Zelenski după ce Putin a anexat cele patru regiuni ucrainene

    Ucraina va cere integrarea în Alianţa Nord-Atlantică prin procedură rapidă, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, ca reacţie la decizia Rusiei de anexare a patru regiuni ucrainene.

    “Adoptăm o acţiune decisivă prin semnarea unei cereri în vederea candidaturii Ucrainei pentru integrarea accelerată în Alianţa Nord-Atlantică”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de cotidianul Le Monde.

    “De facto, noi ne-au deschis deja drumul spre NATO, am demonstrat compatibilitatea cu standardele Alianţei. (…) Iar acum Ucraina vrea acest lucru şi în manieră formală”, a subliniat Volodimir Zelenski.

    Rusia se opune ferm admiterii Ucrainei în NATO, iar aspiraţiile Kievului în sensul integrării în Alianţă au fost unul dintre motivele invocate de Moscova pentru lansarea invaziei militare.

    Preşedintele Vladimir Putin a anunţat vineri anexarea de către Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie şi a cerut armatei ucrainene să înceteze acţiunile beligerante, ameninţând cu o ripostă militară cu arme strategice.

    “Oamenii au făcut o alegere fără echivoc. Vom forma patru noi regiuni ale Federaţiei Ruse, deoarece aceasta este voinţa a milioane de oameni. Este un drept al locuitorilor, bazat pe un articol al Cartei ONU, cel referitor la dreptul popoarelor la autodeterminare. Semnăm astăzi un acord de integrare a acestor regiuni în cadrul Federaţiei Ruse”, a declarat Vladimir Putin, conform publicaţiilor Le Figaro şi Le Monde, referindu-se la referendumurile organizate de autorităţile separatiste proruse, care nu sunt recunoscute nici de Naţiunile Unite, nici de Occident.

    Vladimir Putin a semnalat disponibilitatea reluării negocierilor de pace cu Ucraina, dar a subliniat că statutul regiunilor anexate “nu va face obiectul discuţiilor”, întrucât “au făcut o alegere definitivă”. “Armata ucraineană trebuie să înceteze imediat ostilităţile. Ne vom proteja teritoriile prin toate mijloacele posibile şi vom face totul pentru garantarea securităţii populaţiei noastre”, a atras atenţia Vladimir Putin.

    Uniunea Europeană a condamnat decizia Rusiei de anexare “ilegală” a regiunilor din sud-estul Ucrainei şi a anunţat că nu va recunoaşte niciodată această acţiune.

  • Zelenski anunţă că Ucraina va cere aderarea la NATO prin procedură rapidă

    – continuă –

  • NATO denunţă actele “iresponsabile” de sabotaj care au vizat gazoductele Nord Stream

    Alianţa Nord-Atlantică a denunţat, joi, actele de sabotaj “iresponsabile” care au vizat gazoductele Nord Stream, în Marea Baltică, subliniind că statele membre NATO sunt pregătite să se apere de atacuri asupra infrastructurii energetice.

    “Sunt acte de sabotaj deliberate, nechibzuite şi iresponsabile”, anunţă statele membre NATO, într-o declaraţie comună, conform cotidianului Le Monde.

    “Menţinem angajamentul de asigurare a descurajării, de aplicare a unor măsuri preventive şi de apărare faţă de utilizarea, în scopuri coercitive, a mijloacelor energetice şi a altor metode hibride de către actori statali şi non-statali”, subliniază statele NATO.

    Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite va organiza, vineri, o reuniune specială pe tema incidentelor care au vizat gazoductele Nord Stream 1 şi 2, care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică.

    Administraţia Joseph Biden a catalogat drept “ridicole” sugestiile Moscovei privind implicarea Statelor Unite în atacurile asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2, care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică.

    Administraţia Vladimir Putin a somat Statele Unite să răspundă dacă au atacat gazoductele ruso-germane din Marea Baltică, amintind că preşedintele Joseph Biden a ameninţat în trecut cu oprirea proiectului Nord Stream 2.

  • NATO organizează exerciţii militare în Marea Baltică, pe fondul tensiunilor cu Rusia

    Exerciţiul “Ramstein Alloy 2022” se desfăşoară luni şi marţi în Marea Baltică, fiind găzduit de Letonia.

    “Pentru prima dată, includem atât mijloace aeriene, cât şi activităţi de apărare integrate, aeriene şi balistice, în exerciţiile noastre”, a declarat comandantul Craig Docker, de la Centrul de operaţiuni aeriene combinate din Uedem, citat de postul de televiziune Sky News.

    “Acest lucru evidenţiază modul în care aliaţii protejează flancul estic şi, în acelaşi timp, se pregătesc pentru aplicarea conceptului NATO în sensul descurajării şi apărarii în Marea Baltică”, a subliniat comandantul militar.

    La exerciţii participă militari din Ungaria, Germania, Cehia, Italia, Turcia, Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, precum şi din Finlanda, naţiune care urmează să devină membră a NATO.

  • Sancţiunile afectează capacitatea Rusiei de a fabrica arme avansate – NATO

    Sancţiunile occidentale încep să afecteze capacitatea Rusiei de a produce armament avansat pentru războiul din Ucraina, a declarat vineri un consilier militar de top al NATO pentru Reuters, dar a adăugat că industria rusă ar putea în continuare să fabrice “o mulţime de muniţie”.

    Statele Unite, Uniunea Europeană şi alte ţări au anunţat mai multe pachete de sancţiuni împotriva Moscovei după invazia din 24 februarie a Ucrainei, printre care se numără interzicerea vânzării de tehnologie avansată.

    “Ei sunt împiedicaţi din ce în ce mai mult de sancţiuni – pentru că unele dintre componentele de care au nevoie pentru sistemele lor de armament provin din industria occidentală”, a declarat într-un interviu Rob Bauer, un amiral olandez care prezidează Comitetul militar al NATO.

    “Vedem acum primele semne serioase ale acestui lucru în ceea ce priveşte capacitatea lor de a înlocui, de exemplu, rachetele de croazieră şi armamentul avansat”, a adăugat el.

    Şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat marţi că pierderea de tehnologie din cauza sancţiunilor UE afectează grav capacitatea Moscovei de a susţine producţia de arme.

    Ambele părţi din război se confruntă cu provocări deoarece conflictul convenţional a necesitat cheltuirea de provizii militare în ritmuri nemaiîntâlnite în ultimele decenii, a declarat Bauer.

    “Din câte ştim, ruşii au încă o bază industrială considerabilă şi sunt capabili să producă o mulţime de muniţii. Şi au încă multe muniţie”, a adăugat el, vorbind înaintea unei reuniuni de două zile a şefilor apărării din NATO.

    Preşedintele Vladimir Putin a declarat la 12 septembrie că Rusia rezistă bine în faţa sancţiunilor occidentale. “Tacticile de blitzkrieg economic, atacul pe care se bazau, nu au funcţionat”, a declarat el la televiziunea de stat în timp ce prezida o reuniune privind economia.

    Bauer a precizat că aproximativ 85% din trupele ruseşti luptă deja în Ucraina, ceea ce limitează capacitatea Rusiei de a-şi extinde prezenţa militară, deoarece nu poate anunţa o mobilizare generală fără a declara război.

    “Vedem un număr limitat de trupe proaspete. Şi singurul lucru de care suntem siguri este că nivelul de pregătire al acestor trupe nu este foarte ridicat”, a declarat Bauer.

    Luna aceasta, Ucraina a uimit Rusia cu o contraofensivă în regiunea nord-estică Harkov, oficialii ucraineni afirmând că au fost recucerite 9.000 de kilometri pătraţi, aproximativ cât insula Cipru.

    Bauer a declarat că avansul a fost un succes în mare parte datorită antrenamentului trupelor ucrainene la standardele NATO din 2014, care a permis unităţilor sale să ia iniţiativa.

  • Pe aici nu se trece: NATO a intrat într-o cursă contra cronometru pentru consolidarea frontului estic în faţa ameninţării ruseşti. Ce înseamnă România pe harta celei mai puternice alianţe militare din istorie

    Imediat după  invazia lansată de Vladimir Putin în Ucraina, colonelul francez Clement Torrent a primit un ordin care reflectă întrijorarea şi pericolul care pluteşte deasupra regiunii Mării Negre. Colonelul are o singură misiune: să ridice o bază militară pentru 1.000 de soldaţi în una dintre secţiunile flancului estic al NATO, scrie Bloomberg.

    Lucrând alături de alţi 200 de soldaţi din Franţa, Belgia şi Olanda, colonelul are termen ca până la până la iarnă să finalizeze ridicarea bazei militare din Transilvania.

    „Este vorba de solidaritate. O alianţă şi beneficiile sale trebuie să fie tangibile”, a declarat colonelul.

    În timp ce puterile occidentale caută să răspundă ameninţării reprezentate de Vladimir Putin, războiul dirijat de dictatorul de la Kremlin a ridicat o întrebare fundamentală printre cei vechi membri ai alianţei: Vor lupta state precum SUA, Franţa şi Germania pentru a apăra statele ex-comuniste mai puţin dezvoltate?

    La şase luni de la invazia lui Putin, NATO se concentrează cu fermitate pe contracararea influenţei şi actiunilor Rusiei în sud-estul Europei, pentru a împiedica regiunea să devină punctul slab al alianţei.

    Marea Neagră desparte Europa de Asia, fiind înconjurată de Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia şi Georgia. Este totodată o rută comercială esenţială pentru produsele agricole care pleacă din Ucraina şi Rusia, făcând legătura cu Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor din Turcia.

    Liderii est-europeni au avertizat privind intensificarea ameninţării ruseşti încă din 2008, atunci când Moscova a atacat Georgia, provocare ce a fost urmată de anexarea ilegală a Crimeei în 2014, si de conflictul care se desfăşoară în prezent pe teritoriul Ucrainei.

    Încă din 2008, Kremlinul şi-a consolidat capacităţile militare în Marea Neagră, mutând forţele terestre, consolidând apărarea aeriană şi modernizându-şi flota maritimă, în timp ce şi-a intensificat activitatea în zonele de război, inclusiv în Libia şi Siria, unde are o bază navală.

    „Marea Neagră este poarta Rusiei către Orientul Mijlociu, Africa, dar şi dincolo de acestea„ a spus Iulia Joja, directorul Middle East Institute din Washington.

    La doar câteva săptămâni după invazia din 24 februarie, alianţa a convenit, în cadrul unui summit de la Bruxelles, să creeze patru noi grupuri de luptă pentru România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, care să completeze cele patru grupuri pe care le desfăşurase în Polonia şi în statele baltice, ca parte a aşa-numitei abordări “tripwire”.

    România, o ţară de aproape 19 milioane de locuitori care împarte o graniţă de aproape 640 de kilometri cu Ucraina, găzduia deja aproximativ 1.000 de soldaţi NATO, majoritatea americani, înainte de război, la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

    În urma atacului Rusiei asupra Ucrainei, membrii NATO şi-au sporit semnificativ prezenţa la graniţele estice ale alianţei, desfăşurând mai multe trupe, avioane şi nave. Planul este de a crea garnizoane în restul statelor NATO aflate la graniţă, unde prin rotaţie vor ajunge în mod regulat noi trupe, care cuprind aproximativ 1.000 de soldaţi.

    „Suntem gata să luptăm cot la cot cu românii şi vom lupta împreuna dacă situaţia o va cere”, a declarat Colonelul Flavien Garrigou, înaltul reprezentant al Franţei în România.

    România a reuşit să aloce 2% din PIB pentru apărare încă din 2015 şi urmăreşte să aloce 2,5% începând cu 2023. În total, factura pentru apărare şi achiziţii militare totalizează cel puţin 12 miliarde de euro, cea mai mare achiziţie din până acum fiind un sistem de rachete antiaeriene Patriot, în valoare de patru miliarde de euro. El va deveni complet operaţional până la finalul acestui an.

    Baza militară de la Cincu (Transilvania) va fi finalizată şi complet operaţională tot către finalul lui 2022. Desfăşurarea de forţe şi consolidarea flancului estic subliniază vigilenţa şi seriozitatea NATO pentru a fi gata de conflict, dacă Rusia va trece de la ameninţări la fapte.

  • NATO este pregătită de conflict: Alianţa Nord Atlantică declară că este gata să-şi intensifice forţele dacă tensiunile dintre Serbia şi Kosovo escaladează

    NATO îşi va spori forţa de menţinere a păcii în Kosovo dacă va exista o escaladare a tensiunilor cu Serbia vecină, a declarat miercuri şeful alianţei, în ajunul discuţiilor facilitate de UE între cei doi vecini înstrăinaţi din Balcanii de Vest, scrie Reuters

    „Avem acum o misiune semnificativă, o prezenţă militară în Kosovo de aproape 4.000 de militari”, a declarat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă după discuţiile cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic la Bruxelles.

    “Dacă este nevoie, vom desfăşura forţele acolo unde este nevoie. Am crescut deja prezenţa militară în nord. Suntem gata să facem mai mult.”

    Tensiunile dintre Serbia şi Kosovo au izbucnit în această lună când oficialii Pristinei au declarat că sârbii care locuiesc în nord — în mare parte cetăţeni care sunt susţinuţi de Belgrad şi care nu recunosc instituţiile kosovare — să înceapă să folosească numerele de înmatriculare emise la Pristina.

    Situaţia s-a calmat după ce premierul kosovar Albin Kurti, sub presiunea SUA şi a Uniunii Europene, a fost de acord să amâne regula plăcuţelor de înmatriculare până la 1 septembrie, forţele de menţinere a păcii NATO ajutând la eliminarea blocajelor rutiere instituite de sârbi.

    Cu toate acestea, Vucic a declarat în conferinţa de presă de la NATO că discuţiile cu Kurti de joi, care vor fi facilitate de UE, vor fi foarte dificile, deoarece cele două părţi nu sunt de acord în aproape nicio privinţă.

    Kurti, care l-a întâlnit mai târziu pe Stoltenberg, a subliniat hotărârea Kosovo de a deveni membru NATO.

    „Ameninţările, riscurile şi provocările cu care se confruntă NATO în actualul mediu de securitate sunt resimţite şi de ţara noastră”, a spus el reporterilor, legând problemele de influenţa Rusiei.

    Kosovo a câştigat independenţa faţă de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după o revoltă de gherilă împotriva guvernării represive de la Belgrad.

    Serbia consideră în continuare Kosovo parte integrantă a teritoriului său. Statul acuză Pristina că a călcat în picioare drepturile sârbilor minoritari. Etnicii sârbi reprezintă 5% din populaţia de 1,8 milioane a Kosovo, care este formată din 90% etnici albanezi.

    Vucic a declarat că Serbia doreşte să evite orice escaladare a situaţiei, dar este important de înţeles că există „o nouă generaţie de tineri” care văd Kosovo ca pe un teritoriu sârb şi care vor dori, la un moment dat, să pună capăt „terorii adminsitrative” din zonă.

  • Stoltenberg: China nu are motive să reacţioneze exagerat după vizita lui Pelosi în Taiwan

    „Vizita lui Nancy Pelosi nu este un motiv pentru ca Beijingul să reacţioneze exagerat sau să ameninţe Taiwanul şi să folosească o retorică ameninţătoare”, a declarat Stoltenberg.

    China a lansat joi mai multe rachete lângă Taiwan la intimidare şi a desfăşurat cele mai mari exerciţii militare din Strâmtoarea Taiwan, la o zi după vizita lui Pelosi.

    „Statele Unite şi alţi aliaţi NATO au vizitat în mod regulat oficiali de rang înalt în Taiwan de-a lungul anilor şi, prin urmare, acesta nu este un motiv pentru China să reacţioneze exagerat”, susţine secretarul general al Nato.