BusinessMagazin

Tag: medici

  • Românul care după ce şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în SUA, a revenit în România. Acum pune umărul la dezvoltarea unui proiect gigant in domeniul medical

    Executivul român Dan Doroftei îşi împarte cariera în două segmente: pre şi post-MBA. Iar acum ar putea să şi-o împartă din nou: înainte de întoarcerea în România, acum trei ani, şi după. Cea mai mare parte a carierei el şi-a petrecut-o în SUA, unde a lucrat în domenii variate, de la bancar la sănătate. S-a întors în ţară în vara lui 2017, fiind în prezent director de dezvoltare al proiectului medical Enayati Medical City.

    „În prima parte a carierei am fost manager în retail şi food service, atât în ţară, cât şi în SUA”, spune Dan Doroftei.

    În 2010 a absolvit programul de MBA al Case Western Reserve University (Weatherhead School of Management), cu focus în zona strategie şi finanţe. „În timpul programului am luat premii pentru prezentări în equity research şi investments pe Wall Street, iar pe plan local am făcut recomandări pentru strategia de real estate a unei companii din Fortune 500, recomandări care au fost implementate ani mai târziu cu rezultate bune.” Post-MBA, atenţia sa în carieră s-a îndreptat către finanţe şi consultanţă în domeniile sănătăţii şi îngrijirii vârstnicilor.  

    „Am trecut prin criza din 2008-2010 lucrând pentru o bancă cu o tradiţie de 124 de ani, care a cedat presiunilor cauzate de expunerea masivă la produsele derivative. Am învăţat că una din cauzele eşecului unui business, chiar şi cu tradiţie, poate fi creşterea accelerată ce ignoră riscurile.”

    În vreme ce conducerea băncii raporta creşteri spectaculoase, departamentul de risc încerca să implementeze planuri de contingenţă şi mitigare, tardiv însă, îşi aminteşte executivul român. El a migrat apoi către sănătate, optând tot pentru o firmă cu tradiţie, Cleveland Clinic, un sistem medical cu peste 60.000 angajaţi în toată lumea şi care în 2021 va împlini 100 de ani. „Am învăţat acolo ce înseamnă creştere sustenabilă, axată pe valori, pe viziune, pe avantaje competitive. Iar din 2012 am activat în consultanţă în domeniul sănătăţii şi îngrijirii vârstnicilor, pentru o altă firmă cu tradiţie aproape centenară, care figurează de peste 20 de ani în Top 100 Forbes al celor mai buni angajatori.”

    Aici el a avut drept clienţi unele dintre cele mai mari sisteme de sănătate şi îngrijire de vârstnici, cu strategii pe termen mediu şi lung de miliarde de dolari, dar şi comunităţi mici, care încercau să supravieţuiască într-o industrie gigant.

    „De aceea am fost absolut încântat de oportunitatea de a lucra în România, la cea mai mare investiţie privată în sănătate din România post-1989. M-am întors în România exact acum trei ani şi, după o binemeritată vacanţă, am început colaborarea cu dr. Wargha Enayati la cel mai interesant proiect în sănătate şi îngrijire a vârstnicilor, dacă ar fi să fac o ierarhie a zecilor de proiecte din care am făcut parte în cariera mea.”

    În prezent el este director de dezvoltare al proiectului Enayati Medical City, un ecosistem medical care include un spital integrat de oncologie (operat de Monza), un spital de geriatrie, un centru rezidenţial pentru seniori, 50 de cabinete de ambulatoriu şi un centru de zi pentru vârstnici, un complex de fizio-kinetoterapie, un restaurant, o sală de conferinţe, magazine şi alte concepte.

    „Dezvoltăm cea mai mare investiţie în medicină integrată din România postrevoluţie într-un ritm alert. În mai puţin de 30 de luni de la obţinerea autorizaţiei de construcţie, acest oraş medical de peste 35.000 mp şi 250 de paturi va fi gata pentru a avea primii pacienţi şi rezidenţi.” Odată finalizată construcţia, Dan Doroftei se va dedica laturii operaţionale împreună cu Wargha Enayati, ei vor opera centrul rezidenţial şi de îngrijire vârstnici din cadrul Enayati Medical City.  

    „Exact ca în ziua în care finalmente am luat decizia de a mă întoarce în România, o simt corectă, bine ancorată sufleteşte. Bine, eu nici nu am plecat din ţară pentru motive socio-economice, ci pentru provocare, fiind câştigător al Loteriei Vizelor, iar motivele întoarcerii au fost total diferite.” A durat o perioadă bună de timp să sedimenteze toate argumentele, pro şi contra, şi a ajutat mai ales faptul că după 12 ani a văzut România, oamenii, societatea progresând. Chiar şi timingul întoarcerii a fost important, pentru că a făcut-o într-un moment în care era foarte stabil financiar şi în carieră, spune el.

    „Astăzi, la trei ani de la întoarcere, încă o consider una din cele mai bune decizii pe care le-am luat, un pas înainte în viaţă.”

    Care au fost motivele care l-au determinat să revină?

    „Voi spune pe scurt că m-am întors ACASĂ şi asta explică totul. Spaţiul este insuficient pentru a enumera toate motivele, dintre care cele mai importante ţin de partea emoţională.” A trăit în SUA 12 ani, suficient pentru a trece peste şocul cultural şi pentru a se integra total în societatea americană, iar odată integrat, să realizeze că nu acolo este acasă, în pofida tuturor avantajelor financiare sau legate de carieră.  

    „Încă nu îmi e dor de vreo experienţă anume, poate doar de oamenii dragi de acolo, români sau nu. Însă, în anumite momente, simt lipsa unei anume predictibilităţi.” Cel puţin în mediul de business din SUA, acesta este un element important. A fost consultant pentru proiecte mari medicale în timpul implementării reformei în sănătate în SUA şi a simţit gradul ridicat de anxietate a mediului de business la schimbări profunde şi rapide, care afectau redictibilitatea planurilor pe termen lung.  

    „De aici şi principala lecţie pe care am învăţat-o în SUA: niciun proiect, nicio acţiune, niciun business nu căpătă tracţiune şi nu are viaţă lungă dacă nu este făcut cu o viziune, cu un plan pe termen lung. Cred că cel mai puţin dor îmi este marketing-ul agresiv, care în anumite momente devenea intruziv şi deranjant (cutia poştală, e-mail, telefon etc.).”

    Acest material a aparut in articolul de coperta `Operatiunea Repatrierea. Managerii romani de top se intorc acasa`.

  • Dacă ministrul economiei ştie că jumătate dintre măştile puse pe piaţă sunt neconforme, dar nu ştie cine le şi pune pe piaţă, înseamă că nu are ce căuta în fruntea ministerului

    Jumătate din măştile de pe piaţă sunt „neconforme”, se plânge ministrul economiei, dl Virgil Popescu.

    „Sunt dezamăgit de calitatea măştilor de protecţie aflate pe piaţă în acest moment. Dacă vă spun că jumătate din măştile care se găsesc la comercializare, în momentul de faţă, în reţelele de distribuţie – hipermarketuri, farmacii, depozite, la importatori – nu respectă, adică nu ne protejează, aţi zice că exagerez, dar asta este realitatea. Vreau să dau un mesaj foarte clar că acest lucru trebuie să înceteze. Nu putem să acceptăm să fie puse la comercializare măşti care nu protejează populaţia“.

    Ca la casele de pariuri. E bine jumătate, sau mai pun un procent?

    Este greu de înţeles dacă oameni de aceştia râd de tine sau te cred prost de-a dreptul. Pentru că cel care certifică punerea pe piaţă a măştilor şi care „marcă banul”, cum spunem noi, cei de prin cartierele Bucureştiului, este chiar ministrul mai sus-numit. Nu era cumva apropiat al PNL domnul Ionel, de la Unifarm – cel cu mita de 700.000 mil. euro pentru achiziţionarea de măşti?

    Nu ştim azi câţi bani a cheltuit statul cu pandemia. Pentru ca statul nu ne spune. Ştim aşa: jumătate dintre măştile pe care noi, o familie oarecare, le cumpărăm la final de săptămână, nu pot fi folosite pentru că li se rupe elasticul înainte de a fi puse pe faţă. Şi sunt cumpărate din farmacii, nu din curtea vreunui neisprăvit de traficant de măşti. Cum pot ajunge în farmacii măşti chirurgicale ce nu pot fi folosite de oameni?

    Probabil pe undeva la 40 de miliarde de lei este, deocamdată, cheltuiala statului cu pandemia – este o scurtă şi deloc exactă socoteală, care pleacă de la datele privind deficitul şi datoria publică. Dar la fel de bine s-ar putea ca oamenii să plătească, la rându-le, încă jumătate din această sumă. Pentru că măştile nu sunt date de stat, dar sunt obligatorii. Clorul cu care ştergi pardoseala după orice ieşire din casă nu este gratis, cum nu este nici spirtul cu care ştergi mânerele uşilor, cum nu este gratis nici gelul pentru mâini şi nici prosoapele de unică folosinţă. Nu asta este o problemă. Dar, dacă jumătate din măşti sunt o bazaconie, de ce nu ar fi la fel jumătate din sticla de clor, jumătate din batiste şi jumătate din ce vreţi dvs? Oamenii nu fac mofturi, oamenii plătesc, în fond şi la urma urmei, pentru sănătatea lor. Dar cine le certifică decizia? Cum poţi să vii şi să spui că jumătate din piaţă este falsă, fără să şi spui, „X”, „Y” este cel care introduce în piaţă marfă stricată? Măcar preşedintele Iohannis a învăţat să se dea cu fundul de pământ ca un copil nemulţumit: PSD în sus, PSD în jos! Conduce România de 6 ani, dar de vină pentru rău din ţară este PSD.

    Sondajele susţin că sunt mulţi oameni sceptici faţă de vaccinul care ar putea pune capăt acestei deja prea lungi poveşti. Păi, dacă masca-i falsă, de ce n-ar fi şi vaccinul?

    Poliţistul nu se uită la tine şi-ţi arde o amendă, dacă nu ai mască. Dar ministrul economiei dă doar un mesaj „că acest lucru trebuie să înceteze” pentru cei care pun falsuri pe piaţă, falsuri care pot costa sănătatea oamenilor.

    Dacă ministrul de resort ştie că jumătate dintre măştile puse pe piaţă sunt neconforme, dar nu ştie cine le şi pune pe piaţă, înseamnă că nu are ce să caute în fruntea ministerului. Cu siguranţă dl Iohannis, în lupta-i titanică cu nedreptatea, va găsi un înlocuitor mai bun pentru el.

  • O nouă reţea medicală pe piaţa locală, lansează primele două clinici din Bucureşt

    Medima Health, reţeaua românească de centre de imagistică şi radiologie prin scanare RMN/CT, diagnostic oncologic şi teleradiologie, lansează primele două clinici din Bucureşti. Localizate în Calea Giuleşti şi Şoseaua Virtuţii, centrele sunt dotate cu echipamente medicale RMN/CT de ultimă generaţie şi aplicaţii specializate pentru investigarea avansată a afecţiunilor din sferele cardiovasculară, oncologică, urologică şi neurologică, spun reprezentanţii businessului într-un comunicat. Investiţia totală în cele 2 centre este de 3 milioane de euro.

    În plus, pentru prima jumătate a anului 2021, compania are un buget de investiţii de 10 milioane de euro direcţionaţi către extinderea la nivel naţional prin deschiderea a patru noi clinici de imagistică şi radiologie în Alba Iulia, Călăraşi, Sibiu şi Târgu Mureş. Toate centrele vor fi dotate cu echipamente CT/RMN. De asemenea, clinicile din Sibiu şi Târgu Mureş vor beneficia de echipamente RMN 3 Tesla şi analize de tip PET/CT, care permit medicilor oncologi diagnosticarea precoce a tumorilor canceroase, localizarea, stadializarea şi, în baza acestor informaţii, stabilirea celor mai eficiente metode de tratament. 

    „Viziunea noastră este să avem un rol important în prevenţia şi diagnosticarea precoce a afecţiunilor complexe şi să putem oferi servicii performante de imagistică unui număr cât mai mare de pacienţi”, spune Vlad Ardeleanu, CEO Medima Health.
    Potrivit reprezentanţilor businessului, echipamentele folosite în cadrul centrelor Medima permit o scanare de înaltă performanţă a oricărei regiuni anatomice a corpului, cu doze reduse de iradiere (în cazul CT), în vederea obţinerii unui diagnostic de precizie. 
    „Centrele Medima dispun de aplicaţii speciale prin care pacienţii pot beneficia de unele dintre cele mai avansate investigaţii în imagistica modernă, precum RMN cardiac, RMN de prostată multiparametric, spectroscopie, tractografie şi perfuzie cerebrală. Aceste examinări sunt extrem de utile în diagnosticarea şi evaluarea afecţiunilor cardiovasculare (miocardită, infarct miocardic, insuficienţă cardiacă, tumori etc.), urologice (cancerul de prostată) sau neurologice (accident vascular cerebral, traume, tumori, scleroză, malformaţii cerebrale etc.)”, a declarat Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana, Director Executiv Medical al Medima.
    Echipa Medima este formată din 9 medici, iar funcţia de director medical a fost preluată de Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională.

  • În unele spitale, mai mult de jumătate din personal refuză vaccinarea

    România va primi 4,7% din dozele de vaccin anti-Covid contractate de UE, însă în unele spitale, mai mult de jumătate din personal refuză vaccinarea.

    Primele doze de vaccin anti-COVID ar putea ajunge şi în România la finalul acestui an. Trei firme au anunţat că vaccinul împotriva Covid-19 este în faza a treia de testare şi se dovedeşte a fi eficient. Printre primii care vor fi imunizaţi vor fi medicii, numai că până acum nu se ştie câţi dintre angajaţii din sistemul medical vor să fie vaccinaţi.

    La Spitalul „Bagdasar Arseni” din Capitală catagrafierea nici nu a început, iar la Spitalul Floreasca cadrele medicale şi personalul auxiliar încă îşi exprimă opţiunile.

    În Mehedinţi, de exemplu, nici jumătate dintre angajaţii din spitale nu vor să fie vaccinaţi, spune Codruţa Vochescu, purtător de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Mehedinţi: „Din cadrul unităţilor sanitare din judeţ au fost catagrafiaţi 123 medici din 233 angajaţi, 235 asistenţi medicali din 741 angajaţi, şi 98 persoane, parte din personalul auxiliar, din 321 existenţi”.

    Medicul Bogdan Furtună este unul dintre cei care refuză imunizarea. Lucrează la Spitalul Colentina din Bucureşti, spital unde sunt trataţi pacienţi COVD-19. Bogdan Furtună spune însă că nu are suficiente informaţii despre vaccinul împotriva COVID-19, aşa că se teme de reacţiile adverse.

    „Nu suntem siguri de ce reacţii poate da acest vaccin. Este foarte adevărat că foarte multe companii care vor produce sau produc, testează acest vaccin, nu au un eşantion uman pe care au făcut testarea şi mă gândesc că toate testele care s-au făcut, s-au făcut pe parte animală”, declară Bogdan Fortună.

    La Craiova, în schimb, peste 90% din personalul medical angajat la Spitalul Judeţean de Urgenţă vrea să fie imunizat împotriva COVID-19, spune medicul Eleodor Cârstoiu, preşedintele Sindicatului Promedica.

    Medicul Cârstoiu consideră că prioritate ar trebui să aibă persoanele vârstnice şi cele cu comorbidităţi: „Este o măsură de protecţie universală. Numai că această vaccinare, ca să fie eficientă, trebuie să atingă o cotă din populaţie. Degeaba facem la cei 10%, dacă nu se ajunge la o cotă din populaţie de peste 75%“.

    În Mehedinţi, 1.281 persoane din categoriile prioritare vor să fie vaccinate. În urma catagrafierii, în cabinetele medicale individuale din Mehedinţi 114 medici din 173 şi 171 asistenţi medicali din 279 au optat pentru vaccinarea anti-COVID-19. La Spitalul Floreasca din Bucureşti, din 300 de angajaţi la UPU, 300 au optat până acum pentru vaccinare.

     

  • Întârzierea măsurilor restrictive şi lipsa de organizare din spitale lasă pacienţii cu COVID-19 fără locuri în unităţile medicale. Ce soluţii există?

    ♦ În total, aproape 1.100 de pacienţi cu COVID-19 sunt internaţi în secţiile de terapie intensivă ♦ Pacienţii pozitivi cu mai puţin de trei simptome nu sunt internaţi în spitale, spun reprezentanţii acestora ♦ Spitalele trebuie să amenajeze paturi în secţiile de ATI pentru a limita impactul infectărilor ♦ Şi unităţile private sunt o soluţie pentru a ridica din presiunea pusă pe sistemul medical.

    Numărul mare de infectări din ultimele săptămâni, când România a trecut de 10.000 de bolnavi confirmaţi zil­nic, a prins spitalele nepregătite pen­tru lupta cu valul de pacienţi noi, astfel că medicii şi managerii anunţă că nu mai au locuri în spitalele dedicate luptei cu noul virus.

    Rând pe rând, alte spitale sunt trans­formate în unităţi care preiau doar bol­navi de COVID-19, însă fără orga­ni­zarea unor circuite în spitale şi ame­na­ja­rea de noi spaţii pentru bolnavi pre­siunea pe sistemul medi­cal va con­tinua, susţine Vasile Bar­bu, pre­şe­din­tele Asociaţiei Naţio­nale pentru Protecţia Pacienţilor. 

    „Situaţia era previzibilă. Soluţia era să amenajeze paturi în ATI, să ia mă­suri din timp. Sunt zone cu mare risc de contaminare care nu sunt supra­ve­gheate. Personalul medical e epuizat, con­taminat. Nu este afectată doar acti­vi­tatea pe zona ATI, ci şi internarea pa­cienţilor în stare gravă“, a spus Vasile Barbu.

    El a explicat că spitalele pot ame­na­ja saloane cu paturi care să fie conec­ta­te la oxigen, pentru a oferi pacienţilor cu COVID-19 oxigenoterapie, o tera­pie recunoscută de Organizaţia Mon­dia­lă a Sănătăţii ca tratament al pacien­ţilor cu insuficientă respiratorie cauzată de COVID-19.

    Reprezentantul pa­cien­ţilor a explicat că în două săptămâni în spi­ta­le se pot amenaja spaţii pentru această terapie, astfel încât pacienţilor să li se asigure cantitatea necesară de oxigen.

    „Neasigurarea oxigenoterapiei afec­tează întreg organismul, nu poţi sta cu saturaţie de 70% de oxigen“, a mai spus Barbu.

    El a mai precizat că, potrivit directi­ve­lor autorităţilor, pacienţii cu COVID-19 sunt internaţi doar dacă au cel puţin trei simp­to­me specifice, indife­rent care sunt acestea, ceea ce în­seamnă că un bol­nav cu probleme respi­ra­torii nu este primit în lip­sa altor două simptome.

    În plus, parte din soluţii pot fi şi spitalele private sau serviciile private de ambulanţă, care să ajute sistemul de stat să lupte cu virusul.

    În acest sens, premierul Orban a vorbit recent despre un spital privat din Bihor care urmează să devină suport COVID, fiind vorba despre Spitalul Pelican din Oradea, parte a grupului Medicover.

    „Da, în acest moment suntem în fază avansată de a deveni spital suport Covid-19. Propunerea a venit din partea spitalului. Noi ne-am adresat Primului Ministru, domnului Ludovic Orban, din dorinţa de a ajuta pacienţii care au nevoie de îngrijiri medicale de specialitate în această perioadă dificilă. Solicitarea noastră a fost redirecţionată către Ministerul Sănătăţii. Între timp, reprezentanţii DSP Bihor au avizat circuitele epidemiologice“, a transmis pentru ZF Ovidiu Gogu Cacuci, director general Spital Pelican.

    Spitalul Pelican, preluat de Medicover în 2018, are 244 de paturi amplasate în două clădiri, una dintre acestea urmând să fie rezervată doar pacienţilor cu COVID.

    „Fluxurile şi circuitele pentru tratarea acestor pacienţi vor separate fi în totalitate. În aceast? aripă dedicată pacienţilor Covid-19 avem un total de 46 de paturi, dintre care 20 pot fi alocate pentru terapie intensivă cu ventilatoare“, a mai transmis Ovidiu Gogu Cacuci.

    Ceilalţi pacienţi ai spitalului privat vor continua investigaţiile şi tratamentele ca până acum.

    „Clădirea dedicată care va deveni spital suport COVID-19 va fi in subordinea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În ceea ce priveşte decontarea, aceasta se realizează conform legislaţiei specifice, aferente tuturor spitalelor suport Covid-19“, a mai transmis şeful spitalului Pelican.

     

  • Exodul medicilor în străinătate, o hemoragie pe care pandemia o face mortală pentru Europa de Est. „Cred că există o psihoză printre doctori că această boală îi poate distruge.”

    Ceea ce actuala criză de sănătate scoate în evidenţă nu doar în Bulgaria, cea mai săracă economie din Europa Centrală şi de Est, ci în întreaga regiune, este o lipsă acută de personal medical. Subfinanţarea timp de zeci de ani a sistemelor de sănătate, mirajul sau oportunităţile unei vieţi mai bune în Occident şi circulaţia liberă a forţei de muncă în Uniunea Europeană au creat în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia şi chiar şi în Cehia o hemoragie de medici şi de personal medical instruit care acum a devenit mortală.

    După unele estimări, din Bulgaria pleacă între 250 şi 300 de doctori în fiecare an pentru a lucra în străinătate. Deutsche Welle scrie că numărul de doctori care părăsesc Bulgaria anual pentru a lucra în Occident este de 450. Numărul de asistente medicale s-ar situa la 1.000. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, şi-a pierdut cel puţin 7% din doctori şi asistente medicale din cauza migraţiei pentru un salariu mai bun în perioada 2004-2014, potrivit Euronews. Exodurile din toată regiunea au fost exacerbate de ultima criză financiară globală. Din 2007 şi până în 2018, circa 45.000 de medici şi personal medical calificat din Bulgaria şi România au aplicat pentru certificate care le permit să muncească în afara ţării. În aceeaşi perioadă, 14.000 de doctori români şi aproape 50.000 de asistente medicale au lăsat sistemul medical naţional pentru a lucra în altă parte.

    Nu doar oportunităţile de muncă mai bune din străinătate îi fac pe doctori să plece. Ei lasă în urmă şi sisteme de sănătate disfuncţionale în care personalul lucrează adesea peste program şi, în multe cazuri, fără echipamente şi provizii medicale de bază. Gergana Georgieva, medic internist în vârstă de 33 de ani, a plecat din Bulgaria în 2012 după ce a absovit facultatea de medicină şi a ales să-şi facă rezidenţiatul în Germania.

    „Pe atunci, absolvenţii de facultate trebuia să aştepte şi doi ani pentru a căpăta un post de rezident”, a povestit ea. În Germania a primit 2.500 de euro pe lună în timpul specializării, în timp ce în Bulgaria salariul era de doar 200 de euro pe lună. Din punctde vedere profesional, ea nu are niciun motiv să se întoarcă în ţara natală. În Ungaria, în urmă cu câţiva ani doctorii şi asistentele medicale protestau în stradă faţă de condiţiile în care lucrează şi salariile pe care le primesc.

    Georgi Hubcev

    Acum, în Bulgaria Covid-19 răpune medici – Hubcev, Julian Stamatov, Nelly Pandova, Borislav Ivanov, Iliana Todorova-Ivanova, Dimitrinka Raleva, Ivelin Markov, Musa Vakliuov, Emil Vakliuov, Marin Marinov, Milan Purvanov, Assen Senkov, Petranka Lişkovska. Despre Hubcev, un coleg de-al său a povestit că avea o sănătate de invidiat şi că „putea să se ducă să joace fotbal după ce termina o operaţie de 10 ore”. De la postul naţional de televiziune bulgarii au aflat că doctorul a primit toate tratamentele cunoscute pentru Covid-19 şi că nu se ştie cum a fost infectat. Colegii cred că a fost vorba de un pacient iresponsabil. Hubcev, şeful secţiei de obstetrică şi ginecologie a Spitalului din Universitar din Burgas, a murit pe 17 octombrie. Pe 19 octombrie, Bulgaria a celebrat „Ziua doctorului”. Pierderea unui medic specialist poate fi tragică pentru unele spitale bulgare. Singurul pneumolog din spitalul municipal din micul oraş Aytos, din estul ţării, a fost tratat pentru Covid-19 în propria sa unitate, unde paturile din secţia de infectaţi cu coronavirus erau ocupate la mijlocul lunii octombrie aproape toate. În zilele bune, doctorul avea grijă de ceilalţi pacienţi, scrie The New York Times. Un alt spital de stat, cel din oraşul Goţe Delcev, şi-a pierdut singurul anestezist în septembrie din cauza Covid-19. Secţiile de Covid ale spitalului general din oraşul Dobrici nu aveau la începutul lunii octombrie nici un medic specialist în boli infecţioase sau pneumolog. De pacienţii infectaţi se ocupau gastroenterologii din spital. Printre pacienţii grav bolnavi de Covid se număra o asistentă medicală principală. Procuratura regională din Dobrici a lansat între timp o anchetă privind funcţionarea spitalului în condiţii de pandemie.

    În iulie, creşterea numărului de pacienţi cu Covid a adus într-o situaţie absurdă unul dintre spitalele municipale din Plovdiv – „Sf. Mina”: un singur medic şi două asistente îngrijeau persoanele infectate zi şi noapte. Oamenii epuizaţi au cerut ajutor colegilor lor.

    „Situaţia critică a apărut după refuzurile în masă şi reticenţa unei mari părţi a personalului de a-şi asuma responsabilitatea”, a explicat atunci conducerea spitalului. Refuzurile au fost motivate prin documentaţie medicală adecvată – vârsta personalului este esenţială pentru munca într-o astfel de structură. Şeful secţiei de cardiologie consideră că medicii refuză să lucreze în secţiile de Covid din cauza „impactului psiho-emoţional negativ, deoarece există teama de contact cu pacienţii cu COVID-19. În plus, personalul nostru este destul de bătrân. Cred că există o psihoză printre medici că această boală îi poate distruge.”

    Recent, spitalele din capitala Sofia şi din alte câteva oraşe bulgare au solicitat ajutor deoarece o parte semnificativă din personalul lor medical este suprasolicitată sau infectată cu SARS-CoV-2. În doar o singură zi 45 de medici din Bulgaria s-au infectat. „Majoritatea medicilor care luptă împotriva pandemiei în prima linie sunt suprasolicitaţi, unii sunt bolnavi. Avem nevoie de ajutor”, a declarat ministrul sănătăţii Kostadin Angelov. Aceste comentarii subliniază o realitate înfricoşătoare din sistemele de sănătate din întrega Europă de Est. În Ungaria, Peter Almos, vicepreşedintele Colegiului Medicilor, spune că o problemă majoră este că medicii cu vârste de 40-50 de ani, care au cea mai mare experienţă şi îşi pot pregăti colegii, lipsesc. „Pleacă din ţară şi nu se mai întorc.“ Cei rămaşi sunt tineri neexperimentaţi sau medici şi asistente cu vulnerabilitate ridicată la Covid din cauza vârstei înaintate. Ungaria are mai multe resurse decât Bulgaria, iar guvernul maghiar a comandat 16.000 de ventilatoare pentru respirat. Astfel, despre Ungaria se poate spune că are echipament sufficient pentru a face faţă noului val al pandemiei. Însă cu doar 2.000 de medici pregătiţi pentru terapie intensivă, acolo unde este cea mai mare nevoie de personal în această pandemie, şi cu tot atâtea asistente, sistemul de sănătate al Ungariei nu are personal suficient pentru a opera noul echipament, avertizează Almos. În Ungaria, circa 1.200 de medici îşi iau rezidenţiatul în fiecare an. Însă doar în 2018 circa 900 au emigrat, în condiţiile în care, după cum explică Almos, medicii rezidenţi şi cei specialişti câştigau mai puţin decât casierii de la Tesco, un lanţ de retail. Guvernul bulgar a cerut ajutor de la medicii care practică în afara spitalelor, precum şi studenţilor la medicină. În Cehia, Milan Kubek, preşedintele Colegiului Medicilor, a făcut apel la medicii cehi care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă pentru a-şi ajuta ţara să treacă peste criza din sectorul medical. Cehia este cea mai matură economie din regiune. Colegiul medicilor de acolo a avertizat la începutul lunii octombrie că numărul de doctori şi asistente infectate creşte rapid. Calculele unei echipe formate din mulţi oameni de ştiinţă cehi – printre care epidemiologi, virusologi şi microbiologi – arată că numărul de victime ale pandemiei ar putea urca de la 2.500 pe 27 octombrie la 15.000 până la Crăciun. Ei au lansat un apel la responsabilitate numit „Salvaţi Republica Cehă”. Covid-19 a devenit în Cehia a doua cea mai mare cauză de deces. Colegiul Medicilor a atenţionat că numărul de angajaţi din facilităţile medicale infectaţi ar putea creşte de la 5.500 la mijlocul lunii octombrie la 40.000 în doar o lună.

  • Cum se face trecerea de la avocatură, la businessul cu frumuseţe

    „Sunt unicul fondator al clinicii, iar decizia de a pune în aplicare acest plan m-a surprins şi pe mine, în contextul în care am studiat dreptul, urmând o tradiţie de familie. Mă pasionează în continuare tot ce ţine de lege, însă se pare că marea pasiune a fost domeniul esteticii”, descrie Valentin Burada decizia pe care a luat-o în urmă cu cinci ani.

    A fondat atunci, printr-o investiţie iniţială de 50.000 de euro ceea ce a devenit astăzi Swiss Clinics, o  companie românească, cu o echipă multidisciplinară, formată din 80 de experţi, din care 20 de medici specialişti în dermatologie şi chirurgie plastică şi estetică. În cei cinci ani de activitate, Swiss a ajuns la 30.000 de paciente, devenind una dintre cele mai importante clinici de profil din România, ce acoperă întreaga paletă de specialităţi necesare esteticii: chirurgie plastică, dermatologie, chirurgie buco-maxilofacială, stomatologie şi estetică dentară. În rândul celor mai recente realizări se numără finalizarea unor investiţii în valoare de 2 milioane de euro, din care 1,2 milioane de euro au fost direcţionaţi într-o nouă clinică, high-tech, iar restul, într-un bloc operator inaugurat în luna octombrie. Blocul operator este completat de saloane pentru spitalizare, cu un design modern, iar primele intervenţii chirurgicale au fost deja efectuate începând cu data de 15 octombrie 2020.

    Cum ajunge însă un avocat antreprenor în industria frumuseţii?

    „Contextul a făcut ca prieteni de-ai mei, studenţi la medicină, să îmi povestească despre această ramură şi de aici am început să mă documentez, să înţeleg ce înseamnă şi ce viitor ar putea avea. Participarea la un congres internaţional de estetică de la Monaco, a fost momentul  în care am luat decizia de a investi. Şi de acolo, nu m-am mai oprit, am ajuns unde sunt azi”, povesteşte Valentin Burada. El adaugă că s-a implicat de timpuriu în afaceri de real estate, alimentaţie publică, evenimente, turism, divertisment: „Însă Swiss este businessul meu de suflet, pe care l-am construit de la zero şi pe care îmi doresc să îl cresc în continuare, din punct de vedere calitate, extindere de servicii şi locaţii”.

    Chiar dacă pregătirea sa este una atipică pentru acest domeniu, şi-a propus să aducă şi ceva nou acestuia – a lansat spre exemplu conceptul de „lunch break therapy” sau filmările live ale procedurilor realizate în clinică pentru a veni în întâmpinarea pacienţilor uşor reticenţi. „Transparenţa şi comunicarea cu pacienţii ajută la crearea unei relaţii de durată şi de aici gradul mare de recurenţă”, crede antreprenorul.  

    Planurile sale nu se limitează însă la piaţa locală şi, în baza unor parteneriate realizate în plan extern, spune că anul viitor vor lansa prima clinica Swiss in Londra. De asemenea, în ciuda contextului atipic pe care îl traversăm, vor lansa şi un brand privat de lifestyle. Sub denumirea „Beauty Essentials”, vor să comercializeze produse de tip supliment alimentar, destinate consumatorului modern, care aspiră înspre o viaţă echilibrată şi sănătoasă.

    Un alt proiect al clinicii este Academia Swiss, care este prima platformă integrată de învăţare din România în acest domeniu; prin aceasta îşi propun să formeze noi generaţii de medici esteticieni, alături de medici Swiss cu experienţă. „Tocmai pentru că pandemia pare că se va prelungi chiar şi anul viitor, unul din planurile noastre este să aducem aceste cursuri într-o platformă de e-learning.”

    2 mil. euro a investit compania în cel de-al cincilea an de activitate, fonduri direcţionate într-o clinică high-tech şi într-un bloc operator

    În căutarea tinereţii veşnice – o piaţă în creştere

    „Chirurgia plastică este una dintre cele mai înfloritoare industrii din România în ultimii ani. Dacă în străinătate se practică de zeci de ani, la noi a început să se dezvolte mai mult în ultimii zece”, observă Valentin Burada. Potrivit lui, industria chirurgiei estetice a ajuns anul trecut la 130 de milioane de euro, iar numărul medicilor chirurgi plasticieni şi dermatologi prezenţi pe această nişă, la 450. Antreprenorul citează şi un studiu efectuat la nivel global, din care reiese că numărul procedurilor nonchirurgicale efectuate a crescut din 1997 până în prezent de mai bine de patru ori. Utilizarea Botoxului a crescut chiar de peste şase ori; mai mult, un avans considerabil poate fi observat în accesarea procedurilor de estompare a ridurilor. În mod surprinzător, nu toate aceste cifre fac referire la segmentul feminin: „Circa 10% dintre pacienţi sunt bărbaţi, ceea ce inseamnă o dublare a cererii pentru acest segment”.

    De altfel, antreprenorul a observat că profilul pacienţilor se schimbă pe măsură ce au dezvoltat businessul. Astfel, dacă la început aveau mai mult pacienţi femei, iar procedura cea mai căutată era mărirea de buze, acum procentajul este încă în favoarea femeilor, dar la mică distanţă de bărbaţi. Se fac mezoterapii, tratamentul cearcănelor, foarte multe proceduri de reconturare şi geometrie facială în care se redefinesc pomeţii, linia mandibulară etc.

    „Acum câţiva ani clienţii erau mai reticenţi şi 1 din 10 pacienţi erau de sex masculin. Acum procentul a crescut satisfăcător si văzând acest trend, am creat o divizie dedicată domnilor Men Anti-Ageing”, spune el. Pentru ei, procedurile uzuale nonchirurgicale sunt ştergerea ridurilor, umplerea şi depigmentarea cearcănelor, terapia vampir cu propriul sânge pentru scalp, împotriva căderii părului, eliminarea guşii sau a grăsimii din anumite zone doar prin injectare. „La procedurile chirurgicale bineînţeles că detaşat conduce augmentarea mamară în cazul femeilor şi rinoplastia în cazul bărbaţilor.”

    Cine accesează genul acesta de proceduri? „Oferim foarte multă discreţie, pentru că unii bărbaţi nu doresc să se ştie că fac aceste proceduri. Un segment aparte sunt expaţii şi angajaţii marilor companii care sunt cetăţeni străini consumatori de astfel de proceduri şi în ţara lor”, spune antreprenorul.

     

    Frumuseţea în ecuaţia profesională

    Valentin Burada observă că efervescenţa domeniului se datorează şi  schimbării ideilor preconcepute care existau în privinţa intervenţiilor estetice. „În prezent, acestea reprezintă o realitate cotidiană, cu tot mai mulţi oameni care apelează la aceste servicii, indiferent de educaţie sau de mediul cultural din care provin. Într-o lume în care imaginea contează, chirurgia estetică reprezintă o soluţie pentru aceia care îşi doresc o îmbunătăţire a propriei imagini. Sunt de părere că o persoană cu un self-esteem ridicat este o persoană cu un nivel ridicat al calităţii vieţii”, crede antreprenorul. El observă că există persoane traumatizate de aspectul fizic de ani de zile şi oameni care asociază nereuşitele din viaţa de zi cu zi cu asta – „N-am primit jobul dorit, nu m-am căsătorit, nu am reuşit să-mi fac prieteni”.  „După intervenţie vezi cum oamenii se schimbă, îşi regăsesc încrederea, buna dispoziţie, optimismul, iar asta înseamnă că echipa medicală Swiss a reuşit. Nu e ceva necesar, vital, dar îţi poate îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii”, adaugă el.

    Interesul pentru tratamentele estetice pare să fie unul în creştere chiar şi în contextul pandemiei pe care o traversăm, iar Burada este de părere că această tendinţă vine din nevoia oamenilor de a se simţi bine. „Oamenii investesc în starea lor de bine şi, de multe ori, aceasta vine şi din felul în care arată. «Eşţi bine când te simţi bine în pielea ta» nu este un clişeu. Nu mai avem libertatea de mişcare, de a petrece vacanţe prin ţări exotice, şi astfel alegem să facem schimbări în viaţă noastră, în felul în care arătăm, în amenajarea casei, în cursuri de creştere profesională şi personală. O văd că pe o perioadă propice de a creşte, de a-ţi atinge obiectivele personale, inclusiv pe cele fizice.”

    Totuşi, antreprenorul spune că nu au fost ocoliţi de provocările întregii economii în contextul pandemic. „Primul nostru obiectiv în această situaţie a fost, desigur, siguranţa şi bunăstarea pacienţilor şi angajaţilor noştri. Am reuşit să reacţionăm rapid la situaţia în schimbare şi ne-am adaptat la noile circumstanţe. Pentru siguranţa pacienţilor şi a personalului medical, am implementat un flux medical dedicat şi în concordanţă cu normele în vigoare în această perioadă.”

    Business cu bisturiul

    Iar când vine vorba despre provocările unui business construit „cu bisturiul”, spune că acestea se leagă mai ales de dinamismul domeniului, în special din punct de vedere tehnic: „Să fii la curent cu noutăţile presupune o investiţie mare de timp, însă am învăţat că merită”.

    Apoi, crede că cea mai mare provocare este găsirea unui echilibru între viziunea pacientului asupra a ceea ce înseamnă frumos şi viziunea medicului care efectuează procedura estetică, indiferent că vorbim despre proceduri minimum invazive (injectabile) sau de intervenţii chirurgicale. „Acest echilibru este tangibil atunci când, prin aceste proceduri estetice, tindem să obţinem rezultate cât mai aproape de natural, fireşti, fără exagerări. Rezultatele «naturale» sunt mai uşor acceptate de psihicul nostru, astfel făcându-ne să ne simţim mai bine în pielea noastră, până la urmă acesta fiind scopul intervenţiilor estetice. Frumuseţea este o operaţie matematică.”

    El adaugă că transformarea personală poate avea loc numai cu echipamentele  potrivite, iar astăzi, a fi la curent cu ultimele soluţii şi tratamente este condiţia esenţială ca să obţii rezultatele dorite: „Deşi totul pare uşor şi natural, normal şi subînţeles, eforturile noastre de a ne menţine în avangarda soluţiilor şi tratamentelor inovatoare ne diferenţiază de ceilalţi concurenţi. Ne oferă perspectiva unor tratamente şi intervenţii unice, ne diversifică semnificativ oferta şi ne garantează rezultate autentice”.

    Uitându-se în urmă, spune că businessul în industria frumuseţii este unul ca oricare altul, care necesită investiţii de orice natură pentru a excela. „Nu este un business uşor, asta pot spune sigur după cinci ani în care am trecut prin multe etape, unele cu adevărat dificile. Dar, ca în orice domeniu, dacă vrei să excelezi trebuie să investeşti, timp, energie şi bani”, descrie Burada perspectiva sa antreprenorială. El le transmite celor care doresc să lanseze un business de profil să îşi ia timp să analizeze, să facă planuri pe termen scurt şi pe termen lung, cu scenarii multiple pentru ceea ce este posibil să îţi aducă evenimentele sociale şi economice, să cunoască în profunzime acest domeniu, chiar şi detalii medicale.

    Mai mult decât atât, este nevoie „Să îşi pună toată energia în formarea unei echipe pe care să poată conta în orice situaţie, de la medici, la personalul de client service şi oamenii din spatele sistemului”. Iar lor trebuie să le asigure cele mai bune resurse cu care să lucreze: „Să investească capital în tehnologie de ultima generaţie pentru că orice progres tehnic va aduce siguranţă şi eficientă în plus, să pună la dispoziţia medicilor cele mai noi materiale medicale cu rezultate optime pentru pacienţi”.

    „O clinică de estetică, la fel ca orice altă clinică, nu îşi permite să facă rabat de la calitate. Iar calitatea vine din implicare şi din dorinţa de progres”, conchide antreprenorul.

  • Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral. Medicii avertizează: “A scăzut cu 50% numărul pacienţilor cu AVC care ajung în spitale!”

    În 2020, în primele 9 luni ale anului, 27 000 de pacienţi cu AVC au fost internaţi în spitalele din România, faţă de 55 000 câţi au fost înregistraţi pe parcursul anului 2019, anunţă medicii neurologi şi radiologii intervenţionişti cu ocazia Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral.

    “Există mai multe cauze pentru scăderea cu aproape 50% a numărului de pacienţi internaţi cu AVC în România. Transformarea unora dintre centrele specializate în AVC în spitale suport COVID şi reţinerea pacienţilor de a apela la serviciile medicale sau de urgenţă pot fi parte din motivele scăderii numărului de pacienţi care au accesat sistemul de sănătate din România în primele 9 luni ale anului”, a declarat Conf. Dr. Cristina Tiu – Coordonator naţional al AP AVC, Şefa Secţiei de Neurologie II din Spitalul Universitar Bucureşti şi viitor Preşedinte al Societăţii de Neurologie din România.

    În urma unei conferinţe online organizate cu prilejul Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral, medici neurologi şi radiologi intervenţionişti din spitale din Bucureşti şi Târgu Mureş au dezbătut statisticile fiecărei unităţi spitaliceşti din punct de vedere al fondurilor, materialelor primite, pacienţilor înregistraţi, au analizat situaţia şi fluxul medical al pacienţilor cu AVC în spitalele din ţară, pe timp de pandemie, şi fiecare a vorbit despre problemele sau particularităţile cu care se confruntă instituţia în care îşi exercită actul medical în 2020. Dintre temele dezbătute la conferinţă s-au remarcat câteva topicuri importante:   

    Fonduri mai mici de la Casa de Asigurări de Sănătate

    „Statul român a alocat în 2020 o treime din suma alocată în 2018 pentru intervenţiile neurovasculare în unul dintre cele trei centre de referinţă din ţară, adică Spitalul Universitar, iar în 2019 a fost cea mai mică alocare din ultimii 4 ani. Acest tip de management al resurselor este absolut revoltător pentru că va condamna la moarte 2 treimi dintre pacienţii care fac AVC. Scăderea fondurilor nu este justificată de scăderea morbidităţii afecţiunilor, ci mai degrabă de redistribuirea fondurilor către zone pe care din informaţiile publice oferite de către autorităţi nu le putem identifica”, declara Prof. Dr. Gheorghe IANA, Preşedintele SNRIR, medic primar Radiologie şi Imagistică Medicală.


    “Finanţarea pe Programul de Radiologie Intervenţională al CNAS a fost sever insuficientă. Dacă ne referim doar la patologia cerebro-vasculară au fost trataţi mult mai puţini pacienţi cu afecţiuni acute, dar mai ales cronice. Unii pacienţi cu probleme cerebrale cronice, pot fi temporizati, dar nu la nesfârşit. Oricând o problema cronică se poate transforma într-o urgenţă medicală. Am încercat cu eforturi importante să tratăm urgenţele internate în Sp. Universitar, dar am fost nevoiţi să refuzăm pacienţi din alte spitale unde nu se realizează procedurile noastre sau să amânăm de mai multe ori pacienţi cronici, ce aşteaptă fondurile pentru a beneficia de anumite intervenţii.”, a declarat dr. Bogdan Dorobat, medic primar radiologie intervenţională la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.


    ”Lipsa resurselor materiale necesare pentru tratarea afecţiunilor neurovasculare are două coordonate: lipsa reală a fondurilor alocate şi analiză absolut ridicolă, făcută pe baza de tabele, a celor care gestionează distribuirea materialelor. Diversitatea materialelor medicale folosite în tratarea intervenţiilor neurovasculare creează neiniţiaţilor o falsă impresie că spitalele au stocuri. Din nefericire, cei care fac această analiză şi decid alocările bugetare ulterioare sunt profani în meseria noastră. Realitatea medicală nu este corelată cu tabelele de către oameni care să înţeleagă procedura medicală. Munca noastră este analizată de funcţionari care au altă pregătire şi care nu înţeleg nici diversitatea tipologiilor de afecţiuni neurovasculare, nici intervenţiile, nici măsurile pe care trebuie să le luăm în cazuri limita, atunci când pacientul este în sala de intervenţii”, declara Prof. Dr. Gheorghe IANA, Preşedintele SNRIR, medic primar Radiologie şi Imagistică Medicală.

    AVC în vremea COVID-19

    “În afară de COVID există şi toate celelalte urgenţe medicale că şi pînă acum: au loc accidente rutiere, oamenii au în continuare traumatisme, infarcte miocardice şi accidente vasculare cerebrale şi toţi aceşti pacienţi trebuie să se adreseze sistemului de urgenţă. Din nefericire, aparţinătorii pacienţilor sunt reticenţi în a se adresa unui spital de teamă infectării cu COVID. Există şi situaţii în care familiile, încercând să-şi protejeze seniorii îi izolează şi din acest motiv află sau observă prea târziu că au suferit un accident vascular cerebral, unde timpul de intervenţie este determinant în evoluţia bolii.”, declara dr. Florin Bloj, medic specialist în radiologie şi imagistică medicală Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.


    Program-pilot în Bucureşti pentru pacienţii cu AVC

    Cazurile de pacienţi cu suspiciune de AVC sunt o prioritate pentru toate spitalele de urgenţă din lume, iar în România sunt planuri concrete în curs de implementare pentru scurtarea la minimum a perioadei dintre telefonul la 112 şi aplicarea tratamentului adecvat asupra pacientului în spital.

    “Înainte de declanşarea pandemiei era foarte aproape punerea în aplicare, în cadrul Acţiunii Prioritare pentru AVC-uri ischemice, a unui parteneriat între Ministerul Sănătăţii şi serviciile de ambulanţe, pentru aplicarea unei prenotificări a prezenţei unui caz de stroke încă din Ambulanţă, pentru a putea fi totul pregătit la ajungerea să la spital şi a se scurtă cât mai mult mult timpii de intervenţie până la aplicarea tratamentului potrivit. În cel mai scurt timp, vom reuşi implementarea lui în Bucureşti că program-pilot.”, anunţă Conf. Dr. Cristina Tiu – viitorul Preşedinte al SNR şi Şef Secţie de Neurologie II din Spitalul Universitar Bucureşti.

    Românii trebuie să ştie că metodă FAST le poate salva viaţă în caz de AVC!

    Pacienţii sau aparţinătorii îşi pot identifica după o metodă simplă simptomatologia AVC.  Dr. Lucian Mărginean, medic primar radiologie intervenţională la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş explică:

    “Viaţa unei persoane care a suferit un AVC depinde de secundele care se scurg şi de rapiditatea cu care această ajunge la o unitate spitalicească unde poate primi îngrijirea potrivită pentru a elimina riscurile de deces sau invaliditate. Nu trebuie să existe ezitare sau timpi morţi între bănuiala apariţiei unui AVC şi telefonul dat la 112. Cum ne putem da seama că o persoană din jurul nostru trece prin asta? Prin metodă supranumită FAST care este vitală şi care ar trebui să fie cunoscută de cât mai multă lume.”

    FAST este un acronim format din primele litere ale celor mai importante simptome ale unui AVC: F este de la Faţa căzută şi asimetrică, A de la Amorţirea braţelor şi picioarelor, S de la Stâlcirea sau Sacadarea vorbirii, iar T vine de la Timp, pentru că atunci când un aparţinător sesizează simptomele, este timpul să sune urgent la 112.

    “Atenţia fiecăruia dintre noi la cei din jur şi reacţia imediată în caz de pericol nu trebuie să ţină cont de timpuri sau de temeri, pentru că, aşa cum obişnuim noi, medicii din domeniul neurologiei şi neurochirurgiei, să spunem: Timpul este creier!”, declara dr. Lucian Mărginean, medic coordonator compartiment neuro radiologie intervenţională în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

    Dintre pacienţii cu AVC, aproximativ 30% decedează în primele 30 de zile, iar 30-35% vor rămâne cu un grad de dizabilitate care îi va face dependenţi de îngrijirea unei alte persoane sau îi va împiedica să îşi mai desfăşoare activitatea profesională.

  • Pentru reţeaua de sănătate Regina Maria au trecut 25 de ani. Cum vede viitorul în industria sănătăţii Fady Chreih, CEO-ul reţelei?

     

    Exerciţiu de imaginaţie: Sistemul medical local, fără jucători privaţi

    „În ultimii 10 ani, medicina din România a ajuns să fie mai competitivă mai ales datorită mediului privat. Deşi performanţa se face atât la stat, cât şi la privat, investiţiile în infrastructură şi competenţele echipelor medicale s-au realizat aproape exclusiv de către furnizorii privaţi şi aici mă refer la primii 10 jucători de pe piaţă”, descrie Fady Chreih, CEO-ul reţelei de sănătate Regina Maria, piaţa pe care activează.  

    În tot acest timp, adaugă executivul, a asistat la o consolidare a sistemului privat de sănătate, prin investiţii într-o infrastructură modernă, spitale ca afară, unde siguranţa pacientului, calitatea actului medical şi echipamentele de ultimă generaţie sunt acum la ordinea zilei. „Aş îndrăzni să lansez o provocare: aceea de a ne imagina cum ar arăta sistemul medical din România fără furnizorii privaţi. Cred că experienţa a ceea ce însemna o vizită la medic în urmă cu 10 sau chiar cu 25 de ani, şi ce reprezintă acum o astfel de vizită, a evoluat exponenţial, prin investiţii, inovaţii şi prin anticiparea nevoilor pacienţilor.”

    Potrivit lui, cheia evoluţiei către accesul pacienţilor la servicii moderne de prevenţie şi medicină primară a fost introducerea abonamentului medical, care, în câteva cuvinte, înseamnă: prevenţie, investiţie, sustenabilitate şi accesabilitate şi garantează un sistem medical funcţional şi sustenabil, menţinând standardul de calitate la un nivel înalt. „Ne-am bucura să lucrăm alături de sistemul public pentru implementarea unor programe naţionale de prevenţie, relevante şi sustenabile la nivel naţional, care să răspundă nevoii de educaţie şi profilaxie a românilor din principalele zone ale ţării. Este o direcţie care merită dezvoltată şi pe care ne dorim să o susţinem în anii următori.”

    Citând o serie de date ale INS, reprezentanţii Regina Maria spun că la nivelul anului 2018 sistemul local privat de sănătate număra 147 de spitale, 147 de policlinici, 2.139 de laboratoare medicale, 11.268 de paturi şi trata 6 milioane de pacienţi cu ajutorul a circa 25.000 de medici.

    Regina Maria a fost unul dintre primii jucători de pe această piaţă, cu o poveste care a început în urmă cu două decenii şi jumătate, cu un mic cabinet deschis în zona Unirii din Capitală, şi care a evoluat într-un business cu venituri de 892 de milioane de lei, cifră de afaceri înregistrată anul trecut. În cei 25 de ani de activitate, peste 4,2 milioane de pacienţi au apelat la serviciile companiei, operate de o echipă de peste 6.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape 3.000 sunt medici. Pentru a ajunge la aceste rezultate, reprezentanţii reţelei spun că s-au concentrat de-a lungul anilor pe patru piloni importanţi: investiţii în infrastructură, performanţă medicală, educaţie şi digital leadership.  

    Astfel, de la deschidere până în prezent, compania a investit peste 130 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical, prin modernizarea sau deschiderea de noi locaţii, achiziţia de aparatură performantă şi pregătirea echipelor medicale. „Rezolvăm 90% din problemele medicale pe care o familie le poate avea. La nivelul întregii reţele de sănătate furnizăm servicii integrate de medicină, acoperind aproape toate specialităţile medicale. Sunt extrem de puţine servicii pe care nu le efectuăm în locaţiile proprii, ci prin clinicile partenere. Îmi este mai simplu să spun ce nu facem: radioterapie, stomatologie, nefrologie, chirurgie cardiacă, şi câteva intervenţii sau proceduri de nişă care sunt de competenţa altor jucători de pe piaţă”, spune Fady Chreih.

     

    Parteneriate sănătoase

    Una dintre primele inovaţii implementate de companie în piaţa locală a fost lansarea abonamentelor de sănătate, inclusiv pentru IMM, retail şi start-up-uri. „Am introdus acest concept în România în urmă cu aproape 25 de ani – în 1996, la un an după lansarea companiei, iar beneficiarii abonamentelor medicale erau exclusiv expaţii şi angajaţii din top managementul companiilor mari, cu precădere din Bucureşti. Un abonament costa atunci aproximativ 50 de dolari pe lună”, povesteşte executivul. Potrivit lui, realitatea zilei de azi e complet diferită: pachetele medicale au un nivel de penetrare tot mai mare la nivel naţional, înregistrând cifre semnificative în oraşele mari (Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa), fiind totodată în creştere constantă şi în oraşele medii. „S-a generalizat ideea de a avea un abonament de sănătate inclus în pachetul extrasalarial, iar cazul cel mai des întâlnit este cel în care angajaţii au extins acoperirea la nivelul întregii familii. Ca tendinţă, am observat o creştere a preferinţei companiilor pentru abonamentele cu mai multe servicii incluse, care asigură acces la o gamă completă de specialităţi medicale, sute de analize de laborator, imagistică şi altele.” Preţul plătit în medie de o companie pentru abonamentul unui angajat este de 12 euro/lună, variind de la 3 la 50 de euro/lună, în funcţie de o serie de şase criterii de care reţeaua de sănătate ţine cont.

    Gama destinată IMM-urilor şi profesiilor liberale cuprinde trei pachete distincte, toate având la bază serviciile de prevenţie, care pot fi însă personalizate prin diverse extraopţiuni, ce oferă acces la o gamă extinsă de servicii, în funcţie de dorinţele şi nevoile angajaţilor – de exemplu, acces la analize de laborator, ecografii sau consultaţii.

    „Totul depinde de cerinţele specifice ale companiei respective. Gama pentru IMM-uri se adresează în primul rând companiilor care au sub 50 de angajaţi, din toate domeniile de activitate, dar sunt vizate în primul rând firmele de IT şi profesiile liberale – birourile de arhitectură şi avocatură.” În topul industriilor cu care compania colaborează se află sectoarele IT& Telecom (14%), Finanţe şi Asigurări, Servicii (7%) şi domeniile creative (5,3%), unele colaborări fiind încheiate
    în urmă cu peste 20 de ani. În acest moment, în reţea sunt active peste 620.000 de abonamente medicale, pentru persoane fizice şi clienţi corporate şi peste 1,5 milioane de oameni au, prin intermediul acestora, acces la servicii medicale moderne şi sigure. 71% dintre deţinătorii de abonamente ajung la medic cel puţin o dată pe an, faţă de 54%, în cazul persoanelor fără abonament.

    Performanţă locală, recunoscută internaţional

    CEO-ul companiei punctează că printre cele mai importante realizări din istoria acesteia se numără şi obţinerea a 12 acreditări internaţionale acordate pentru trei dintre spitalele reţelei (Ponderas, Euroclinic şi Maternitatea Băneasa), o policlinică (Gastromond) şi un centru specializat (EndoInstitute), Regina Maria fiind în prezent singura reţea de servicii medicale din România care a primit aceste recunoaşteri. Ponderas Academic Hospital este chiar singurul spital din lume cu şapte acreditări internaţionale din partea SRC (SUA), IFSO (EU) şi JCI (SUA). Unitatea funcţionează cu cinci echipe calificate să opereze cu robotul DaVinci, cu ajutorul căruia s-au realizat peste 1.200 de operaţii în prezent, fiind dotată recent şi cu Mako, singurul robot de chirurgie ortopedică pentru proteze personalizate de şold şi genunchi din Europa Centrală şi de Est, ambele fiind rezultatele unei investiţii de 60 milioane de euro. Spitalul Euroclinic este singurul Centru de Excelenţă din România în Chirurgia Ginecologică Minim Invazivă şi Centru de Excelenţă în Patologia Sânului, ambele acreditate de către SRC (Surgical Review Corporation). Aici s-a realizat, în 2007, primul tratament conservator al cancerului de col uterin, de către prof. univ. dr. Petre Bratilă. Din cele 1.600 de asemenea intervenţii realizate până acum în lume, 75 au fost realizate în Spitalul Euroclinic.

    Despre Maternitatea Băneasa reprezentanţii Regina Maria spun că este primul spital din România acreditat pentru calitatea îngrijirii şi siguranţa pacientului, certificat acordat de Joint Commission International (JCI). EndoInstitute, aflat la rândul său pe lista celor cinci unităţi din reţea acreditate internaţional, este singurul centru de excelenţă în tratamentul endometriozei din România acreditat de către Liga Europeană de Endometrioză şi al treilea Centru de Excelenţa de nivel 3 în endometrioză din Europa în afara ţărilor vorbitoare de limba germană.

    La fel de important, Laboratorul Central Regina Maria este centru de referinţă Roche Diagnostics pentru biochimie şi imunologie şi centru de referinţă Leica Biosystems pentru anatomie patologică, fiind echipat cu cea mai nouă tehnologie disponibilă în Europa. Reţeaua are o capacitate totală de 50 milioane de teste de laborator. Cele şase laboratoare de biologie moleculară au o capacitate de testare RT PCR de peste 3.400 de teste pe zi, peste 260.000 de teste fiind prelucrate de la începutul pandemiei, adică 10% din totalul testelor procesate până acum în România.

    Pe viitor, reprezentanţii Regina Maria şi-au propus să obţină acreditarea internaţională şi pentru spitalul din Cluj, precum şi acreditarea mai multor medici drept Chirurgi de Excelenţă.

     

    Educaţia, cheia spre o medicină performantă

    „Un alt pilon important, pe care am început deja să-l construim, este educaţia”, spune Fady Chreih. Fără educaţie şi fără investiţii în formarea profesioniştilor de mâine, adaugă el, nu putem avea o medicină performantă. „Am pregătit deja peste 2.500 de specialişti în Surgical Training Institute (STI), singurul centru privat de training în chirurgia minim-invazivă şi tehnici endoscopice. Am lansat, în premieră în România, o Academie pentru Asistenţi Medicali: primul program cu diplomă oferită de o facultate internaţională. Vom continua deci să investim în educaţie şi să oferim şi mai mult înapoi comunităţii din care facem parte.” Fondată în colaborare cu Coventry University din Marea Britanie, cu o investiţie de peste 2 milioane de euro, academia oferă un program de licenţă de 3 ani, în limba engleză, similar celui urmat de asistenţii medicali din Marea Britanie.

    Surgical Training Institute, aflat în cadrul Ponderas Academic Hospital, este dedicat instruirii în chirurgia minim invazivă şi intervenţiilor asistate robotic sau endoscopic. Echipa de experţi din România şi de peste hotare, coordonată de Prof. Dr. Cătălin Copăescu, are o experienţă de peste 20 ani în organizarea de cursuri şi a instruit, după cum spune şi executivul Regina Maria, peste 2.500 de participanţi până acum, beneficiarii cursurilor fiind 2.000 medici şi 500 de studenţi la Medicină, din România şi străinătate.

    În paralel cu acestea, compania susţine şi Clubul Regal al Medicilor pentru formare continuă a medicilor şi a personalului medical, în cadrul a numeroase ateliere, simpozioane, conferinţe, workshop-uri, cursuri hands-on sau Congrese de educare şi formare medicală. Până în prezent, peste 10.000 de profesionişti din România şi din afara graniţelor au participat la evenimentele Clubului, care are 1.500 de membri activi (medici din sistemul de stat şi privat), şi prin intermediul căruia 400 de tineri medici sunt susţinuţi pentru a urma cursuri de specializare. Reprezentanţii companiei menţionează de asemenea şi Bursele Regina Maria pentru studenţii la medicină din anii V şi VI, din Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Craiova şi Constanţa.

    Paşi spre medicina digitală

    De-a lungul anilor, compania a investit peste 10 milioane de euro în digitalizarea sănătăţii, oferindu-le pacienţilor toate soluţiile de care au nevoie pentru a scurta timpii de aşteptare când vine vorba de programări. Aşa a apărut şi aplicaţia „Contul meu”, folosită în prezent de peste 500.000 pacienţi, prin care li se dă acces la istoricul medical din ultimii peste 10 ani, la posibilitatea de a face singuri programări online, la medicul şi în locaţia dorită, precum şi la multe alte facilităţi, printre care: programări şi plata facturilor direct în aplicaţie; facial recognition pentru autentificare şi validarea contului personal (pe modelul Revolut); posibilitatea de asociere a contului copiilor la cel al părinţilor şi chatbot in app.

    Un alt proiect important din segmentul „digitalizare” este Clinica Virtuală. Înainte de pandemie, reţeaua plănuia implementarea unui platforme complexe de consultaţii virtuale care să integreze toate sistemele companiei. Odată cu apariţia noii crize sanitare, echipa Regina Maria s-a mobilizat pentru a o dezvolta în numai zece zile. „În prezent, peste 440 de medici din 40 de specialităţi medicale sunt la dispoziţia pacienţilor de oriunde, oricând, iar programările record înregistrate – peste 120.000 în 7 luni, reprezintă o confirmare a succesului pe care l-a avut acest nou tip de medicină la distanţă”, spune Fady Chreih.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, „Clinica Virtuală” este singura platformă medicală complet integrată şi cea mai complexă de pe piaţă, consultaţiile şi analizele fiind salvate în dosarul medical electronic, alături de recomandări şi un raport medical complet. Aceasta poate  fi accesată de oriunde din ţară sau din străinătate, pentru controale, interpretare analize, second opinion, adeverinţe, reţete sau trimiteri, monitorizarea unor afecţiuni cronice sau autoimune, nivelul de satisfacţie al pacienţilor fiind de 80%.Compania îşi propune să crească generaţii de pacienţi încrezători, pentru care sănătatea înseamnă o responsabilitate şi o prioritate. „Digitalizarea vine şi în sprijinul companiilor abonate corporate, care acum pot derula medicina muncii online şi beneficiază de o serie de facilităţi medicale pentru angajaţi. În plus, digitalizarea serviciilor şi a modalităţii de comunicare a permis îmbinarea pilonului de educaţie cu responsabilizarea pacienţilor cu privire la propria lor sănătate”, explică reprezentanţii businessului. Astfel, s-au realizat o serie de webinarii şi cursuri online, programe de educaţie pentru sănătate, iar companiile au primit acces prin portalul de HR la monitorizarea statusului angajaţilor abonaţi din punctul de vedere al efectuării controalelor de medicina muncii, de pildă. La rândul său, website-ul companiei, o platformă de educaţie medicală, care oferă răspuns la majoritatea întrebărilor medicale şi unul dintre cele mai mari site-uri corporate din ţară, fiind  totodată, potrivit reprezentanţilor businessului, şi site-ul de asistenţă medicală numărul 3 din România, cu 2,5 milioane de vizitatori unici pe lună. „În urma celor peste 250.000 de recenzii oferite de pacienţi în urma consultaţiilor, 1.600 de medici au primit o notă medie de 9,5, notele fiind afişate transparent pe site”, spun reprezentanţii Regina Maria.

     

    O călătorie în viitor

    Executivul spune că, în ciuda contextului actual, reţeaua Regina Maria a privit acest an cu foarte multă deschidere, adaptându-se la ceea ce se poate numi noul normal, ţinând însă cont de aceeaşi strategie de dezvoltare. „Cred că pandemia ne-a reprioritizat proiectele, însă, cu siguranţă, nu ne-a schimbat viziunea şi strategia. Nu am redus investiţiile, dar pe o parte dintre ele le-am reprioritizat sau redirecţionat, atingând obiectivele propuse până acum, printre care: deschiderea clinicii Primăverii, relocarea şi extinderea policlinicii din Bacău, extinderea spitalului din Braşov.”

    În opinia sa, peste 25 de ani impactul generat în România de reţeaua de sănătate Regina Maria va fi de cel puţin patru ori mai mare decât este acum, pe fondul investiţiilor realizate până în prezent şi a celor ce le urmează. „Scopul nostru a fost şi va rămâne întotdeauna să fim cei mai buni. Asta am reuşit să facem în ultimii 25 de ani: să livrăm servicii medicale la standard de excelenţă internaţională şi să formăm cele mai bune echipe. Iar pentru următorii 25 de ani ne propunem să continuăm să facem aceleaşi lucruri, pentru că la asta ne pricepem cel mai bine.”

    Din punctul său de vedere, în România se dezvoltă una dintre cele mai dinamice pieţe de servicii medicale din Europa de Sud-Est, cu o creştere de aproximativ 10% în fiecare an. „Este o piaţă aflată sub semnul consolidării, dar şi al dezvoltării zonelor de nişă, cu un puternic accent pe abonamentele de sănătate corporate – segment care va atinge, după previziunile noastre, pragul de 2 milioane de unităţi în următorii ani.” El vede piaţa serviciilor medicale private de peste 25 ani drept o piaţă matură, în care vor fi cu 50% mai puţini jucători decât sunt acum, dar mult mai mari, maturi şi responsabili faţă de comunităţile din care fac parte. „Sunt multe exemple în România, din alte sectoare, şi multe exemple din alte ţări, din domeniul medical, în care ne putem imagina o piaţă matură de servicii medicale. Este în continuare suficient loc de consolidare, mai ales că şi standardele pacienţilor au început să se schimbe. Vorbim tot mai mult despre pacienţi educaţi, atenţi la sănătatea lor, care cer mai mult de la furnizorul lor medical şi vor să primească servicii înalte calitativ, la standarde de secol XXI.”

    În acelaşi timp, notează Fady Chreih, digitalizarea trebuie să fie o prioritate a sistemului medical românesc, cu atât mai mult cu cât suntem o ţară cu internet ieftin şi reţea mobilă extinsă, dar şi cu regiuni importante în care există deficit de medici şi unde populaţia nu are uşor acces la servicii medicale. „În acest context, telemedicina este cea mai bună şi eficientă soluţie.”

  • Strigătul medicilor rezidenţi din Spania: „Ne lăsaţi în pielea goală! ”

    Sute de medici şi angajaţi din sistemul sanitar protestează în Spania faţă de lipsa de strategie a autorităţilor în condiţiile actualei pandemii. Cel mai sonor protest a fost la Barcelona, unde medicii rezidenţi şi-au dat hainele jos ca să arate că au ajuns la capătul răbdării.

    Medicii critică lipsa personalului din spitale şi denunţă extenuarea la care sunt supuşi de mai bine de 7 luni. Cel mai sonor protest a fost la Barcelona, unde medicii rezidenţi şi-au dat hainele jos ca să arate că au ajuns la capătul răbdării.

    Sute de rezidenţi condamnă lipsa de empatie a guvernului catalan care nu le măreşte salariile de mulţi ani şi îi exploatează de mai bine de jumătate de an în ture fără sfârşit.

    Rezidenţii catalani sunt în grevă de mai multe zile, la fel ca şi medicii de la 112 Madrid, care vor fi însoţiţi la proteste şi de colegii lor din toată regiunea.

    Peste 50.000 de medici s-au infectat în primele luni ale pandemiei, în Spania, când au crezut că lupta cu Covid-19 era misiunea generaţiei lor.

    Mulţi angajaţi din sistemul sanitar spaniol suportă acum efectele psihologice, care le resimte toată societatea spaniolă, la fel cum s-a întâmplat acum un secol.

    Mai mulţi directori din guvernul regional al Madridului au demisionat de la conducerea administraţiei sanitare, în timpul valului de proteste organizate de sindicatele medicilor.

    „Noi am crezut din prima zi că pentru asta ne-am făcut medici şi infirmieri. Şi ne-am luptat, nu cu curaj, ci mai degrabă cu entuziasmul dat de faptul că noi pentru asta ne-am pregătit. Acum am văzut că e un maraton şi începe să aibă efecte la nivel psihologic. Epidemia din 1918 a lăsat o atmosferă de anxietate şi de depresie în Europa, care a durat mai mulţi ani. A durat 4 – 5 ani ca să treacă şi cred că acum va fi la fel”, spune César Carballo, medic la Spitalul Ramón y Cajal din Madrid.