“Dacă Statele Unite se vor retrage din înţelegere, ne vom întoarce la operarea în uzinele noastre nucleare, la acelaşi nivel al activităţii care exista înainte de acord”, a declarat acesta pentru reporteri.
Retragerea Statelor Unite din acordul nucleare nu va afecta securitatea Iranului, însă va avea impact asupra securităţii internaţionale, a mai sugerat oficialul iranian.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform Tema Energy, organizatorul evenimentului DataCenter Forum, Centrele de Date din Romania insumeaza o puterea de circa 38.000 Kw si un consum de peste 912 MWh, echivalent cu energia necesara Bucurestiului intr-o zi de canicula. In sezonul de vara 2017, consumul de energie electrica in Capitala a fost intre 850 si 936 MW, cu un record de 1.023 MW.
„Consumul de energie electrica asociat Centrelor de Date a crescut considerabil in ultimii 2-3 ani. Tendinta este alimentata de cresterea consumului de servicii Cloud, continut multimedia, streaming video, aplicatii mobile care necesita resurse mari de procesare etc., care sunt utilizate pe scara tot mai larga. Am facut o estimare generala a acestui consum pentru piata locala, aproximand valorile totale ale Data Centerelor, data room-urilor, crypto farm-urilor si salilor IT, iar rezultatul este de peste 912 MWh – valoare care acopera atat Centrele de Date traditionale (responsabile pentru peste 28.000 KW), cat si fermele de servere care proceseaza criptomonede si blockchains (aproximativ 10.200 KW). Este o valoare foarte mare, de aceea eficienta energetica va fi unul dintre principalele subiecte pe care le vom dezbate in cadrul DataCenter Forum 2018, eveniment care reuneste cei mai importanti furnizori mondiali de solutii pentru reducerea consumului“, afirma Mihai Manole, Director General Tema Energy.
Peste 350 de specialisti in Centre de Date vor analiza in cadrul editiei 2018 a DataCenter Forum evolutia consumului de energie electrica, precum si solutiile practice de reducere a acestuia disponibile in piaţa la momentul actual. Avand un regim de functionare 24/7, Centrele de Date conteaza pentru 2% din amprenta de carbon la nivel global. Consumul de energie electrica este in crestere cu 4-6% anual, pe masura ce apar noi Data Centere, iar cele existente cresc densitatea echipamentelor IT. In medie, 40% din electricitate este consumata de sistemele de racire – 24% in cazul centrelor cu eficienţa crescuta si 61% in cazul celor care folosesc tehnologii mai vechi. Pentru orice Data Center functional consumul de energie electrica – utilizata atat la functionarea echipamentelor IT, cat si la racirea acestora – reprezinta principalul cost operational.
Preocuparea pentru reducerea consumului este reala printre operatorii de centre din Romania, motiv pentru care si este unul dintre subiectele centrale ale editiei 2018 a DataCenter Forum, eveniment care va avea loc pe 10 mai, la Willbrook Convention Center. DataCenter Forum este organizat de compania Tema Energy, integrator de solutii si infrastructura pentru centre de date, si principalii sai parteneri de afaceri: Schneider Electric, Cummins, Nexans, Uptime Insitute, BICSI, Riello, Ritall, Leoch etc.
+ Mitsubishi Electric Europe, prin divizia Mitsubishi Electric Living Environmental Systems, a deschis săptămâna aceasta prima sucursală a companiei din România, în scopul de a întări prezenţa brandului pe piaţa locală. Sediul situat în Capitală va fi condus de Andrea Veronese.
+ Steven Spielberg a devenit primul regizor ale cărui filme au generat încasări de peste 10 miliarde de dolari la box-office.
+ România va avea cea mai mare creştere economică din Europa în 2018, după Malta, se arată în raportul de primăvară emis de Fondul Monetar Internaţional. Noua proiecţie arată o creştere de 5,1% pentru România, faţă de cea estimată în raportul din octombrie 2017, de 4,4%.
+ Salariile românilor din multinaţionale vor creşte în 2018 peste media celor din Cehia, Polonia sau Ungaria. În sectorul IT, de exemplu, salariile angajaţilor din România vor creşte cu 4,5% anul acesta, în timp ce în Cehia majorarea va fi de 3%, în Polonia de 3,2%, iar în Ungaria de 3,4%, potrivit unui studiu Mercer. Cele mai mari creşteri salariale se vor înregistra anul acesta în domeniul auto, unde salariile vor bifa plusuri de 6,2%.
+ Coreea de Nord şi Coreea de Sud plănuiesc să anunţe încheierea războiului între state, în cadrul unui summit unde preşedinţii celor două state ar putea să afirme că doresc eliminarea tensiunilor miliatare.
+ Poliţia Română a recuperat peste 500 de monede şi 18 podoabe dacice din argint care aparţin României din oraşul Salzburg. Acestea au fost prezentate în cadrul unei conferinţe de presă.
DOWNS
– Ce scandal? Ce dieselgate? Volkswagen Group a vândut peste 1 milion de vehicule în martie, cea mai bună lună din istoria grupului.
– Bilanţul guvernului pe trimestrul I, plin de „realizări” care nici măcar n-au fost demarate. O serie de lucrări de investiţii şi măsuri economice aflate în faza de proiect în primele trei luni din 2018 şi care ar putea demara în perioadele următoare sunt trecute drept realizări în bilanţul guvernului pe trimestrul I, prezentat săptămâna trecută în şedinţa Comitetului Executiv
Naţional al PSD.
– Agenţia Europeană a Mediului informează că, anual, 28.000 de români mor din cauza problemelor provocate de aerul poluat. Cele mai frecvente afecţiuni sunt bronşitele, astmul sau bolile cardiovascule; aproximativ un milion de români suferă de afecţiuni respiratorii.
– România are cel mai mare cost al împrumuturilor din Uniunea Europeană, de 4,61%. Dobânzile la împrumutirle externe pe termen lung s-au dublat în ultimii doi ani.
– Codul fiscal a fost modificat în 120 de puncte în primele trei luni ale anului. Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, acuză că aceste modificări provoacă instabilitate.
– Trenurile CFR au contabilizat anul trecut peste 4,5 milioane de minute întârziere. Cu toate astea, despăgubiri au primit doar 70 de călători, dar nu pe rutele interne.
Ministerul a precizat că cele două pachete legislative cuprind patru proiecte de acte normative:
– Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice;
– Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate ca unitate de achiziţii centralizate;
– Hotărârea de Guvern privind modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice;
– Hotărârea de Guvern privind normele de aplicare a Ordonanţei privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Actorul de 54 de ani şi-a câştigat această reputaţie în timp, colecţionând obiecte stranii care l-au costat mai mult decât banii câştigaţi la Hollywood.
Filme de succes precum National Treasure sau Ghost Rider l-au ajutat pe Cage să strângă impresionanta suma de 150 de milioane de dolari, dar dragostea sa pentru cumpărături l-a lăsat cu doar 25 de milioane de dolari.
O parte din bani au fost investiţi în proprietăţi scumpe; la un moment dat, Cage deţinea 15 case, printre care o vilă de 25 de milioane de dolari pe malul mării în California, o fermă de 17 milioane de dolari în Rhode Island sau un apartament de 8 milioane de dolari în Las Vegas.
Lista era completată de două castele în Europa, unul în Germania şi unul în Marea Britanie.
Dincolo de investiţiile imobiliare, Nicholas Cage a cheltuit sume incredibile pe obiecte lipsite de rost. Spre exemplu, actorul a plătit 276.000 de dolari pe un schelet de dinozaur vechi de 70 de milioane de ani. Printre achiziţiile lui Cage se mai numără un mormânt de trei metri înălţime şi câteva capete de pigmei. El a mai dat 150.000 de dolari pe o caracatiţă, spunând că aceasta îl va ajuta să devină un actor mai bun.
Actorul are şi o impresionantă colecţie de benzi desenate, evaluată la 1,6 milioane de dolari, ce include prima ediţie din Superman.
Cariera lui Nicholas Cage nu se află într-un moment prea bun, dar casele sale şi colecţia de lucruri inutile ar trebui să îl ferească de zilele negre, scriu cei de la Daily Mail.
„În urma anunţului ArcelorMittal că ar renunţa la unitatea din Galaţi (fostul Sidex), ar trebui să aibă emoţii toţi cei care conduc economia ţării, pentru că numai pe platforma industrială de aici sunt aproape 800 de IMM-uri care gravitează în jurul combinatului siderurgic, la care se adaugă cele câteva mii din toată ţara care fac afaceri cu Sidexul”, a spus Marian Filimon – preşedintele filialei CNIPMMR Galaţi.
„Important este cine va cumpăra combinatul, pe mâna cui intră – s-ar putea să fie cineva din Est care a mai făcut nişte nenorociri în ţara asta. Efectele acestui cutremur economic sunt inimaginabile, şi mă îndoiesc că se responsabilizează cineva. Sau, poate, în laboratoarele guvernamentale se lucrează la soluţii pentru problema asta şi nu ştim noi”, a mai spus liderul patronal.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
J.R.D. Tata s-a născut pe 29 iulie 1904 în Paris, fiind al doilea copil al lui Ratanji Dadabhoy Tata şi al soţiei sale de origine franceză, Suzanne „Sooni” Brière. Tatăl său a fost văr primar al lui Jamsetji Tata, un pionier al industriei indiene. J.R.D. Tata şi-a petrecut mare parte din copilărie în Franţa. A studiat în cadrul şcolii Janson De Sailly din Paris, iar ulterior a fost educat în Londra, Japonia, Franţa şi India. În octombrie 1932, după ce mama sa a murit, tatăl lui Tata a decis să îşi mute familia în India şi să îl trimită pe J.R.D. la studii în Anglia, în octombrie 1923.
Tânărul s-a înscris la o şcoală de gramatică, fixându-şi ca obiectiv să studieze ingineria la Cambridge. La scurt timp după ce cursul de gramatică s-a încheiat şi spera să fie acceptat la universitatea britanică, în Franţa s-a aprobat o lege prin care toţi bărbaţii de origine franceză sub 20 de ani erau obligaţi să îndeplinească serviciul militar. Ca cetăţean francez, J.R.D. trebuia să se înroleze în armată pentru cel puţin un an.
După ce s-a înrolat în Armata Franceză, a fost trimis într-un regiment numit Spahis. Colonelul regimentului a aflat în scurt timp că Tata poate nu doar să citească şi să scrie în franceză şi engleză, dar şi să dactilografieze, prin urmare l-a desemnat secretar al biroului său. După o perioadă de 12 luni de serviciu în Armata Franceză, a vrut să meargă la Cambridge pentru a-şi continua educaţia, dar tatăl său a decis să îl aducă înapoi în India, unde s-a alăturat companiei Tata & Sons ca ucenic neplătit în 1925. În 1929, J.R.D. Tata a renunţat la cetăţenia franceză, a devenit cetăţean indian şi a fost angajat în cadrul companiei. În 1930 s-a căsătorit cu Thelma Vicaji, fiica lui Jack „Prinţul” Vicaji, un avocat pe care l-a angajat ca să îl apere de acuzaţia de a-şi fi condus Bugatti-ul cu viteză prea mare pe principala promenadă din Mumbai (pe atunci denumit Bombai), Marine Drive.
Inspirat de pionierul Louis Blériot, Tata a luat lecţii de zbor, iar pe 10 februarie 1929 a obţinut primul brevet de pilot emis în India. A devenit ulterior cunoscut drept părintele aviaţiei civile indiene, ca urmare a faptului că a fondat prima linie comercială a Indiei, Tata Arilines, în 1932 (companie ce avea să devină în 1946 Air India, linia aeriană naţională a Indiei). În 1938, la vârsta de 34 de ani, J.R.D a fost ales preşedinte al Tata & Sons, succedându-l pe unul dintre verii săi, funcţie ce l-a făcut şeful celui mai mare grup industrial din India.
A condus astfel grupul de companii Tata, cu activitate în industria oţelului, ingineriei, energetică, industria chimică şi ospitalităţii vreme de mai multe decenii. Tata a devenit faimos pentru faptul că şi-a menţinut standardele etice în conducerea companiei şi pentru faptul că a refuzat să mituiască politicieni sau să se folosească de piaţa neagră. A început cu 14 companii sub conducerea sa, iar jumătate de secol mai târziu, pe 26 iulie 1988, când a părăsit compania, Tata & Sons era un conglomerat format din 95 de companii. Sub conducerea sa, activele grupului Tata au crescut de la 100 de milioane de dolari la 5 miliarde. În 1945, J.R.D. Tata a pus bazele Tata Motors, iar trei ani mai târziu Tata a lansat Air India International drept prima linie aeriană internaţională a Indiei. În 1953, guvernul indian l-a numit pe J.R.D. Tata drept preşedinte al Air India şi director de consiliu al Indian Airlines – o funcţie pe care a avut-o timp de 25 de ani.
J.R.D. a fost renumit şi pentru modul în care şi-a tratat angajaţii – în 1956 a iniţiat un program de asociere a angajaţilor cu managementul, astfel încât angajaţii să aibă o voce mai puternică în afacerile companiei. Era convins de necesitatea binelui angajaţilor săi şi, în consecinţă, a expus principiile beneficiilor unei zile de muncă de opt ore şi a impus scheme de compensaţie în caz de accident şi de ajutor social care au fost ulterior acceptate ca cerinţe statutare în India. Tata a fost de asemenea un susţinător al declaraţiei puterilor emergente ale primului-ministru Indira Gandhi, în 1975, şi a fost şi membru fondator al corpului guvernator al Consiliului Naţional de Cercetări de Economie Aplicată din New Delhi – primul institut de politică economică independentă din India, fondat în 1956. În 1968, a fondat serviciile de consultanţă Tata, iar în 1987 a pus bazele Titan Industries.
Tata a fost de asemenea administratorul fondului Sir Dorabji Tata de la lansarea acestuia, în 1932, pentru o perioadă de 50 de ani. Sub ghidarea lui, fondul a susţinut construirea primului spital destinat pacienţilor diagnosticaţi cu cancer din Asia, în Mumbai, în 1941, şi a fondat de asemenea Institutul Tata de Ştiinţe Sociale (TISS, 1936), Institutul Tata pentru Cercetări Fundamentale şi Centrul Naţional pentru Arte Performative.
J.R.D. Tata a murit în Geneva, Elveţia, pe 29 noiembrie 1993 din cauza unei infecţii la rinichi. La moartea lui, parlamentul indian a fost suspendat în memoria sa – onoare acordată de obicei doar membrilor parlamentului.
Maşina electrică susţinută de Kaufland România va concura la Campionatul Naţional de Viteză în Coasta Dunlop 2018, organizat sub egida Federaţiei Române de Automobilism Sportiv (FRAS).
Calendarul competiţional demarează cu prima etapă ce se va desfăşura pe 21 şi 22 aprilie la Râşnov şi se încheie pe 14 octombrie 2018.
Modelul VW Golf GTI va fi condus de către pilotul Sorin Ghişoi – campion naţional multiplu de raliu. Pentru a se încadra în normele tehnice impuse de competiţia patronată de către FRAS, autovehiculul va trece printr-un proces de transformare. Omologarea acestuia va fi obţinută până la finalul lunii mai, pentru a putea concura în etapa ce se va disputa în zilele de 9-10 iunie 2018, la Poiana Braşov.
Înainte de această etapă, maşina electrică va fi ,,deschizător de drum” la etapa de raliu ce va avea loc pe 21-22 aprilie la Râşnov.
Maşina VW GOLF GTI CUP va trece printr-o serie de modificări şi va fi omologată de Federaţia internaţională de automobilism (FIA). Printre modificările ce vor fi efectuate se numără:
• schimbarea motorului termic cu unul electric performant;
• înlocuirea sistemului de alimentare cu combustibil cu un sistem de alimentare electrică a motorului;
• upgrade al suspensiei şi al sistemului de frânare;
• dotarea maşinii cu jante şi anvelope specifice regimului de curse;
• upgrade al sistemului de siguranţă;
• dotarea cu sistem de comunicaţii performant şi cu sistem de camere video în interior şi exterior.
Maşina nu poluează deloc chimic şi aproape deloc fonic, este eficientă din punct de vedere tehnic, uşor de manevrat, având o reacţie de răspuns extrem de rapidă la comenzi, un demaraj demn de filmele de acţiune. Componenta ecologică nu este nici ea de neglijat, ca sursă de alimentare putându-se folosi curent electric obţinut din resurse alternative de energie, precum cea eoliană, solară sau hidroenergie.
Principalele resurse de energie primară în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2018, au totalizat 5.863 mii de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 72,9 milioane tep faţă de perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2017.
Producţia internă a însumat 3,5 milioane tep, în scădere cu 88,4 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 2,3 milioane tep.
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 12.242,3 milioane kWh, în scădere cu 155,0 milioane kWh, faţă de perioada corespunzătoare a anului 2017.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro