BusinessMagazin

Tag: masini electrice

  • Cum pot maşinile motiva angajaţii să depună mai mult efort la locul de muncă

    Wolfgang Schulz (48 de ani) a preluat în urmă cu aproape un an conducerea BMW Group România, după ce anterior era şeful diviziei Key Account Corporate Sales BMW Group Germania. De acolo executivul german a venit cu o idee, aceea de a utiliza imaginea mărcii ca instrument de motivare pentru companiile care achiziţionează flote de maşini, şi nu oricum.

    În opinia sa, maşina oferită de companie angajatului îl motivează pe acesta din urmă şi astfel toată lumea câştigă, de la brand la compania care o achiziţionează şi la angajat.
    „Am livrat în România flote de BMW. Până la finalul lunii august 2015 am egalat vânzările către corporate din tot anul trecut. Vedem un mare potenţial de creştere. Sunt multe companii multinaţionale care cumpără sau închiriază maşini pentru a fi utilizate de către angajaţi“, a subliniat Wolfgang Schulz, directorul general al BMW Group România. BMW a livrat în primele opt luni ale anului aproape 500 de autoturisme premium către companii, printre acestea fiind şi flote, în condiţiile în care tot anul trecut au fost livrate către acelaşi segment numai 487 de unităţi.

    Tot marile corporaţii vor reprezenta ţinta modelelor electrice ale BMW, nemţii urmând a lansa şi în România în acest an oficial modelele i3 şi i8. „Strategia noastră este să continuăm cu BMW i şi pe piaţa din România. Vom livra oficial primul BMW i3 în România spre finalul anului. Vom începe cu doi dealeri, care vor avea şi echipamentele necesare pentru maşini electrice. Toţi dealerii vor vinde maşini BMW de tip hibrid plug‑in (capabile să ruleze pe distanţe de până la 50 km în mod electric, fără intervenţia motorului pe benzină) şi implicit vor avea şi service pentru acestea“, a spus Wolfgang Schulz.

    În opinia sa, potenţialul în România pentru maşini electrice este foarte ridicat şi de aceea s-a şi decis lansarea acestora. „Potenţialul vine dinspre segmentul corporate de piaţă. În România au sediul toate companiile mari din lume, iar campaniile de sustenabilitate promovate de acestea şi de BMW vor atrage clienţi pentru maşini electrice“, a subliniat directorul BMW România. Pe lângă plusul de imagine câştigat de companiile care achiziţionează maşini electrice i3 revine şi factorul motivaţional pentru angajat.

    „Perspectiva mea este că vom avea o prezenţă puternică pe segmentul persoanelor fizice deoarece mulţi caută soluţii moderne de transport. Pentru corporate, dacă ne uităm la piaţa din Germania şi cea din România, aici abia am atins vârful aisbergului. Dar în cadrul unei companii maşina este un factor motivaţional. Aceste procese încep să apară şi aici“, a subliniat executivul german.
    În ceea ce priveşte volumele, Wolfgang Schulz se fereşte să facă estimări, mai ales că segmentul este unul complet nou în România, unde doar două modele au reuşit să atingă pragul de 10 unităţi livrate, fiind cazul lui Renault ZOE şi cel al lui Tesla Model S, cel din urmă şi depăşindu-l.

    Pe de altă parte, Ian Robertson, membru în consiliul de administraţie, declara într-un interviu că, pentru a se amortiza investiţiile necesare în comercializarea modelelor BMWi pe piaţa respectivă, ar trebui comercializate anual cel puţin 100 de unităţi.
    Vânzările de maşini electrice cresc de la lună la lună, însă volume constante înregistrează până în prezent doar automobilele Tesla, ale căror preţuri pornesc de la peste 70.000 de euro, în timp ce pentru automobilele electrice mai accesibile, cum sunt Volkswagen e-up! şi Renault ZOE, ambele cu preţuri de sub 30.000 de euro, clienţii încă trebuie să aştepte demararea programului de ecotichete.

    Potrivit reprezentanţilor AFM, programul pentru maşini electrice a fost în dezbatere publică până în data de 17 septembrie, iar programul ar putea demara efectiv la sfârşitul acestei luni sau cel târziu la începutul lunii octombrie. Prin acesta, clientul ar putea beneficia de un discount de peste 6.000 de euro, care ar include atât cei 4.500 de euro cât reprezintă viitorul ecotichet, după ce va fi aprobat programul pentru susţinerea achiziţiei a 100 de maşini electrice, cât şi programul Rabla.

     

  • În 1948 era prima fabrică din România care producea şi comercializa maşini electrice specializate, iar acum este cel mai mare complex mixt de retail şi afaceri

    UMEB şi-a început activitatea în 1948, fiind prima companie din România care a produs şi a comercializat maşini electrice specializate. În cadrul uzinei de maşini electrice UMEB lucrau, înainte de revoluţie, câteva mii de angajaţi, care produceau peste o mie de tipuri de motoare electrice. Uzina exporta aproximativ 60% din producţie în Italia, Germania, Finlanda, Spania, după cum relata presa din acea vreme. În 2008, Uzina de Maşini Electrice Bucureşti (UMEB) s-a mutat într-un sediu nou, mişcare ce i-a costat pe acţionarii majoritari ai companiei (fondul de investiţii New Century Holdings) 11,5 milioane de euro.

    În prezent, UMEB Elektromotoren proiectează, produce şi comercializează motoare electrice de joasă tensiune şi generatoare electrice pe Bulevardul Timişoara, nu departe de fosta locaţie. Compania avea anul trecut un număr mediu de 273 de salariaţi, înregistra o cifră de afaceri de circa 41,2 milioane de lei şi un profit net de circa 2,8 milioane de lei (conform mfinanţe.ro).

    Dezvoltările din Bucureşti – AFI Palace Cotroceni şi AFI Park – reprezintă pentru AFI Europe cea mai mare şi cea mai importantă achiziţie a unui teren al unei foste uzine, iar, potrivit lui David Hay, CEO-ul companiei, acesta este cel mai mare complex mixt de retail şi afaceri din România şi unul din cele mai mari din Europa Centrală şi de Est.

    Achiziţionarea fostului teren al fostei Uzine de Maşini Electrice (UMEB) în 2005 şi dezvoltarea mallului AFI Palace Cotroceni, deschis în 2009, au presupus o investiţie de aproximativ 300 de milioane de euro. Din 2011, compania a dezvoltat pe acest teren proiectul de birouri AFI Park, care va include în final cinci clădiri, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 68.000 de metri pătraţi, realizate în urma unei investiţii de aproximativ 120 de milioane de euro. „Pe parcursul ultimilor ani am continuat să dezvoltăm mallul AFI Palace Cotroceni prin extinderea cu aproximativ 1.000 de metri pătraţi a magazinului H&M în 2013, noile locaţii ale Reserved şi Starbucks au adus o suprafaţă adiţională de 1.000 de metri pătraţi, iar alte două viitoare extinderi planificate vor oferi alţi aproximativ 6.000 de metri pătraţi“, descrie David Hay planurile de dezvoltare viitoare pe spaţiul fostei UMEB.

    AFI Palace Cotroceni a înregistrat rezultate record anul trecut, generând un venit operaţional net (NOI) anual de aproximativ 30 de milioane de euro, în creştere cu 4% faţă de venitul înregistrat în 2013. În septembrie 2014, centrul comercial a fost evaluat la 401 milioane de euro, reprezentând o creştere de 7% în comparaţie cu anul precedent. În ce priveşte birourile din cadrul AFI Park, primele trei clădiri de birouri funcţionale din cadrul parcului vor genera un venit operaţional net de peste 6 milioane de euro. În cadrul centrului comercial AFI Palace Cotroceni lucrează în prezent 2.000 de angajaţi în magazine, restaurante şi în zonele de divertisment, iar, odată cu livrarea clădirilor de birouri AFI Park 4 şi 5, în cadrul parcului de birouri vor lucra circa 8.000 de angajaţi, potrivit lui Hay.

    Dezvoltarea din Cotroceni nu este singurul proiect dezvoltat pe spaţiul unei foste fabrici de israelienii de la AFI. Compania a cumpărat în 2007 terenul fostei fabrici Flacăra din Ploieşti şi a dezvoltat un centru comercial de 33.000 de metri pătraţi, în urma unei investiţii totale de aproximativ 60 de milioane de euro. În prezent, în cadrul acestuia lucrează aproximativ 1.000 de persoane. „Principalul avantaj pentru oraş şi pentru locuitorii atât din Bucureşti, cât şi din Ploieşti este că am luat două foste terenuri industriale aflate în centrul oraşului, care au stat abandonate timp de câţiva ani şi care aveau un efect negativ asupra cartierelor din vecinătate, şi le-am transformat în noi centre comerciale şi în birouri pline de viaţă. Celălalt avantaj este asigurarea de noi locuri de muncă în cele două oraşe pentru aproximativ 10.000 de oameni“, descrie David Hay, CEO-ul AFI Europe, cele două proiecte dezvoltate pe terenurile fostelor fabrici.

    Odată ce vor finaliza proiectul AFI Park, dezvoltatorii îşi vor muta atenţia spre proiectul de birouri AFI Business Park, poziţionat pe Şoseaua Progresului, vizavi de centrul comercial Vulcan Value Center dezvoltat de NEPI şi în apropiere de hotelul Marriott. „Plănuim să facem un parc de afaceri cu o suprafaţă de aproximativ 500.000 de metri pătraţi, care va fi dezvoltat în trei etape şi va ţinti mai ales companiile din sectorul IT&C, BPO şi shared services“, explică Hay. Lucrările pentru acest proiect urmează să înceapă la începutul anului viitor, iar prima etapă a proiectului urmează să fie finalizată la mijlocul anului 2017, volumul investiţiei fiind unul similar cu cel al AFI Park. Compania a anunţat recent şi achiziţia terenului fostei uzine Hidromecanica din Braşov de la retailerul francez Cora. Compania va dezvolta aici un proiect cu o destinaţie mixtă, format dintr-un centru comercial cu o suprafaţă închiriabilă de 40.000 de metri pătraţi şi un proiect de birouri de 11.000 de metri pătraţi, ambele urmând să fie deschise în octombrie 2017, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei.

  • Autostrada care încarcă wireless maşinile electrice

    Highways England a anunţat planul de a testa o nouă tehnologie de transfer de energie, pe care speră să o implementeze în infrastructura Marii Britanii. Daca este un succes, maşinile electrice ar putea fi încărcate din mers de un câmp electromagnetic , generat de cabluri îngopate sub pământ, conform BBC.

    Guvernul britanic a alocat 500 de milioane de lire sterline pe o perioadă de cinci ani pentru ca proiectul să devină realitate. “În 2016 şi în 2017 vom testa tehnologia pe drumuri special amenajate”, a spus Stuart Thompson, purtătorul de cuvânt al Highways England.

    Experimentele se vor face pe o perioadă de 18 luni, apoi guvernul va decide dacă va autoriza şi teste pe drumurile publice.Această tehnologie nu reprezintă o noutate. În 2013, în oraşul Gumi din Coreea de Sud autorităţile au implementat această tehnologie pe o porţiune de drum de 12 kilometrii, care le permitea autobuzelor să se încarce.

    Însă tehnologia se află la început şi mai sunt multe teste de făcut înainte ca această metodă să fie folosită peste tot în lume.

  • Apple vrea să înceapă producţia de maşini electrice în 2020, pentru a concura cu Tesla şi General Motors

    Atât Tesla, cât şi General Motors vizează lansarea în 2017 a unor maşini electrice care să ruleze mai mult de 200 de mile la o încărcare şi care să coste sub 40.000 de dolari.

    Echipa care lucrează la construirea unei maşini electrice sub brandul Apple este alcătuită din 200 de membri, compania căutând în continuare experţi în robotică şi producţia de baterii, potrivit surselor Bloomberg.

    Specialiştii din industria auto estimează că un producător cu experienţă în domeniu are nevoie de o perioadă de 5-7 ani pentru a crea un nou model de automobil.

    “Dacă începi de la zero, vorbim probabil de aproximativ zece ani. Un automobil presupune un dispozitiv tehnologic foarte complex”, a declarat Dennis Virag, preşedinte al Automotive Consulting Group.

    La începutul lunii februarie, producătorul american de baterii A123 Systems a dat în judecată gigantul IT pentru că a iniţiat “o campanie agresivă” pentru a-i convinge specialiştii să se angajaze la Apple.

    A123 a indicat că cinci dintre angajţii săi au plecat deja la Apple şi că, în plus, compania americană a încercat să atragă experţi în producţia de baterii de la LG Chem, Samsung Electronics, Panasonic, Toshiba şi Johnson Controls.

    “Apple dezvoltă în prezent o divizie de baterii pentru a concura pe acealşi sector precum A123”, se arată în plângerea înaintată unei instanţe judecătoreşti din SUA de către A123.

    De asemenea, Elon Musk, directorul executiv general al Tesla, a declarat că Apple încearcă să-i atragă angajaţii, oferindu-le bonusuri la semnătură în valoare de 250.000 de dolari şi creşteri salariale de 60% faţă de câştigurile de la Tesla.

    Industria producătoare de maşini presupune investiţii majore, costurile unei uzine de producţie putând urca până la peste 1 miliard de dolari. În aceste condiţii, Elon Musk, directorul executiv al producătorului de maşini electrice Tesla, a declarat anul trecut că este “foarte dificil” să creezi un nou model de automobil.

    Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015 (octombrie-decembrie 2014), în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, în timp ce veniturile au avansat cu 30% la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari.

    Anul trecut, un alt gigant din IT, Google, şi-a anunţat intrarea pe segmentul auto, vizând încheierea unor parteneriate cu producători din industria auto, pentru crearea unor maşini autonome în câţiva ani.

  • 2015 este anul maşinii electrice. Volkswagen, Renault şi Ford vor să dezveţe şoferii de benzină şi motorină

    Piaţa locală a maşinilor electrice este aştep­tată să crească semnificativ anul acesta, odată cu intrarea pe acest segment a celor de la Volkswagen cu noile modele „pe baterii“, alături de BMW şi de francezii de la Renault care aduc modelul ZOE, pe lângă Twizy şi Kangoo, deja prezente în ofertă încă de anul trecut.

    „Pentru maşinile electrice, atât timp cât nu există un sistem de încurajare similar cu cele din Europa de Vest, nu cred că putem vorbi de peste 100 de unităţi anual. În cazul hibridelor de tip plug-in, care funcţionează atât ca un au­to­mobil electric cu o autonomie de 50 km, dar care dispun şi de un motor normal, noi ne-am pro­pus comercializarea a 200 de unităţi“, a spus Bogdan Florea, brand manager al Volks­wa­gen Autoturisme în cadrul Porsche România. Chiar şi în acest caz, atingerea unui prag de câteva zeci sau chiar 100 de maşini electrice vândute într-un singur an pe piaţa locală reprezintă un salt uriaş pentru România, unde în întreg 2014 s-au vândut oficial doar trei Mitsubishi iMiEV şi s-au mai importat neoficial două limuzine Tesla produse în Statele Unite.

    În prezent, singurii constructori care co­mer­cializează pe piaţa locală maşini electrice sunt Mitsubishi, care vinde modelul iMiEV cu 32.240 de euro cu TVA (cu toate că noua generaţie costă în Germania numai 23.790 de euro şi vine cu o autonomie mai mare, de 160 km) şi Renault, cu utilitara Kangoo şi cu Twizy, un automobil de mici di­men­siuni, cu două locuri, unul în spatele celuilalt, cu un preţ de pornire de 7.000 de euro cu TVA (plus o chirie lunară de 30 de euro cu TVA pentru baterie).

    Volkswagen are în plan lansarea a două mo­dele electrice – e-up! (26.900 de euro cu TVA, preţ de pornire în Germania) şi Golf Elec­tric (34.900 de euro cu TVA, preţ de por­nire în Germania), alături de două hibride plug-in ce pot fi alimentate de la priză – Golf GTE (36.900 de euro) şi Passat GTE, care încă nu a fost lansat pe piaţa europeană.

    „Am comandat deja primul e-up! Electric care va ajunge în luna februarie, Golf Electric şi Plug-in Hybrid vor fi disponibile la jumă­ta­tea anului viitor, iar Passat GTE va fi dispo­ni­bil în toamnă. Avem încredere mai ales în hi­bri­dul plug-in. Acest segment al maşinilor elec­tri­ce se află într-o perioadă de incertitudini acum şi multe întrebări din partea clienţilor. Din acest motiv, tocmai un plug-in hybrid, cu o auto­nomie de 50 de kilometri pentru mersul la birou şi un motor termic pentru deplasări mai lungi, ar avea mai mult sens. Avem deja sem­na­le pozitive din partea mai multor potenţiali cli­enţi care abia aşteaptă să se lanseze acest mo­del“, a subliniat Bogdan Florea.

    În primăvara acestui an Renault va lansa modelul Zoe, prezentat anul trecut, în timp ce Ford a introdus în ofertă Focus Electric încă din 2014, iar noul Mondeo Hybrid va fi lansat cel mai probabil în vara anului următor.

    Până la finalul anului trecut era aşteptat şi pri­mul contract cu o firmă de curierat şi distri­bu­ţie interesată de achiziţia de maşini electrice pentru a reduce cheltuielile cu combustibilii.

    „Pentru e-up! am discutat deja cu poten­ţiali clienţi interesaţi de acest model pentru curierat şi distribuţie în oraşe şi sunt în acest moment discuţii avansate. Va fi o flotă de până în cinci maşini la început, cel mai pro­babil“, a spus directorul de marcă. În prezent, cea mai mare piaţă europeană pen­tru maşinile electrice este Norvegia dato­ri­tă avantajelor oferite de piaţă, inclusiv financiare; Nissan a vândut în primele 11 luni ale anu­lui aproa­pe 4.500 de maşini electrice Leaf în Norvegia, iar Tesla a livrat 3.800 de limuzine electrice Model S.

  • Renault va asambla maşini electrice pentru Bollore începând cu a doua parte a anului viitor

    Renault va asambla modelul Bluecar vândut de Bollore la uzina sa din localitatea franceză Dieppe începând cu cea de-a doua jumătate a anului viitor, se arată într-un comunicat al constructorului auto, care nu a oferit detalii despre numărul de maşini care vor fi asamblate, informează Bloomberg.

    În plus, cele două companii vor înfiinţa o companie mixtă, deţinută în proporţie de 70% de Bollore, care va oferi servicii de închiriere în sistem car-sharing atât în Franţa, cât şi în alte state din Europa.

    Automobilele Bluecar, concepute de casa italiană de design Pinifarina şi produse de Cecomp, au o autonomie de rulare la o singură încărcare a bateriilor de 241 de kilometri şi sunt deja folosite în cadrul unui program de partajare auto din Paris. Bollore a anunţat recent că va lansa un serviciu similar în Indianapolis.

    Acordul dintre Renault şi Bollore presupune şi realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea producerii, de către Renault, a unei maşini electrice cu trei locuri echipate cu baterii Bollore.

    Alianţa Renault-Nissan are un buget de 4 miliarde de euro pentru dezvoltarea de maşini electrice pe termen mediu. În 2013, constructorul francez a vândut 19.093 de maşini electrice, dintr-un total de 2,63 milioane de vehicule vândute.

    Acţiunile Renault au urcat cu 0.1% la 62,27 euro pe bursa din Paris după publicarea anunţului, în timp ce titlurile companiei Blue Solutions, producătorul de baterii al grupului Bollore, au câştigat 1,6% la 35,2 euro.

  • Tesla a livrat primele automobile în China, unde vrea să deschidă o fabrică

     “La un moment dat, în următorii trei sau patru ani, vom aduce producţie locală în China. China este foarte importantă pentru viitorul Tesla”, a declarat CEO-ul companiei americane, Elon Musk, aflat la Beijing cu ocazia primelor livrări de autoturisme Tesla Model S către clienţi din China. potrivit CNN Money.

    Model S, nava amiral a Tesla, are un preţ de circa 115.000 de dolari pe piaţa chineză. Musk a livrat personal autoturismul Model S către primul client din China.

    Vânzările de automobile electrice evoluează timid în China, însă producătorii văd un potenţial uriaş de creştere în cea de-a doua economie a lumii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum vrea să cucerească Volkswagen piaţa de maşini electrice din China

    Volkswagen China a luat o decizie interesantă: de a realiza un parteneriat cu producătorul american Protean pentru realizarea de maşini electrice cu soluţia inedită a motoarelor electrice integrate în roţi.

    Pentru început, joint-venture-ul FAW-VW va utiliza această tehnologie pentru noul sub-brand Kai Li, conceput ca o marcă specială de maşini electrice dedicate Chinei, primul model lansat pe piaţă până acum fiind bazat pe Bora (sau Jetta, în Europa).

    Citiţi mai multe detalii pe www.promotor.ro

  • Ghosn, Renault-Nissan: Piaţa automobilelor electrice a rămas cu 4-5 ani în urma aşteptărilor

     Ghosn admite că piaţa automobilelor electrice nu se ridică la aşteptările sale anterioare.

    Renault şi Nissan au derulat investiţii de ordinul miliardelor de dolari în dezvoltarea de automobile electrice, iar Ghosn a devenit un promotor entuziast al acestui nou tip de propulsie pentru transportul personal.

    Renault şi Nissan vizau vânzarea a 1,5 milioane de automobile electrice până în 2016.

    “Nu vom ajunge acolo. La viteza actuală, cred că ţinta va fi atinsă mai degrabă cu patru-cinci ani mai târziu”, a declarat Ghosn.

    În pofida promovării intense, a investiţiilor uriaşe şi presiunilor exercitate de guverne asupra industriei, automobile electrice au costuri mari de producţie, iar viabilitatea lor este limitată de autonomia scăzută şi absenţa unei infrastructuri dezvoltate de staţii de reîncărcare a bateriilor

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Renault şi Nissan analizează o colaborare cu Mitsubishi Motors, inclusiv pentru maşini electrice

     Compania franceză Renault controlează o participaţie de 43,4% la Nissan, care la rândul său deţine 15% din acţiunile Renault. Carlos Ghosn deţine funcţiile de preşedinte şi director general atât la Renault, cât şi la Nissan. Alianţa Renault-Nissan are deja colaborări importante cu alţi producători auto, inclusiv Daimler şi Dongfeng Motor (China).

    Cele două companii partenere trec prin schimbări la nivelul managementului, în timp ce Ghosn încearcă să calmeze temerile privind încetinirea creşterii, mai ales la Nissan, scrie New York Times.

    Parteneriatele sunt încheiate de companii pentru a reduce costurile de dezvoltare şi producţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro