Tag: medic

  • O româncă a revoluţionat metodele de depistare a cancerului

    Experienţa proprie a condus-o pe Ileana Hancu în laboroatoarele General Electric, unde a proiectat o soluţie de imagistică unică în lume.  „Vreau ca medicii să aibă posibilitatea de a analiza toate imaginile unui test şi de a şti cu certitudine dacă totul este în regulă sau dacă este vorba de cancer,” spune aceasta. „Nimeni nu are nevoie de incertitudini şi nu şi le doreşte la sfârşitul unui test.”

    Studiul lui Hancu ar putea fi de bun augur în ceea ce priveşte grupurile de femei pentru care mamografiile pot fi deseori neconcludente. Hancu a crescut în Bucureşti,  într-o familie cu înclinaţii ştiinţifice. Tatăl ei a fost programator de calculatoare, mama sa a fost chimist, iar Ileana Hancu s-a înscris la facultate, unde avea să studieze optica. „Pe atunci, probabil că nu exista nici măcar un aparat RMN în toată ţară,” spune Ileana Hancu. În anul 1996, după ce a absolvit facultatea a ales să studieze fizica la Universitatea din Pittsburgh şi a descoperit rezonanţa magnetică. Câţiva ani mai târziu, şi-a luat doctoratul în acest domeniu ezoteric. „De aceea am ajuns la GRC. Nu există prea multe locuri în lume care să poată valorifica o astfel de expertiză”, spune ea.

    Hancu desfăşura deja cercetări RMN când au intervenit temerile legate de cancer. RMN-ul fusese folosit în clinica de diagnosticare a cancerului mamar, dar imaginile RMN standard au produs prea multe rezultate fals pozitive sau au descoperit leziuni care la biopsie s-au dovedit a fi benigne.
    O nouă metodă pe bază de RMN care trebuia să genereze imagini clare, denumită imagistică ponderată prin difuzie, „a tot apărut prin literatura de specialitate în ultimii câţiva ani”, spune Hancu. „Dar imaginile ponderate prin difuzie erau deplorabile”, spune ea. Arătau ca o captură de imagine de la un televizor cu antenă proastă, neclare şi deformate. Un doctor nu le-ar fi putut interpreta corect şi nu le-ar putea folosi pentru a hotărî soarta unui pacient.

    Hancu a început să experimenteze diverse metode care ar putea îmbunătăţi semnalul RMN şi rezoluţia spaţială a imaginilor, astfel încât să se poată vedea chiar şi tumorile mai mici. Una din abordările sale presupune construirea unui RMN echivalent cu o cameră de înaltă rezoluţie.
    Activitatea de cercetarea i-au adus deja lui Hancu şi colaboratorului ei, Prof. Robert Lenkinski de la Centrul Medical Southwestern al Universităţii din Texas, o bursă de 3,2 milioane USD pentru o perioadă de cinci ani de la Institutul Naţional de Sănătate din SUA. Ei intenţionează să îşi testeze tehnologia pe pacienţi într-un studiu clinic prin care să contribuie la evaluarea pe viitor a utilizării acesteia în diagnosticarea cancerului mamar.

    Hancu spune că, pentru ea, a învăţa nu este un exerciţiu academic. „Dacă ajungi să dezvolţi o tehnică de imagistică prin care poţi salva oamenii de la o biopsie, dacă poţi dezvolta o tehnică prin care poţi afla cu certitudine dacă ai sau nu cancer, cred că aşa se măsoară succesul, în cele din urmă,” spune Hancu. „Eu cred că măsura succesului este impactul pe care îl ai asupra vieţii unui om.”

  • Medic: Aproape 80% din sarea pe care o mâncăm ne este pusă în farfurie de industrie

     Sub sloganul “Noi ne-am pus inima la treabă! Tu ce faci?”, Fundaţia Română a Inimii şi Societatea Română de Cardiologie au lansat, miercuri, “Săptămâna Inimii”, campanie menită să atragă atenţia asupra riscurilor apariţiei bolilor de inimă.

    “În România sunt, anual, 250.000 de decese, dintre care 150.000 sunt cauzate de bolile cardiovasculare, majoritatea de ateroscleroză, boală care poate fi prevenită. Numărul bolnavilor este mult mai mare, este de ordinul milioanelor. Putem vorbi de şase-şapte milioane de oameni care suferă de boli de inimă şi ştim că peste cinci milioane au hipertensiune arterială. Alarmant este că a scăzut şi vârsta la care apare boala, pentru că toată această patologie aterosclerotică este cauzată de modul nostru de viaţă. (…) Boli care apăreau la 40-50-60 de ani apar acum la 20 de ani”, a declarat, cu acest prilej, prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii.

    Potrivit lui Gaiţă, consumul mare de sare reprezintă unul dintre riscurile multor afecţiuni, fiind necesară reducerea ingestiei de sare cu 30%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medic de la Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei, prins când lua 2.000 euro de la un pacient

     Procurorii militari de la Direcţia Naţională Anticorupţie l-au reţinut marţi pe colonel doctor Iancu Mocanu, pentru luare de mită şi vor cere Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti arestarea lui preventivă pentru 29 de zile.

    Potrivit procurorilor, în 5 iulie, Iancu Mocanu ar fi cerut 2.000 de euro de la un apropiat al unui pacient cu o afecţiune cardiacă gravă. În schimbul banilor, medicul trebuia să îl interneze pe pacient şi să îi facă investigaţiile medicale pentru o intervenţie chirurgicală, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medic psihiatru acuzat de neglijenţă de către familia unui tânăr care a murit după tratament

     Tânărul, Alin George Niţescu, urma de un an şi jumătate un tratament pshiatric, fiind în îngrijirea medicului Ramona Herişanu, care lucra la clinica privată “Dr. Irimia” din Piteşti.

    Familia bărbatului susţine că tratamentul consta în administrarea unei injecţii şi că tânărul ar fi murit în urma administrării unei astfel de doze, care i-ar fi provocat coma.

    “Am remarcat că în urma acestor supradoze fiul meu dormea peste 24 de ore în prima zi, când se făcea injecţia, iar în timpul primelor două săptămâni de după injecţie dormea mai mult ca de obicei, revenindu-şi în ultimele două săptămâni ale lunii. Deşi i-am adus acest fapt la cunoştinţa medicului Herişanu Ramona de mai multe ori, fie eu, fie soţia, dânsa ne-a spus că acesta este comportamentul normal şi că nu avem de ce să ne facem griji”, afirmă Viorel Niţescu, tatăl tânărului decedat, într-o scrisoare adresată ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi Colegiului Medicilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ – Deţinut la Periprava:Îl ştiu pe Ficior. Un ţăran îndesat, ce umbla ţanţoş şi ştia să bată bine

     Medic psihiatru ajuns acum la pensie, Neamţu spune că, pe lângă Ficior şi Vişinescu, “sunt sute care şi-au bătut joc de românii care nu au dorit decât să lupte pentru neam şi ţară”.

    “Ion Ficior l-a bătut pe fratele meu, l-a pus în lanţuri şi l-a băgat la izolare întrucât şi-a permis să se atingă de omul lor de legătură”

    Traian Neamţu are 79 de ani, a fost deţinut politic şi a petrecut şase ani în celulele închisorii Gherla, prin coloniile de muncă de la Periprava, Salcia şi Stoieneşti. Acum este preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) Cluj şi îşi aminteşte de parcă ar fi fost ieri ce a pătimit în urmă cu 55 de ani, chinurile şi suferinţele îndurate, bătăile şi înfometarea.

    Îl ştie bine şi pe Ion Ficior, pe care l-a întâlnit la Periprava, unde a fost deţinut în două rânduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Campanie online a medicilor de familie: DA cardului de sănătate, NU distribuirii şi inscripţionării de către noi

     “DA cardului de sănătate! NU distribuirii! NU inscripţionării!” – este sloganul campaniei prin care medicii de familie cer solidaritate în demersurile privind distribuirea şi inscripţionarea cardurilor de sănătate.

    “Distribuirea şi inscripţionarea cardului naţional de asigurari de sănătate nu este activitate medicală, nu se poate adresa medicului. Este o activitate consumatoare de timp şi de resurse, fără legătură cu sănătatea. În timp, medicul de familie, din garant al sănătăţii , devine poştaş, operator pe calculator, economist, jurist, orice altceva decât medic performant. Cine câştigă? Pacientul, medicul sau o birocraţie cronofagă, sufocantă şi aberantă?”, se întreabă medicii de familie.

    Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) anunţau, la sfârşitul lunii iulie, că distribuirea cardului, editarea datelor pe card şi achiziţia cititoarelor de card trebuie să fie finalizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Beuran, medicul care l-a operat pe Hayssam: Revenirea lui în ţară este o dovadă că medicina este foarte bună în România

     “Este dovada că medicina românească este foarte bună. Dovada că medicii români şi-au făcut meseria profesionist. Eu l-am operat pe Omar Hayssam, intervenţia chirurgicală fiind filmată de cei cărora conducerea Administraţiei Penitenciarelor le-a dat aprobare”, a spus Mircea Beuran.

    El a adăugat că, în calitate de chirurg, s-a ocupat strict de operaţie, dar îngrijirile i-au fost acordate în Spitalul Penitenciar şi la Institutul Oncologic.

    “El a fost operat de mine, dar îngrijirile i-au fost date în Spitalul Penitenciar şi la Oncologie. Operaţia s-a realizat în prezenţa celor pe care conducerea penitenciarelor i-a lăsat să filmeze. Faptul că este viu este dovada că medicina românească este foarte bună”, a mai spus Beuran.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea “Îngerului Morţii”, omul care a ucis zeci de mii de oameni

    Una dintre cele mai sinistre şi mai persistente imagini din al Doilea Război Mondial este filmul sosirii de trenuri cu evrei la Auschwitz. În mijlocul gloatelor care se înghesuie şi al cordoanelor de soldaţi există o siluetă singuratică în uniformă imaculată şi mănuşi albe. Bărbatul îi inspectează pe deţinuţi şi îi dirijează într-o direcţie sau alta – într-o parte aşteaptă brutalitatea, înfometarea şi privaţiunea, dar o şansă slabă de supravieţuire. În partea cealaltă aşteaptă moartea instantanee în camerele de gazare.

    Personajul înspăimântător de rece şi detaşat, care ia decizii de viaţă şi de moarte, este unul dintre medicii lagărului: dr. Josef Mengele.

    În 1983, după extrădarea lui Klaus Barbie, faimosul vânător de nazişti dr. Simon Wiesenthal a publicat o listă cu cei mai importanţi zece hitlerişti pe care dorea să-i aducă în faţa justiţiei. Wiesenthal avea pe atunci 76 de ani şi probabil că înţelesese că şansele de a-i aduce pe toţi zece în tribunal erau reduse. “Dacă i-aş prinde pe toţi, ar însemna o realizare. Dar dacă l-aş putea prinde doar pe Josef Mengele, cred că aş avea sufletul împăcat.”

    Cine a fost acest monstru detestat? Josef Mengele s-a născut în 1911 într-o familie de industriaşi apartinând păturii superioare a clasei mijlocii din Gunzburg, în Bavaria. Firma familiei se ocupa cu producerea de maşini agricole. La 20 de ani, Mengele a intrat în Stahlhelm, o organizaţie militantă de extremă dreaptă, înfiinţată de foşti soldaţi, nemulţumiţi de rezultatul Primului Război Mondial. În anul 1934, s-a alăturat SA-ului, iar în 1937 a devenit membru al NSDAP şi SS.

    Ideologia nazistă a lui Mengele s-a dezvoltat încă din timpul studiilor unicersitare, pe care le-a urmat la Munchen, Bonn, Frankfurt şi Viena. În Munchen a fost atras de teoriile rasiale ale lui Alfred Rosenberg, filozoful nazismului. La Frankfurt-am-Main şi-a primit diploma medicală, studiind cu Otmar von Verschuer, directorul Institutului pentru Igienă Rasială de la Universitatea din Frankfurt. A prezentat o dizertaţie cu o tendinţă clar rasială despre “Morfologia maxilarului inferior la patru grupuri rasiale”. A continuat cu un studiu rasial similar (şi la fel de inutil) despre gura de lup şi buza de iepure. Mengele a fost un nazist rasist meticulosm care i-a urât pe evrei, dar i-a urât şi mai mult pe ţigani.

    Ca membru al Institutului pentru Biologie Ereditară şi Igienă Rasială, Mengele s-a alăturat voluntar la Waffen-SS şi a început să lucreze ca medic militar în timpul invaziei Uniunii Sovietice. A fost decorat de patru ori, dar după ce a fost rănit, a fost declarat inapt pentru serviciul militar – şi astfel a căpătat postul la Auschwitz.

    În anul 1943 a plecat la Auschwitz, unde a activat sub conducerea medicului-şef Eduard Wirths şi unde şi-a desfăşurat cercetările medicale de-acum notorii. Îl interesau gemenii şi a decis să verifice teoriile determinismului genetic, care implica examinarea gemenilor atât vii, cât şi morţi. Un alt subiect de cercetare a fost nanismul.

    Una dintre misiunile lui Mengele la Auschwitz a fost supervizarea selectării deţinuţilor sosiţi în gară. Şi alţi medici din lagăr erau implicaţi în triere, dar dintre toţi, Mengele părea să se bucure cu adevărat de activitatea respectivă, desfătându-l etalarea făţişă a puterii. Adesea apărea la rampele de sosire, chiar şi când nu era de serviciu, şi-şi folosea crăvaşa de călărie cu care indica deciziile sale de viaţă sau de moarte. De multe ori folosea aceeaşi crăvaşă pentru a-i bate pe deţinuţi şi un revolver pentru a-i împuşca pe prizonierii care se mişcau greoi sau erau necooperanţi.

    Potrivit medicilor alături de care a lucrat la Auschwitz, Mengele se mândrea cu rolul său şi era întru totul de acord cu regimul brutal din lagăr. În câteva rânduri, a omorât cu mâna lui deţinuţi, fie cu pistolul, fie cu injecţii fatale cu fenol. Tehnic vorbind, era medic, în sensul că deţinea calificarea respectivă, totuşi comportamentul lui contrazicea în mod grotesc jurământul lui Hipocrate. În loc să salveze vieţi, el ucidea. În loc să uşureze durerile, le provoca. Standardele lui morale sunt demonstrate de ceea ce a făcut când a sosit la Auschwitz şi a găsit 600 de femei bolnave în infirmerie; a ordonat imediat trimiterea lor în camerele de gazare.

    Au urmat după aceea experimentele. Gemenii, subiecţii cei mai de seamă ai lui Mengele, erau ţinuţi într-un bloc special, unde îi putea examina oricând. Îi proteja de muncile fizice grele şi se asigura să fie hrăniţi corespunzător dar continua să-i trateze ca pe simple animale de laborator şi, tot ca pe nişte animale de laborator, îi omora şi îi diseca după bunul lui plac.

    Interesat de legătura dintre culoarea ochilor şi tipul rasial, Mengele a început experimente care implicau injectarea de substanţe chimice în ochii subiecţilor săi. Experimentele provocau dureri şi infecţii, şi cel puţin un copil a murit, iar altul a orbit. Mengele colecta de asemenea “specimene” pentru dr. Verschuer. Se ştie, de exemplu, că şapte perechi de gemeni cu ochi de culori diferite au fost omorâţi prin injectare cu fenol, după care ochii au fost trimişi lui Verschuer.

    Însemnările lui Mengele despre experimente nu au supravieţuit războiului, dar nu există nicio dovadă că vreunul dintre ele ar fi avut vreun fundament ştiinţific sau vreo aplicaţie practică. Suferinţele au fost realmente inutile.

    Poreclit “Îngerul Morţii” de către deţinuţii din Auschwitz, Josef Mengele a lucrat ca medic în lagărul de concentrare până la oprirea experimentelor, cu puţin înainte de sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, după care s-a întors în Gunzburg. N-a încercat niciodată să mai practice medicina. A revenit la o etapă anterioară, ocupându-se de reconstruirea companiei familiei, Karl Mengele & Sons.

    Mengele a scăpat cumva atenţiei timp de zece ani după terminarea războiului, când autorul Ernst Schnabel a atras atenţia asupra activităţilor sale din lagărul de concentrare. Au început atunci să fie puse întrebări şi să se ceară judecarea lui pentru crime de război.

    La momentul respectiv, Mengele plecase deja în secret cu familia în America de Sud., iar din 1973 a trăit ca fugar în Paraguay. Vânătorii de nazişti conduşi de Simon Wiesenthal erau pe urmele sale, strângând tot mai mult plasa în jurul lui. În 1979, prietenii lui nazişti din Paraguay au răspândit zvonul că murise. Au publicat până şi o fotografie post-mortem a unui cadavru întins pe masă, cu o cicatruce pe braţul drept, de unde îi fusese înlăturat tatuajul SS. Wiesenthal nu s-a lăsat însă păcălit atât de uşor şi a aflat că persoana decedată era căpitanul SS Roschmann, un alt criminal de război care trimisese 80.000 de evrei într-un lagăr de concentrare din Riga.

    În cele din urmă, a fost exhumat un schelet despre care medicii legişti au declarat că era al lui Mengele; se pare că acesta ar fi murit în anul 1985 în urma unui accident cerebral pe care l-a suferit în timp ce înota.


    Informaţiile sunt preluate din cartea “Cei mai ticăloşi oameni din lume”, de Rodney Castleden, tradusă de Mihai-Dan Pavelescu şi disponibilă în România la editura Meteor Press.

  • PREMIERĂ în România: Operaţie de îndepărtare a unei tumori de la articulaţia cotului, realizată la Timişoara

     Medicul Gheorghe Nodiţi, şeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reparatorie a Spitalului Judeţean din Timişoara, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că o echipă de specialişti ai secţiei a realizat, cu sprijinul unui medic din Israel, o operaţie în premieră pentru România, la o pacientă de 29 de ani din Petroşani.

    “Este vorba despre o tumoră care s-a dezvoltat la nivelul articulaţiei cotului, care a pornit de la membrana ce întăreşte această articulaţie şi care, la un moment dat, a blocat cotul într-o poziţie de 90 de grade. Iniţial s-a crezut că este un diagnostic benign, dar la Spitalul din Petroşani au făcut o biopsie şi surpriza a apărut în timpul intervenţiei, când şi-au dat seama că, de fapt, este vorba de o tumoră. Recomandarea era să scoatem tumora, dar noi am fost puţin sceptici, pentru că nu puteam să scoatem o tumoră în totalitate şi să avem şi siguranţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Brădişteanu, în faţa instanţei supreme. Medicul a explicat de ce le-a interzis poliţiştilor veniţi la spital să intre la Năstase

     Chirurgul cardiolog Şerban Brădişteanu, deferit justiţiei pentru favorizarea lui Adrian Năstase în legătură cu executarea pedepsei primite de fostul demnitar în dosarul Trofeul Calităţii, le-a arătat luni judecătorilor de la instanţa supremă că este nevinovat în legătură cu infracţiunile ce i se aduc de către procurorii anticorupţie şi că nu a încercat niciodată obstrucţionarea unor proceduri judiciare, ci oferirea celui mai bun tratament ce se putea da în cazul respectiv.

    Brădişteanu a admis, în declaraţia sa, că le-a interzis unor poliţişti veniţi să facă tura de pază la salonul lui Năstase să intre pentru a se convinge că fostul premier se află la secţia de terapie intensivă.

    Medicul a explicat că le-ar fi spus oamenilor legii, la acel moment, că nu pot intra în secţia respectivă în uniformele de poliţişti, acela fiind un mediu septic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro