BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • BREAKING. Creştere fără precedent: Comisia Europeană a prezentat noul buget de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, sumă cu 800 mld. euro mai mare decât bugetul actual. Ursula von der Leyen: Este un buget pentru o nouă eră

    Comisia Europeană a prezentat miercuri o propunere pentru o creştere semnificativă a bugetului, până la 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, scrie DW. 

    Această sumă reprezintă o majorare de 800 de miliarde de euro (930 de miliarde de dolari) faţă de bugetul actual de 1.200 de miliarde de euro, în contextul în care blocul comunitar încearcă să facă faţă unor provocări precum migraţia, reglementarea digitală, concurenţa externă şi agresiunea Rusiei.

    „Este un buget pentru o nouă eră”, a scris preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe platforma de microblogging BlueSky. „[Un buget] care corespunde ambiţiilor Europei, răspunde provocărilor cu care se confruntă Europa şi ne consolidează independenţa.”

    Comisia a descris propunerea drept „cel mai ambiţios buget UE din toate timpurile: mai strategic, mai flexibil şi mai transparent”.

    Bugetul UE, cunoscut oficial sub numele de Cadrul Financiar Multianual (CFM), stabileşte priorităţile politice ale Uniunii pentru anii următori şi modul în care sunt alocate fondurile în diferite domenii.

    În propunerea preliminară prezentată miercuri în Parlamentul European de către comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, cea mai mare parte a fondurilor — 865 de miliarde de euro — va merge către un fond de parteneriat naţional şi regional.

    Alte 451 de miliarde de euro vor fi rezervate pentru investiţii europene în tehnologii curate, digitalizare, biotehnologie, apărare, spaţiu şi securitate alimentară. Aproximativ 300 de miliarde de euro vor fi direcţionate către sprijinirea fermierilor, care s-au arătat îngrijoraţi de posibile reduceri ale subvenţiilor.

    Până la 100 de miliarde de euro (116 miliarde de dolari) vor fi alocate special pentru Ucraina, la peste trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei. „Este un angajament pe termen lung pentru reconstrucţia şi redresarea Ucrainei”, a declarat Serafin.

    Bugetul UE este finanţat în mare parte prin contribuţiile statelor membre. Germania, ca cea mai mare economie a blocului, contribuie de obicei cu aproape un sfert din fonduri.

    Totuşi, potrivit proiectului prezentat miercuri, creşterea propusă ar putea fi finanţată parţial prin surse noi de venit, cum ar fi o taxă aplicată companiilor mari cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro anual sau printr-o cotă din taxele naţionale pe tutun.

    Proiectul de buget va constitui acum baza negocierilor dintre Comisia Europeană, Parlamentul European şi statele membre — negocieri care se anunţă îndelungate şi tensionate.

     

  • Guvernul francez vrea să elimine două sărbători naţionale, ca parte a unui efort drastic de redresare a finanţelor publice. Datoria Franţei creşte cu 5.000 de euro pe secundă şi ar putea ajunge la 100 mld. euro în 2029

    Premierul francez François Bayrou a propus eliminarea a două sărbători naţionale, ca parte a unui efort drastic de redresare a finanţelor publice, iniţiativă ce riscă să declanşeze o reacţie negativă în Parlament în toamnă.

    El a făcut aceste propuneri – care însumează un efort de 43,8 miliarde de euro (50,9 miliarde de dolari) pentru anul viitor – în cadrul prezentării unui set de măsuri menite să reducă cel mai mare deficit din zona euro. Alte măsuri includ o nouă taxă pentru cei cu venituri foarte mari şi îngheţarea pensiilor şi a plăţilor sociale la nivelurile din 2025.

    Bayrou a declarat că ţara este dependentă de cheltuielile publice, cu o datorie care creşte cu 5.000 de euro în fiecare secundă şi cu costuri ale dobânzilor ce ar putea ajunge la 100 de miliarde de euro în 2029, dacă nu se iau măsuri.

    „Aceasta este ultima oprire înainte de a cădea în prăpastie şi de a fi zdrobiţi de datorii”, a spus el într-un discurs rostit la Paris. „Întreaga naţiune trebuie să muncească mai mult, să producă mai mult şi să se asigure că activitatea generală a ţării este mai intensă pe tot parcursul anului.”

    Bayrou a devansat prezentarea bugetului – care are loc de obicei în septembrie – pentru a câştiga timp în vederea convingerii parlamentarilor să accepte reduceri nepopulare de cheltuieli şi majorări de taxe. Predecesorul său a fost forţat să demisioneze în decembrie anul trecut, în urma unui conflict parlamentar legat de planurile fiscale pentru 2025.

     

     

  • Miliarde din carton. Povestea discretă a clanului suedez care a şi-a ridicat un imperiu din ambalaje fără ca nimeni să observe. Astăzi fiecare membru controlează minim şase miliarde de dolari

    Din spatele unor companii obscure înregistrate prin Liechtenstein, Singapore şi Elveţia, familia Rausing, moştenitoarea imperiului Tetra Pak, a construit una dintre cele mai sofisticate maşinării de investiţii din Europa. În timp ce majoritatea lumii asociază numele lor doar cu ambalajele de carton pentru lapte şi sucuri, clanul suedez controlează azi un portofoliu bursier de aproape 9 miliarde de dolari, împrăştiat pe mai bine de 100 de companii din SUA şi Europa.

    Drumul lor spre statutul de miliardari discreţi a trecut prin coridoarele tăcute ale unor fonduri necunoscute şi structuri opace, unde banii se mută între jurisdicţii cu regim fiscal avantajos. Niciun membru al familiei nu a apărut la rampă pentru a-şi revendica public aceste investiţii — însă o serie de raportări financiare analizate de Bloomberg au început să contureze harta globală a averii lor.

    Totul a început cu un pariu de aproape 2 miliarde de dolari în International Flavors & Fragrances (IFF), un gigant american al aromelor şi parfumurilor. A fost doar prima piesă dintr-un puzzle mai amplu: alte miliarde au ajuns în Linde Plc — colosul gazelor industriale, Givaudan SA — liderul mondial al aromelor, Sensient Technologies — producător de ingrediente speciale, şi SIG Group, o companie elveţiană specializată în ambalaje pentru produse alimentare.

    În spatele acestor poziţii stau două vehicule de investiţii în Singapore, Winder Investments Pte. şi Winder Pte., alimentate periodic cu sute de milioane de dolari. Controlul lor final duce spre Haldor Foundation, un fond discret înregistrat în Liechtenstein, despre care se presupune că îi are ca beneficiari pe Finn, Jorn şi Kirsten Rausing, nepoţii fondatorului Ruben Rausing.

    Deşi strategia lor bursieră rămâne învăluită în mister, Tetra Laval — compania-mamă a Tetra Pak — continuă să genereze un flux constant de bani. Anul trecut, gigantul ambalajelor a produs peste 178 de miliarde de pachete şi a încasat 18,5 miliarde de dolari venituri. Cât din acest profit ajunge în buzunarele familiei? Nimeni nu ştie cu exactitate, întrucât grupul privat nu îşi publică rezultatele consolidate.

    Chiar şi aşa, imperiul de carton a devenit fundaţia unei reţele de investiţii care rivalizează cu cele mai mari family office-uri ale planetei. Spre exemplu, Longbow Finance, o firmă de investiţii elveţiană care gestionează averea Rausing de decenii, gestiona la final de martie acţiuni americane în valoare de 835 milioane dolari.

    Freemont Management, o altă firmă elveţiană legată de familie, administra la aceeaşi dată active de peste 300 de milioane de dolari. Oficial, aceasta figura încă drept subsidiară a Tetra Laval în 2025.

    La adăpostul structurilor complicate şi al unei reticenţe faţă de presă, familia Rausing a reuşit să transforme cartonul într-un mecanism de multiplicare a averii, dincolo de ambalaje. În fond, în lumea miliardarilor discreţi, cine are hârtia — fie ea carton sau bancnote — controlează jocul.

     

  • Cine sunt oamenii care au cumpărat o companie aflată aproape de faliment, care acum valorează aproape 5 miliarde de dolari?

    În 2009, pe fondul turbulenţelor crizei financiare globale, Pro Medicus., o firmă australiană relativ necunoscută în domeniul health-tech, a cumpărat Visage Imaging — o companie de imagistică medicală aflată aproape de faliment— pentru doar 3,5 milioane dolari. Astăzi, această mişcare strategică s-a dovedit una dintre cele mai inspirate decizii din peisajul tehnologic australian.

    Acţiunile companiei au crescut cu peste 54.000% în ultimii 15 ani, o performanţă care depăşeşte chiar şi ascensiunea Nvidia, una dintre vedetele industriei de inteligenţă artificială. Evoluţia spectaculoasă a ridicat averea fondatorilor — Sam Hupert şi Anthony Hall — la circa 4,7 miliarde dolari fiecare, potrivit Bloomberg.

    Povestea Pro Medicus începe în anii ’70, în Australia, unde Hupert, medic de familie, şi Hall, programator, s-au cunoscut la o degustare de vinuri. Din pasiunea comună pentru vinurile franţuzeşti a luat naştere o colaborare care a început cu digitalizarea administrativă a cabinetelor medicale printr-un software dezvoltat de fondatorii companiei. Prima versiune a software-ului Pro Medicus automatiza facturarea şi programările.

    Achiziţia Visage Imaging în 2009 a reprezentat momentul în care totul avea să se schimbe. Hupert, care revenise în funcţia de CEO în 2010, afirmă că tranzacţia a fost încheiată în doar şase săptămâni:

    „Era o altă lume atunci, iar Mercury (compania-mamă a Visage) era într-o poziţie extrem de dificilă.”

    Astăzi, Pro Medicus furnizează software de diagnostic oncologic în cloud, fiind partener pentru 11 dintre cele mai prestigioase 20 de institute medicale de formare din SUA. În semestrul încheiat în decembrie, compania a înregistrat o creştere de 30% a veniturilor din contracte.

    Evaluarea bursieră a companiei a atras atenţia analiştilor. Pro Medicus este evaluată la un nivel de peste 8 ori mai mare decât media Nasdaq 100 şi cu mult peste Nvidia sau Netflix.

    Comparativ, indicatorul price-to-sales este apropiat de cel al MicroStrategy, compania lui Michael Saylor, cunoscută pentru deţinerile sale masive în Bitcoin.

    „Valoarea pe care investitorii o atribuie acestei acţiuni este extraordinară,” afirmă John Hester, analist la Bell Potter, care recomandă achiziţia acţiunilor Pro Medicus.

    „Optimismul nostru se bazează pe capacitatea companiei de a câştiga noi contracte şi de a ţine la distanţă concurenţa.” Mai spune el

    Totuşi, analiştii avertizează asupra riscurilor, în special apariţia unor competitori precum Sectra AB, care a înregistrat o creştere de 1.400% în ultimul deceniu. În ciuda acestor provocări, până în prezent nu au apărut soluţii tehnologice comparabile.

    Potrivit directorului financiar Clayton Hatch, Pro Medicus deţine în prezent aproximativ 9% din cele 650 milioane de examene imagistice realizate anual în SUA, obiectivul fiind extinderea acestei cote, cu potenţial şi în cardiologie şi Europa.

    „Investitorii nu ne evaluează pe baza celor 9%, ci presupun că vom ajunge la 15% sau chiar 20% din piaţă,” afirmă Hatch.

    Un moment definitoriu a fost câştigarea contractului cu Sutter Health în 2014, care a deschis drumul către clienţi de prestigiu precum Mayo Clinic, Mercy Health, Yale University, Duke University sau Northwestern University. De atunci, acţiunile au crescut de la mai puţin de 1 dolar la peste 36.000% faţă de acel nivel.

    Deşi Hupert şi Hall deţin împreună aproape jumătate din companie, ambii au vândut constant câte un milion de acţiuni fiecare în ultimii ani. Vânzările cumulate, potrivit calculelor din documente financiare depuse din 2021 încoace, le-au adus peste 800 de milioane de dolari australieni.

    „Scopul a fost diversificarea, având în vedere că aproape toată averea noastră este legată de acţiunile companiei,” a declarat Hupert.

     

  • Adio bonusuri mari: Bancherii de investiţii au cel mai prost an din ultimul deceniu

    Pentru al 14-lea trimestru consecutiv, diviziile de investment banking ale celor mai mari bănci americane furnizează mai puţin de un sfert din veniturile de pe Wall Street — un record negativ care continuă să se adâncească, informează Financial Times.

    În această săptămână, când giganţii bancari vor publica rezultatele pe trimestrul doi, traderii se pregătesc din nou să acopere golurile lăsate de colegii lor din consultanţă. Veniturile totale din activităţi de tranzacţionare sunt estimate la 31 de miliarde de dolari pentru JPMorgan Chase, Bank of America, Citigroup, Goldman Sachs şi Morgan Stanley — de peste patru ori mai mari decât cele din investment banking, prevăzute la doar 7,5 miliarde de dolari.

    Analiştii anticipează o creştere de aproape 10% a veniturilor din trading faţă de anul trecut, în timp ce investment banking-ul ar urma să scadă cu aproximativ 10%, potrivit estimărilor Bloomberg.

    Dacă cifrele se confirmă, acest trimestru va marca o serie istorică de subperformanţă: din 2022 încoace, investment banking-ul nu a reuşit să depăşească pragul de 25% din veniturile Wall Street – cea mai lungă perioadă de acest tip din cel puţin 2014.

    Scăderea dramatică a activităţii în domenii precum fuziuni & achiziţii sau lansări de acţiuni (IPO) reflectă stingerea bruscă a efervescenţei din perioada post-pandemie (2021). În acelaşi timp, revenirea spectaculoasă a tradingului arată cum volatilitatea pieţelor şi dobânzile mai mari au reaprins o sursă de venit care pălise în anii 2010.

    Pe scurt: băncile americane câştigă bani când pieţele sunt agitate — iar traderii profită din plin. În schimb, bancherii de investiţii încă aşteaptă relansarea.

  • Ambiţia lui Elon Musk pentru Twitter devine realitate? După ce a fost forţat să plătească 44 mld. de dolari pentru reţeaua de socializare, transformată în X, acum miliardarul vrea să obţină o evaluare de 200 mld. dolari, de 10 ori mai mult decât în urmă cu doar un an

    Compania xAI a lui Elon Musk se pregăteşte să atragă noi fonduri de la investitori, într-o tranzacţie care ar putea evalua compania de inteligenţă artificială la până la 200 de miliarde de dolari — de zece ori mai mult decât valoarea sa de la începutul anului trecut, potrivit unor persoane apropiate discuţiilor, scrie Financial Times. 

    Această rundă de finanţare, aflată în discuţie şi care ar putea începe oficial chiar de luna viitoare, ar fi a treia vânzare majoră de acţiuni în mai puţin de două luni. Compania a strâns 10 miliarde de dolari în iulie prin împrumuturi şi investiţii în numerar şi a vândut acţiuni în valoare de 300 de milioane de dolari într-o ofertă secundară în iunie.

    O astfel de tranzacţie ar consolida creşterea rapidă a evaluării xAI, de la 18 miliarde de dolari cât valora în runda de finanţare „serie B” din mai 2024.

    Săptămâna aceasta, compania a lansat a patra versiune a chatbotului său Grok, care postează pe platforma de socializare X deţinută de Musk — la doar câteva zile după ce botul l-a lăudat în mod repetat pe Adolf Hitler şi a distribuit retorică antisemită pe platformă. Compania a promis că va interzice discursul instigator la ură din postările sale.

    Trei persoane apropiate procesului au declarat că noua rundă de finanţare vizează o evaluare între 170 şi 200 de miliarde de dolari. Ele au avertizat că discuţiile sunt preliminare şi detaliile ar putea suferi modificări.

    Fondul suveran de investiţii al Arabiei Saudite, PIF, este aşteptat să joace un rol important în tranzacţie, au spus două dintre surse. PIF deţine un interes indirect în xAI prin participaţia sa în Kingdom Holdings Company, care a investit 800 de milioane de dolari în xAI.

    xAI nu a răspuns solicitărilor de comentarii. PIF a refuzat să comenteze.

    xAI a achiziţionat platforma X în martie, într-o tranzacţie integrală în acţiuni evaluată la 45 de miliarde de dolari. Tranzacţia a evaluat compania combinată la 113 miliarde de dolari. Această valoare ar putea ajunge la aproximativ 245 de miliarde de dolari dacă noua rundă de finanţare a xAI va avea succes.

    O altă companie a lui Musk, SpaceX, a înregistrat de asemenea o creştere puternică a valorii. Grupul de rachete şi sateliţi se pregăteşte să vândă acţiuni în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari, într-o tranzacţie care ar evalua compania la 400 de miliarde de dolari, potrivit unei relatări recente din Financial Times.

    Companiile lui Musk — inclusiv Tesla şi Neuralink (specializată în implanturi cerebrale) — au beneficiat iniţial de relaţiile antreprenorului cu preşedintele SUA, Donald Trump, după alegerile din noiembrie.

    Musk a fost unul dintre cei mai mari susţinători ai lui Trump, cheltuind peste 250 de milioane de dolari pentru campania acestuia, însă un conflict public izbucnit luna trecută a stârnit îngrijorări cu privire la posibile repercusiuni asupra unora dintre afacerile sale.

     

     

     

  • Care este compania ce devine prima din istorie care atinge o valoare de piaţă de 4.000 de miliarde de dolari, cât Google şi Facebook la un loc?

    Acţiunile Nvidia (simbol bursier NVDA) înregistrau un avans de 2% la debutul sesiunii de tranzacţionare de miercuri, compania depăşind pentru prima dată pragul de 4.000 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte capitalizarea, pe fondul cererii tot mai mari pentru cipurile care alimentează inteligenţa artificială generativă.

    Nvidia devine astfel prima companie din lume care atinge o valoare de piaţă de 4.000 de miliarde de dolari, depăşind Microsoft şi Apple, care au ajuns anterior la 3.000 de miliarde. Microsoft este unul dintre cei mai importanţi clienţi ai săi.

    Fondată în 1993, compania din California a trecut de 2.000 de miliarde de dolari în februarie 2024 şi a atins pragul de 3.000 de miliarde în iunie, înainte de a stabili acest nou record, potrivit CNBC.

    O acţiune NVDA ajungea la 164,2 dolari la ora publicării ştirii, în creştere cu 25% în ultimul an şi aproape 1.500% în ultimii cinci ani. Grupul valorează acum mai mult decât Alphabet (Google) şi Meta Platforms (Facebook) la un loc.

    Rolul jucat de Nvidia în ascensiunea AI l-a adus pe CEO-ul Jensen Huang în atenţia preşedintelui Donald Trump, sporindu-i profilul public dincolo de sfera tehnologiei.

    Huang a fost unul dintre directorii executivi de top care l-au însoţit pe Trump într-o vizită oficială în Arabia Saudită, în luna mai. Nvidia este, de altfel, partener în Project Stargate – o iniţiativă de 500 de miliarde de dolari anunţată de liderul de la Casa Albă la începutul anului, menită să extindă infrastructura dedicată inteligenţei artificiale şi să consolideze poziţia Statelor Unite în domeniul tehnologic.

    Totuşi, ascensiunea Nvidia nu a fost lipsită de obstacole. În ianuarie, startup-ul chinez DeepSeek a atras atenţia pieţelor cu un model AI performant, dar semnificativ mai accesibil, alimentând dezbaterile legate de necesitatea unor investiţii masive în hardware specializat. Anunţul a pus presiune pe acţiunile Nvidia, care au înregistrat o corecţie abruptă la începutul anului.

    În prezent, cotaţia este pe plus cu 18% în 2025.

     

  • Criza silenţioasă care ameninţă pieţele europene: Fondurile de pensii din Olanda declanşează un val de vânzări masive de obligaţiuni guvernamentale

    Un tsunami financiar se apropie de pieţele de obligaţiuni ale Europei. Peste 125 de miliarde de euro în titluri de stat vor fi scoase la vânzare de cele mai mari fonduri de pensii olandeze – o mutare care ar putea destabiliza serios costurile de împrumut pentru guvernele europene în plină expansiune a datoriei publice, scrie Financial Times.

    O reformă structurală majoră în sistemul de pensii din Ţările de Jos va schimba radical modul în care fondurile de pensii investesc banii contribuabililor. Între 2025 şi 2028, industria pensiilor din Olanda – în valoare de 1.500 de miliarde de euro – va renunţa la sistemul care garanta plăţile finale pentru pensionari şi va trece la un model cu contribuţii definite, în care angajatorii plătesc doar o sumă fixă, fără garanţii asupra pensiei viitoare.

    Această tranziţie va determina fondurile să reducă semnificativ deţinerile de obligaţiuni guvernamentale pe termen lung – folosite anterior pentru a acoperi promisiunile de plată pe decenii – şi să se reorienteze spre active cu randamente mai mari, precum acţiunile şi creditul privat.

    Potrivit analiştilor de la Rabobank, vânzările de obligaţiuni guvernamentale ar putea ajunge la 127 miliarde de euro, odată cu pregătirile pentru transferul activelor în noul sistem. Fondurile care administrează aproape jumătate din totalul activelor vizate se pregătesc să facă schimbarea în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă că reconfigurarea portofoliilor va începe din acest an.

    „Toţi sunt cu ochii pe capătul lung al pieţei obligaţiunilor europene”, a avertizat Pooja Kumra, strateg în cadrul TD Securities. „Vânzările masive ar putea apărea brusc la sfârşitul anului, dar reacţiile premature ale investitorilor ar putea deveni costisitoare dacă procesul întâmpină întârzieri.”

    Fondul de pensii PFZW – al doilea cel mai mare din Olanda, cu 259 miliarde de euro în administrare pentru angajaţii din sănătate şi asistenţă socială – a confirmat că va adopta noul sistem începând cu 1 ianuarie 2026. Cel mai mare fond din ţară, ABP, va face tranziţia în anul următor.

    Această mişcare vine într-un context deja tensionat: randamentele obligaţiunilor europene sunt în creştere, în timp ce guvernele – în frunte cu Germania, care pregăteşte un plan de cheltuieli publice de 1.000 de miliarde de euro – se împrumută masiv pentru a finanţa ambiţiile în apărare şi energie.

    Obligaţiunile pe termen lung au fost cele mai afectate. Randamentul titlurilor germane pe 30 de ani a sărit de la valori negative în pandemie la peste 3%, aproape de maximele din criza datoriilor euro. În Franţa, diferenţa de dobândă între obligaţiunile pe 30 de ani şi cele pe 2 ani a explodat de la zero la peste 2 puncte procentuale în doar doi ani.

    Fondurile de pensii olandeze – cele mai mari din zona euro – au folosit până acum o combinaţie de obligaţiuni guvernamentale şi instrumente derivate pe dobândă pentru a-şi alinia portofoliile cu angajamentele pe termen foarte lung, uneori chiar şi de peste 50 de ani. Trecerea la un nou sistem de contribuţii riscă să creeze un vid de cerere exact în segmentul cel mai vulnerabil al pieţei obligaţiunilor.

  • Datele nu arată bine. Deficitul comercial al României a urcat în primele cinci luni din 2025 cu 16,4%, la 14 mld.euro. Importurile au crescut cu 5,8%, iar exporturile cu doar 2,5%

    România a importat în primele cinci luni ale anului bunuri în valoare de 53,7 miliarde euro, cu 5,8% mai mult decât în perioada similară din 2024, în timp ce exporturile au totalizat 39,4 miliarde euro, în creştere cu 2,5%, arată datele INS publicate joi.

    În aceste condiţii,  deficitul balanţei comerciale a urcat cu 16,4%, la 14 miliarde euro (+2 mld.euro). 

    În perioada ianuarie-mai 2025, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de  maşini şi echipamente de transport (47% la export şi 35,7% la import) şi alte produse manufacturate) (27,8% la export şi 28,1% la import).

    Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri  a fost de 28 miliarde euro la expedieri şi de 38 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71,5% din total exporturi şi 72,1% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extra-UE27 a fost de 11 miliarde euro la exporturi şi de 15 miliarde euro la importuri.

    În luna mai 2025, exporturile au însumat 8 miliarde euro, în creştere cu 10,6%, iar importurile  10,7 miliarde euro, în creştere cu 5%, rezultând un deficit de 2,72 miliarde euro. 

  • Cum au reuşit doi australieni să devină miliardari cu o simplă investiţie în care nimeni nu credea. Acţiunile companiei în care au investit au crescut cu 54.000%

    În 2009, pe fondul turbulenţelor crizei financiare globale, Pro Medicus., o firmă australiană relativ necunoscută în domeniul health-tech, a cumpărat Visage Imaging — o companie de imagistică medicală aflată aproape de faliment— pentru doar 3,5 milioane dolari. Astăzi, această mişcare strategică s-a dovedit una dintre cele mai inspirate decizii din peisajul tehnologic australian.

    Acţiunile companiei au crescut cu peste 54.000% în ultimii 15 ani, o performanţă care depăşeşte chiar şi ascensiunea Nvidia, una dintre vedetele industriei de inteligenţă artificială. Evoluţia spectaculoasă a ridicat averea fondatorilor — Sam Hupert şi Anthony Hall — la circa 4,7 miliarde dolari fiecare, potrivit Bloomberg.

    Povestea Pro Medicus începe în anii ’70, în Australia, unde Hupert, medic de familie, şi Hall, programator, s-au cunoscut la o degustare de vinuri. Din pasiunea comună pentru vinurile franţuzeşti a luat naştere o colaborare care a început cu digitalizarea administrativă a cabinetelor medicale printr-un software dezvoltat de fondatorii companiei. Prima versiune a software-ului Pro Medicus automatiza facturarea şi programările.

    Achiziţia Visage Imaging în 2009 a reprezentat momentul în care totul avea să se schimbe. Hupert, care revenise în funcţia de CEO în 2010, afirmă că tranzacţia a fost încheiată în doar şase săptămâni:

    „Era o altă lume atunci, iar Mercury (compania-mamă a Visage) era într-o poziţie extrem de dificilă.”

    Astăzi, Pro Medicus furnizează software de diagnostic oncologic în cloud, fiind partener pentru 11 dintre cele mai prestigioase 20 de institute medicale de formare din SUA. În semestrul încheiat în decembrie, compania a înregistrat o creştere de 30% a veniturilor din contracte.

    Evaluarea bursieră a companiei a atras atenţia analiştilor. Pro Medicus este evaluată la un nivel de peste 8 ori mai mare decât media Nasdaq 100 şi cu mult peste Nvidia sau Netflix.

    Comparativ, indicatorul price-to-sales este apropiat de cel al MicroStrategy, compania lui Michael Saylor, cunoscută pentru deţinerile sale masive în Bitcoin.

    „Valoarea pe care investitorii o atribuie acestei acţiuni este extraordinară,” afirmă John Hester, analist la Bell Potter, care recomandă achiziţia acţiunilor Pro Medicus.

    „Optimismul nostru se bazează pe capacitatea companiei de a câştiga noi contracte şi de a ţine la distanţă concurenţa.” Mai spune el

    Totuşi, analiştii avertizează asupra riscurilor, în special apariţia unor competitori precum Sectra AB, care a înregistrat o creştere de 1.400% în ultimul deceniu. În ciuda acestor provocări, până în prezent nu au apărut soluţii tehnologice comparabile.

    Potrivit directorului financiar Clayton Hatch, Pro Medicus deţine în prezent aproximativ 9% din cele 650 milioane de examene imagistice realizate anual în SUA, obiectivul fiind extinderea acestei cote, cu potenţial şi în cardiologie şi Europa.

    „Investitorii nu ne evaluează pe baza celor 9%, ci presupun că vom ajunge la 15% sau chiar 20% din piaţă,” afirmă Hatch.

    Un moment definitoriu a fost câştigarea contractului cu Sutter Health în 2014, care a deschis drumul către clienţi de prestigiu precum Mayo Clinic, Mercy Health, Yale University, Duke University sau Northwestern University. De atunci, acţiunile au crescut de la mai puţin de 1 dolar la peste 36.000% faţă de acel nivel.

    Deşi Hupert şi Hall deţin împreună aproape jumătate din companie, ambii au vândut constant câte un milion de acţiuni fiecare în ultimii ani. Vânzările cumulate, potrivit calculelor din documente financiare depuse din 2021 încoace, le-au adus peste 800 de milioane de dolari australieni.

    „Scopul a fost diversificarea, având în vedere că aproape toată averea noastră este legată de acţiunile companiei,” a declarat Hupert.