Tag: muncitori

  • Peste 3.800 de locuri de muncă, la Bursa locurilor de muncă organizată vineri în Capitală

     Din cele 3.800 de posturi disponibile, peste jumătate sunt pentru muncitorii necalificaţi, iar cele mai puţine, pentru absolvenţii de studii superioare.

    Potrivit AMOFM, 127 de angajatori şi-au anunţat participarea, aceştia având disponibile 242 de locuri de muncă pentru absolvenţi de studii superioare, 549 pentru muncitori necalificaţi, 974 pentru persoanele cu studii medii, iar 2.120, pentru muncitori necalificaţi.

    “Până în acest moment şi-au anunţat participarea 127 agenţi economici, cu o ofertă de 3.885 de locuri de muncă”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe care părţi ale corpului ataşăm dispozitive electronice?

    În momentul de faţă, cele mai multe dispozitive sunt destinate încheieturii. Alte părţi ale corpului pentru care au fost create dispozitive electronice sunt furntea, gâtul şi picioarele, conform quartz.com. Au fost luate în calcul 118 produse, la un cost mediu de achiziţie de 400 dolari.

    Din punct de vedere al pieţei, producătorii se concentrează în principal pe dispozitive destinate stilului de viaţă şi fitness-ului.

    O parte dintre aceste dispozitive pot fi însă ataşate mai multor părţi ale corpului. Monitoarele de activitate, de exemplu, pot fi purtate pe încheieturi, pe braţe sau chiar pe picioare.

    Faptul că cele mai multe produse sunt destinate unei categorii generale numite “stil de viaţă” nu este surprinzător, pentru că majoritatea produselor revoluţionare, precum Google Glass, poate fi încadrată în această categorie.

    Un dispozitiv ce merită menţionat este “Eyetap HDR Cybernetic Wleding Helmet”, o cască destinată sudorilor care transmite imagini din timpul proceselor industriale ce pot fi folosite la instruirea altor muncitori.

  • Organism consultativ olandez: Olanda riscă o repetare a “tragediei” muncitorilor imigranţi dacă nu investeşte în integrarea românilor şi bulgarilor

     Consiliul Ştiinţific pentru Politici Guvernamentale (WRR) afirmă că atât Executivul, cât şi industria este necesar să treacă la acţiune, în urma deschiderii complete a pieţei pentru muncitori din aceste două state est-europene membre UE, relatează site-ul DutchNews.nl.

    “Până acum, beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncă europene în Olanda şi în alte părţi ale UE au fost mai mari decât costurile”, subliniază Consiliul. “Cu toate acestea, există motive de îngrijorare, în special în privinţa extremităţii inferioare a pieţei muncii”, adaugă acesta.

    În pofida faptului că românii care muncesc deja în Olanda sunt, în general, mai bine pregătiţi decât polonezii care emigrat în această ţară, “în grupul muncitorilor români se află şi persoane cu un nivel de studii sau pregătire mai reduse, iar numeroşi muncitori bulgari au o poziţie vulnerabilă pe piaţa muncii”, afirmă cercetătorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portugalia: 32 de muncitori români au fost descoperiţi “în condiţii deplorabile”. Autorităţile vor deschide o anchetă

     Pe lângă cei 32 de români, autorităţile au identificat şi trei cetăţeni portughezi.

    Conform ACT, românii erau angajaţi în Spania de către o firmă spaniolă pentru “sarcini diverse”, scrie theportugalnews.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai nou mall din România. Cum are de gând să lupte cu Băneasa Shopping City

    Nu mai puţin de două săptămâni înainte de deschiderea mallului Promenada, muncitorii dau zor deopotrivă să termine lucrările sau să amenajeze spaţiile interioare ale mallului. Zeci de oameni robotesc în diferite părţi ale centrului comercial, fie că plantează copaci pe terasa de 7.000 mp de la ultimul etaj, fie că lucrează la instalaţiile de iluminat, la montarea rafturilor sau la aplicarea gresiei în spaţiul destinat restaurantelor.

    Zgomotul este pe măsură, în aproape orice parte a centrului comercial, şi nici praful din aer nu lipseşte. Peste 95% din suprafaţa de 35.000 mp a mallului este deja închiriată, iar cei care şi-au luat în primire spaţiile vor să se asigure că au şanse să atragă clienţii ce vor da năvală, măcar de curiozitate, în noul mall. În primul an de funcţionare, dezvoltatorul Raiffeisen Evolution se aşteaptă ca veniturile din chirii să ajungă la 11 milioane de euro, valoare care indică un drum lung până la amortizarea investiţiei de 130 de milioane de euro.

    Mallul va intra în competiţie cu alte centre comerciale din Bucureşti, mai apropiate sau mai îndepărtate. „Pe viaţă şi pe moarte„ nu este câtuşi de puţin o metaforă, Bucureştiul având două malluri care s-au confruntat cu insolvenţa, fiind afectate de vecini mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi. Exemplul City Mall, intrat în faliment după ce s-a deschis în vecinătatea sa Sun Plaza, este grăitor.

    Clădirea este diferită de celelalte malluri din Bucureşti, cu elemente vag navale şi suprafeţe rotunjite. Două intrări, gândite în funcţie de volumul de trafic estimat, vor primi vizitatorii pe cele două artere ce străjuiesc noul mall, calea Floreasca şi bulevardul Barbu Văcărescu. 
    Păşind în interior, prima surpriză este lipsa unui hipermarket, ancoră care în cele mai noi centre comerciale şi-a făcut, fără excepţie, loc. Mallul este structurat pe şase niveluri, dintre care -3 şi -2 sunt destinate parcărilor, cu 1.300 de locuri. Toate celelalte niveluri găzduiesc spaţii comerciale, iar culorile predominante sunt albul, griul şi argintiul. Pe fiecare etaj există însă o zonă colorată intens; pentru fiecare etaj a fost aleasă o altă culoare, care se regăseşte şi în sigla mallului. În mai multe zone ale construcţiei sunt plasate luminatoare care îngăduie luminii naturale să pătrundă chiar până la nivelurile inferioare.

    Pe aleile mallului este forfotă mare şi înaintea deschiderii; doar câteva dintre spaţiile închiriate au, cu mai puţin de două săptămâni înaintea deschiderii, spaţiile amenajate şi mobilierul aranjat; aproape că pot fi număraţi pe degete retailerii în spaţiile cărora muncitorii nu lucrează la instalaţii, vitrine, podele sau tavane. 127 de contracte de chirie erau gata semnate, cei mai mari chiriaşi, în funcţie de suprafeţele antamate, fiind Peek&Cloppenburg, cu peste 4.800 mp, acesta fiind cel mai mare magazin al reţelei din România, Inditex cu 4.700 mp în şapte magazine şi H&M cu aproape 2.300 mp. Două magazine au zonele de vânzare împărţite pe două niveluri, pe trei etaje diferite fiind aranjate spaţiile Peek & Cloppenburg.

    Promenada nu are nici cinematograf; ultimul nivel al mallului a fost îm-păr-ţit în două zone: una acoperită, care va găzdui o sală de fitness, o zonă de entertainment şi spaţiile destinate restaurantelor, precum şi terasa, care va rămâne descoperită tot timpul anului, iar în sezonul rece va dispune de un patinoar. Pe perioada verii pe terasă îşi vor aşeza mesele şi scaunele cafenelele, iar operatorii centrului comercial plănuiesc să găzduiască şi evenimente, pentru care au rezervat o zonă dedicată, cu scenă, panou de proiecţii şi culise. Pe suprafaţa de 7.000 mp ai terasei se regăsesc şi un loc de joacă pentru copii, dar şi spaţii verzi şi o fântână arteziană. La momentul turului de presă, gazonul era gata aranjat, iar zeci de copaci ornamentali erau fie plantaţi, fie îşi aşteptau rândul.

    Rămâne de văzut cât de mulţi clienţi va reuşi să atragă noul mall, dat fiind că proprietarii speră să atragă chiar şi din cumpărătorii care merg acum la Băneasa Mall; fapt este că miile de corporatişti care lucrează în Pipera se află doar la o staţie de metrou distanţă de Promenada. Şi, dincolo de trafic, în ecuaţia fiecărui centru comercial contează şi câţi dintre vizitatori sunt dispuşi să scoată cardul sau banii din portofel.
     

  • Un oficial britanic i-a reconfirmat lui Corlăţean deschiderea pieţei de muncă pentru români în 2014

     Discuţiile cu Kenneth Clarke, responsabil pentru consilierea premierului pe probleme economice, au vizat relaţia bilaterală din perspectiva valorificării Parteneriatului Strategic româno-britanic pe plan politic şi economic.

    Kenneth Clarke a reconfirmat “decizia deschiderii pieţei muncii britanice pentru lucrătorii români, de la 1 ianuarie 2014”, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe.

    Cei doi oficiali au remarcat “relevanţa deosebită a libertăţii de circulaţie a lucrătorilor, Marea Britanie având un număr semnificativ de cetăţeni care lucrează în alte state europene (aproximativ un milion)”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Falimentul visului american

    ACUM, DETROIT ESTE DOAR CEL MAI MARE ORAŞ DIN SUA CARE A INTRAT ÎN FALIMENT. Partea bună a poveştii a început cu Henry Ford, care a decis să-şi plătească suficient de bine angajaţii de pe liniile de asamblare încât aceştia să-şi permită automobilele pe care le fabricau. Înainte de Ford, revoluţia industrială era ţinută în spate de muncitori cu salarii de mizerie, trăind în cartiere sărăcăcioase. După Ford, angajatul american din fabrică a intrat în clasa de mijloc. Muncitorii şi-au putut cumpăra propriile case în suburbiile oraşelor, datorită mobilităţii oferite de automobil, şi şi-au putut trimite copiii la universităţi, în multe cazuri departe de casă.

    Aşa a devenit Detroit epicentrul unuia dintre cele mai mari cutremure sociale din istorie: formarea unei clase de mijloc care cuprindea majoritatea populaţiei, chiar şi muncitorii. Locurile de muncă bine plătite, cu beneficii printre care şi pensie, precum şi posibilitatea de a asigura un viitor familiei şi de a accede în clasa de mijloc, au crescut vertiginos popularitatea şi populaţia Detroitului, scrie Philadelphia Tribune. După peste patru decenii de declin însă, General Motors şi Ford mai produc încă maşini în Motor City, însă departe de scara la care o făceau în trecut. Odată cu închiderea fabricilor şi dispariţia locurilor de muncă, mulţi locuitori au părăsit oraşul – unii pentru a găsi slujbe şi şcoli mai bune, iar alţii pentru a scăpa de  infracţionalitatea în creştere din oraşul săracit.

    DATORII MARI LA CREDITORI. Casele şi fabricile părăsite par a fi rupte dintr-un film cu temă postapocaliptică făcut la Hollywood. Cu o populaţie de aproape 2 milioane de locuitori în zilele de glorie, Detroit era odată un simbol american. Acum, oraşul pare pur şi simplu rămas fără combustibil. „Este un pas dificil, dar singura opţiune viabilă de a încerca rezolvarea unei probleme care s-a agravat pe parcursul a şase decenii. (…) Să fiu direct: Detroit este falit. Există doar o singură cale de ieşire„, spune guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, care a autorizat Detroit să ceară protecţia legii falimentului, la recomandarea administratorului special numit pentru a rezolva situaţia oraşului.

    Nu toată lumea este de acord asupra valorii totale a datoriilor oraşului, dar administratorul, Kevyn Orr, a declarat că acestea se situează la 18-20 de miliarde de dolari, scrie cotidianul New York Times. Aproximativ 100.000 de creditori au de încasat bani de la autorităţile din Detroit. Printre aceştia se află toţi angajaţii actuali ai oraşului şi cei care s-au pensionat, precum şi mii de firme locale.

    CASE LA MAI PUŢIN DE 500 DE DOLARI. Cartierele oraşului – odată bine întreţinute de clasa de mijloc a Americii – oferă acum adăpost dependenţilor de droguri şi dealerilor acestora. Aproape 80.000 de locuinţe au fost abandonate, iar 40% din iluminatul stradal nu funcţionează. Taxe pe clădiri au plătit în ultimii doi ani uşor peste jumătate din cei care deţin proprietăţi în oraş, iar multe case sunt scoase la vânzare la mai puţin de 500 de dolari.

    Casa Albă a dat un comunicat în care a afirmat că preşedintele Barack Obama urmăreşte situaţia şi „rămâne angajat să continue parteneriatul puternic„ cu Detroit.În pofida asigurărilor preşedintelui, oraşul se află pe un drum dificil, care înseamnă concedieri, vânzarea de proprietăţi, creşterea tarifelor şi taxelor, precum şi reducerea unor servicii de bază, precum colectarea gunoiului. Doar o treime dintre ambulanţele din oraş sunt încă funcţionale. În prezent, populaţia Detroitului se menţine cu dificultate peste 700.000 de persoane. Cei rămaşi se confruntă cu o rată a şomajului de 18% – de peste două ori mai ridicată decât la nivelul SUA.

  • OCDE avertizează: Şomajul se va menţine la cote ridicate şi anul viitor

     Astfel, OCDE anticipează că rata medie a şomajului din cele 34 de ţări membre ale organizaţiei se va menţine la aproape 8% până la finele anului viitor, cu un total 48 de milioane de şomeri.

    Raportul subliniază că, în timp ce şomajul este în scădere în economii solide ca SUA sau Germania, alte state sunt deja într-o situaţie dificilă şi se vor confrunta în continuare cu extinderea fenomenului.

    Astfel, dacă rata şomajului va scădea în SUA de la 7,6% în prezent la sub 7% la sfârşitul anului viitor, iar în Germania de la 5,3% la mai puţin de 5%, celelalte ţări din Europa vor înregistra în cel mai bun caz stagnarea şomajului. În Franţa şi Italia, şomajul va urca uşor, la 11%, respectiv 12,5%, în timp ce Spania şi Grecia vor înregistra la sfârşitul anului 2014 rate de aproape 28%, anticipează OCDE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Flutur, către Ponta: Lucrările la centura Sucevei nu se pot termina cu cinci muncitori şi-o roabă

     Flutur a anunţat joi că pe lângă demersurile făcute pentru finalizarea investiţiei, care ar fi trebuit să fie funcţională la sfârşitul anului trecut, a cerut, printr-o interpelare, premierului Victor Ponta şi ministrului Dan Şova, să precizeze care este graficul de lucrări şi care sunt fondurile alocate, arătând că o parte din lucrări au început să se deterioreze, iar pe fondul dezorganizării instalate în zonă a avut un accident mortal din cauză că intersecţia cu DN 17 este prost semnalizată.

    În răspunsul său, ministrul Dan Şova arată că fondurile alocate pentru această investiţie sunt de 75,2 milioane de lei, iar în condiţiile suspendării lucrărilor în iarna 2012-2013, estimarea pentru finalizarea lucrărilor este 5 octombrie 2013. Şova menţionează că problema deteriorării semnalizării la intersecţia cu DN 17 a apărut ca urmare a suspendării lucrărilor şi a fost remediată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro