BusinessMagazin

Tag: marea britanie

  • Roman Abramovici a vândut clubul de fotbal Chelsea FC cu 5,3 miliarde de dolari către grupul condus de copropietarul LA Dodgers, Todd Boehly, şi firma de investiţii Clearlake

    Roman Abramovici a finalizat vânzarea de 5,3 miliarde de dolari a clubului de fotbal Chelsea la aproape trei luni după ce oligarhul rus a fost lovit de sancţiunile occidentale, scrie Insider.

    Clubul a declarat luni că gruparea condusă de coproprietarul LA Dodgers, Todd Boehly, şi compania de investiţii Clearlake Capital Group, a preluat conducerea echipei de fotbal din Premier League.

    Clearlake şi Boehly vor avea controlul şi conducerea comună a clubului, a spus Chelsea FC.

    Abramovici a anunţat că va vinde Chelsea FC pe 2 martie, după 19 ani de proprietate. Opt zile mai târziu, el a fost sancţionat de Regatul Unit pentru legăturile sale strânse cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Într-o declaraţie separată oferită luni, consiliul de administraţie al clubului Chelsea FC a subliniat că sancţiunile impuse lui Abramovici „au prezentat provocări unice şi neprevăzute” pentru vânzare.

    „O astfel de tranzacţie ar dura în mod normal între nouă luni şi un an pentru a fi finalizată. Noi am încheiat-o în mai puţin de trei luni”, a declarat consiliul clubului.

    Abramovici a dorit ca noul proprietar să fie un „bun administrator” al echipei Chelsea FC şi a cerut ca toate veniturile din vânzare să meargă către organizaţii de caritate, a adăugat consiliul.

    Guvernul Marii Britanii a aprobat săptămâna trecută vânzarea clublui Chelsea FC către gruparea condusă de Boehly, spunând că Abramovici nu va beneficia de încasări şi că banii vor fi folosiţi pentru cauze umanitare în Ucraina.

    Vânzarea a fost evaluată la 4,25 miliarde de lire sterline (5,3 miliarde de dolari), a raportat anterior echipa.

    Secretarul de stat al Marii Britanii, Nadine Dorries, a scris luni pe Twitter că sancţionarea lui Abramovici este „corectă şi necesară”, dar a creat o „incertitudine profundă” pentru Chelsea FC. Ea a mai spus că încasările din vânzare vor fi „îngheţate” şi vor putea fi folosite doar cu aprobarea guvernului.

  • Marea Britanie a anunţat joi o suprataxare de 25% pe profiturile producătorilor de petrol şi gaze

    Marea Britanie a anunţat joi o suprataxare de 25% pe profiturile producătorilor de petrol şi gaze, alături de un pachet de sprijin de 15 miliarde de lire sterline (18,9 miliarde de dolari) pentru gospodăriile care se străduiesc să facă faţă facturilor energetice în creştere.

    Măsura, care va oferi fiecărei gospodării din Marea Britanie o reducere de 400 de lire sterline la factura de energie şi mai mult pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri, marchează o schimbare de opinie pentru guvernul premierului Boris Johnson, care anterior se împotrivise impozitelor excepţionale, considerându-le un factor de descurajare a investiţiilor.

    Aceasta este a doua intervenţie politică de urgenţă pentru a ajuta la plata facturilor în creştere în acest an.

    Confruntându-se cu o presiune politică intensă pentru a oferi mai mult sprijin pentru persoanele care se confruntă cu ceea ce adversarii politici şi militanţii au numit o criză a costului vieţii, ministrul de finanţe Rishi Sunak a declarat că firmele din domeniul energiei obţin profituri extraordinare în timp ce britanicii se luptă.

    “Vom introduce o taxă temporară şi ţintită pe profiturile din energie, dar am încorporat în noua taxă o nouă alocaţie pentru investiţii, ceea ce înseamnă că firmele vor avea un stimulent nou şi semnificativ pentru a-şi reinvesti profiturile”, a declarat Sunak în parlament.

    “Cu cât o companie investeşte mai mult, cu atât mai puţin impozit va plăti.”

    Sunak nu s-a referit la această taxă ca la o taxă pe câştiguri excepţionale. El a spus că va strânge 5 miliarde de lire sterline (6,30 miliarde de dolari) în următoarele 12 luni şi va fi eliminată treptat, pe măsură ce preţurile la petrol şi gaze vor reveni la normal. El nu a precizat cum va fi finanţat restul pachetului.

    El a mai spus că va exista o nouă Alocaţie pentru investiţii care va dubla aproape de două ori scutirea de impozit disponibilă pentru firme pentru investiţiile lor.

    Marţi, autoritatea britanică de reglementare în domeniul energiei a anunţat că plafonul pentru facturile la gaze şi electricitate va creşte cu încă 40% în octombrie, din cauza creşterii preţurilor la energie la nivel mondial.

  • Marea Britanie a anunţat joi o suprataxare de 25% pe profiturile producătorilor de petrol şi gaze

    Marea Britanie a anunţat joi o suprataxare de 25% pe profiturile producătorilor de petrol şi gaze, alături de un pachet de sprijin de 15 miliarde de lire sterline (18,9 miliarde de dolari) pentru gospodăriile care se străduiesc să facă faţă facturilor energetice în creştere.

    Măsura, care va oferi fiecărei gospodării din Marea Britanie o reducere de 400 de lire sterline la factura de energie şi mai mult pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri, marchează o schimbare de opinie pentru guvernul premierului Boris Johnson, care anterior se împotrivise impozitelor excepţionale, considerându-le un factor de descurajare a investiţiilor.

    Aceasta este a doua intervenţie politică de urgenţă pentru a ajuta la plata facturilor în creştere în acest an.

    Confruntându-se cu o presiune politică intensă pentru a oferi mai mult sprijin pentru persoanele care se confruntă cu ceea ce adversarii politici şi militanţii au numit o criză a costului vieţii, ministrul de finanţe Rishi Sunak a declarat că firmele din domeniul energiei obţin profituri extraordinare în timp ce britanicii se luptă.

    “Vom introduce o taxă temporară şi ţintită pe profiturile din energie, dar am încorporat în noua taxă o nouă alocaţie pentru investiţii, ceea ce înseamnă că firmele vor avea un stimulent nou şi semnificativ pentru a-şi reinvesti profiturile”, a declarat Sunak în parlament.

    “Cu cât o companie investeşte mai mult, cu atât mai puţin impozit va plăti.”

    Sunak nu s-a referit la această taxă ca la o taxă pe câştiguri excepţionale. El a spus că va strânge 5 miliarde de lire sterline (6,30 miliarde de dolari) în următoarele 12 luni şi va fi eliminată treptat, pe măsură ce preţurile la petrol şi gaze vor reveni la normal. El nu a precizat cum va fi finanţat restul pachetului.

    El a mai spus că va exista o nouă Alocaţie pentru investiţii care va dubla aproape de două ori scutirea de impozit disponibilă pentru firme pentru investiţiile lor.

    Marţi, autoritatea britanică de reglementare în domeniul energiei a anunţat că plafonul pentru facturile la gaze şi electricitate va creşte cu încă 40% în octombrie, din cauza creşterii preţurilor la energie la nivel mondial.

  • Marea Britanie ar putea suferi cel mai puternic şoc stagflaţionist din lume

    Într-o lume suferind dramatic de pe urma inflaţiei astronomice şi creşterii slabe, Marea Britanie ocupă un loc special, fiind pe cale să devină capitala lumii avansate la capitolul stagflaţie. Preţurile sunt aşteptate să urce cu 13,1% în acest an şi următorul, cel mai puternic din rândul G7, iar Marea Britanie este aşteptată să coboare pe ultimul loc din punctul de vedere al creşterii în 2023, potrivit FMI. National Institute of Economic & Social Research consideră că ţara va fi în recesiune înainte de anul viitor.

    Este o formă curioasă de excep­ţionalism, însă una care a devenit extrem de familiară. De câte ori o turbulenţă din economia mondială ajunge pe malurile ţării, aceasta tinde să se transforme într-o furtună.

    Când apar probleme, Marea Britanie ajunge să sufere cel mai mult pentru că, mai mult decât alte ţări, economiei acesteia îi lipseşte rezistenţa. Este o lecţie privitoare la pericolele unei culturi concentrate mai mult pe reducerea costurilor decât pe investiţii pentru viitor. Niciodată acest lucru n-a fost mai clar ca acum.

    Şocul inflaţiei va fi pentru Marea Britanie unul mai profund decât în SUA şi Europa, susţine Alfred Kammer, director FMI pe Europa, pentru că ţara combină „ce e mai rău din cele două lumi“: penuriile de forţă de muncă ale Americii cu criza energetică din Europa. Ambele au legătură cu deficite ale capacităţii structurale.

    Aproape jumătate din gazele Marii Britanii sunt locale, obţinute din Marea Nordului, dar nu există capacităţi de stocare. Acest fapt, combinat cu o abordare laissez-faire cu privire la securitatea energetică a lăsat ţara vulnerabilă în faţa oscilaţiilor preţurilor spot de pe pieţele de energie. Preţurile ridicate ale carburanţilor amplifică criza costurilor de trai.

    Nu este greu de văzut care ar fi fost alternativa. În ultimele săptă­mâni, Marea Britanie a importat atât de mult GNL, încât dispune de mai mult decât poate folosi.

    Preţul gazelor de acolo este acum cu o treime mai scăzut decât în Europa continentală. Dacă ţara nu ar fi închis Rough, ultima facilitate majoră de stocare, în 2017, şocul energetic ar fi fost mai puţin sever.

    La fel stau lucrurile cu piaţa muncii. Oficiali britanici spun că este posibil ca Brexitul să fi accentuat creşterile salariale şi ale preţurilor prin reducerea ofertei de forţă de muncă şi diminuarea unor importuri.

    Recesiunea Covid din 2020 a indicat de asemenea pericolul lipsei de perspectivă. Aceeaşi lipsă de rezilienţă caracterizează şi băncile britanice. Sectorul britanic de business în general întruchipează această abordare de reducere a costurilor în detrimentul investiţiilor în creştere.

    Când condiţiile sunt perfecte, eficienţa economică a Marii Britanii este o virtute, generând creştere care tinde să fie superioară celei a ţărilor europene, însă în vremuri de dificultate extremă ca acestea, Marea Britanie plăteşte un preţ.

  • Probleme mari pentru armata Rusiei: Ministrul Apărări din Marea Britanie susţine că Moscova a pierdut o treime din trupele terestre desfăşurate la începutul războiului

    Ministerul Apărării al Marii Britanii estimează că Rusia a pierdut cel mai probabil o treime din trupele terestre pe care le-a desfăşurat în februarie pentru invazia Ucrainei, scrie Business Insider.

    Ofensiva reînnoită a Moscovei în estul Ucrainei – aflată în centrul atenţiei pentru desfăşurarea evenimentelor din ultima lună – şi-a pierdut din avânt şi a rămas cu mult în întârziere, a scris duminică Ministerul Apărării din Marea Britanie pe Twitter.

    „În ciuda progreselor iniţiale la scară mică, Rusia nu a reuşit să obţină câştiguri teritoriale substanţiale în ultima lună, susţinând în acelaşi timp un nivel ridicat de uzură”, se arată în evaluarea sa. „Rusia a suferit acum pierderea unei treimi din forţele de luptă terestre pe care le-a angajat în februarie”.

    Ca atare, Marea Britanie a declarat că este puţin probabil ca Rusia să-şi accelereze dramatic avansul în următoarele 30 de zile.

    Ministerul a spus că pierderea „factorilor esenţiali” precum „echipamentele de legătură, dronele de supraveghere şi de recunoaştere” ar întârzia şi mai mult avansul Rusiei.

    Evaluarea ministerului susţine că moralul slab şi eficienţa redusă a luptei au afectat, de asemenea, „din ce în ce mai mult” forţele Moscovei.

    În aceeaşi zi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că războiul „nu decurge aşa cum a planificat Moscova”, potrivit Associated Press.

    „Ucraina poate câştiga acest război”, a declarat Stoltenberg, potrivit AP.

  • Un dezastru de proporţii. Rusia ar fi pierdut un întreg batalion în încercarea de a traversa râul Doneţ

    Forţele ruseşti efectuează manevre “extrem de riscante” care sugerează că liderii lor militari sunt presaţi să facă progrese în operaţiunile lor din estul Ucrainei, potrivit serviciilor secrete britanice, după ce un batalion a fost anihilat în timp ce încerca să traverseze un râu.

    Imaginile difuzate de forţele ucrainene par să arate mai multe vehicule militare arse şi segmente ale unui pod parţial scufundate într-un râu din regiunea Donbas. Imaginile arătau multe alte vehicule avariate sau abandonate, inclusiv tancuri, în pădure şi pe drum care duce la râu.

    Ministerul britanic al Apărării a declarat că imaginile sugerează că Rusia a pierdut aproape un întreg batalion şi echipamentul desfăşurat în timp ce traversa râul Doneţ la vest de Severodonetsk.

    Justin Crump, expert în securitate şi fost militar britanic, spune că traversarea “a eşuat spectaculos”. Dar el spune că afirmaţia Ucrainei potrivit căreia ar fi eliminat peste 1.000 de oameni este probabil supraestimată.

    Vorbind pentru BBC, directorul general al companiei de consultanţă în domeniul securităţii Sibylline a estimat că au fost ucişi mai mult de 140-180 de ruşi.

  • Marea Britanie va susţine militar Suedia indiferent dacă aderă sau nu la NATO

    Marea Britanie va oferi asistenţă militară Suediei, indiferent dacă va cere sau nu aderarea la NATO, în cazul în care ar fi atacată de Rusia, a afirmat miercuri, în cursul vizitei la Stockholm, premierul britanic, Boris Johnson, citat de BBC News.

    “Marea Britanie va oferi asistenţă în funcţie de solicitările Suediei. Ceea ce contează este ce va solicita Suedia. În plus, Marea Britanie va susţine Suedia indiferent de parcursul pe care îl va decide în privinţa aderării la NATO”, a declarat Boris Johnson.

    “Tensiunile în această parte a Europei au crescut în ultima perioadă, în contextul agresiunii militare ruse în Ucraina”, a afirmat, la rândul său, premierul Suediei, Magdalena Andersson.

    Finlanda şi Suedia analizează posibilităţi de a depune cereri pentru aderarea la NATO, în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina.

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. “NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

  • Marea Britanie va susţine militar Suedia indiferent dacă aderă sau nu la NATO

    Marea Britanie va oferi asistenţă militară Suediei, indiferent dacă va cere sau nu aderarea la NATO, în cazul în care ar fi atacată de Rusia, a afirmat miercuri, în cursul vizitei la Stockholm, premierul britanic, Boris Johnson, citat de BBC News.

    “Marea Britanie va oferi asistenţă în funcţie de solicitările Suediei. Ceea ce contează este ce va solicita Suedia. În plus, Marea Britanie va susţine Suedia indiferent de parcursul pe care îl va decide în privinţa aderării la NATO”, a declarat Boris Johnson.

    “Tensiunile în această parte a Europei au crescut în ultima perioadă, în contextul agresiunii militare ruse în Ucraina”, a afirmat, la rândul său, premierul Suediei, Magdalena Andersson.

    Finlanda şi Suedia analizează posibilităţi de a depune cereri pentru aderarea la NATO, în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina.

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. “NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

  • Un miliardar american ar putea cumpăra Chelsea de la Abramovici: Un consorţiu condus de Todd Boehly, coproprietar al echipei Los Angeles Dodgers, în fruncte în cursa pentru cumpărarea clubului Chelsea

    Un consorţiu condus de Todd Boehly, coproprietar al echipei Los Angeles Dodgers, va fi desemnat drept ofertantul preferat pentru cumpărarea clubului Chelsea, potrivit informaţiilor publicate vineri de presa britanică.

    Proprietarul rus al lui Chelsea, Roman Abramovici, a scos la vânzare clubul din Premier League chiar înainte de a fi sancţionat de guvernul britanic după invazia din Ucraina.

    Se crede că procesul prelungit de licitaţie este acum aproape de o concluzie, iar banca newyorkeză Raine Group – care se ocupă de vânzare pentru Abramovici – ar fi ales grupul lui Boehly ca fiind cel mai bun candidat.

    Omul de afaceri britanic Jim Ratcliffe a făcut o intervenţie dramatică de ultimă oră în războiul de licitaţie cu o ofertă de 6 miliarde de dolari australieni mai devreme vineri.

    Ratcliffe, fondatorul companiei de produse chimice Ineos, ar fi făcut cea mai mare ofertă pentru Chelsea în timpul procesului, dar abordarea sa a venit după ce termenul iniţial al Raine Group a fost depăşit.

    În schimb, se pare că consorţiul Boehly va putea intra în discuţii exclusive pentru a încheia afacerea, ceilalţi ofertanţi fiind, se spune, informaţi de situaţie.

    Un purtător de cuvânt al consorţiului lui Boehly a refuzat să comenteze vineri, dar se crede că preşedintele şi directorul executiv al Eldridge Industries a făcut un pas important pentru a prelua conducerea de pe Stamford Bridge.

  • Greenpeace: Marea Britanie a importat 2 milioane de barili de petrol rusesc în două luni

    Marea Britanie a importat aproape 2 milioane de barili de petrol rusesc de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, potrivit cifrelor publicate miercuri de Greenpeace.

    Transporturile au o valoare estimată la 276 de milioane de dolari şi au intrat în Marea Britanie în pofida unei serii de sancţiuni internaţionale aplicate companiilor ruseşti, a declarat Greenpeace.

    „Un total de opt petroliere au livrat transporturi de petrol rusesc în Marea Britanie de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, în medie unul în fiecare săptămână”, a precizat Greenpeace într-un comunicat.

    Guvernul britanic a impus o interdicţie de intrare în Marea Britanie a navelor deţinute sau operate sub pavilion rusesc. Cu toate acestea, petrolul din Rusia ajunge în Marea Britanie prin intermediul unor nave aflate sub pavilionul altor naţiuni.

    „Guvernul britanic nu este străin de ipocrizie, dar a promite sprijin neclintit Ucrainei în timp ce transportă aproape 2 milioane de barili de petrol rusesc… este complet lipsit de sinceritate, chiar şi după standardele lui Boris Johnson”, a declarat Georgia Whitaker, activistă pentru petrol şi gaze la Greenpeace.

    Downing Street a declarat că va elimina treptat importurile de petrol rusesc, dar numai până la sfârşitul anului.

    Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat:

    „Vom elimina treptat petrolul rusesc până la sfârşitul anului, iar importurile de gaze naturale lichide ruseşti cât mai curând posibil după aceea. Marea Britanie nu are probleme nici cu aprovizionarea cu gaz sau petrol şi, spre deosebire de Europa, nu suntem dependenţi de importurile de energie rusească”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic.

    Luni, activiştii Greenpeace s-au legat cu lanţuri de ancora unui petrolier rusesc aflat într-un port norvegian, cerând ca ţara nordică să înceteze să mai importe petrol din Rusia.