BusinessMagazin

Tag: mandat

  • Ministerul Justiţiei: Infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, o lege separată

    „Cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, am mandatul din partea ministrului Justiţiei să transmit faptul că Ministerul Justiţiei intenţionează ca aceste două infracţiuni să facă obiectul unui act normativ separat. De aceea nu a formulat un punct de vedere”, a declarat secretarul de stat Mariana Moţ.

    Preşedintele comisiei, deputatul PSD Florin Iordache, a a afirmat că acest articol 297 din Codul penal trebuie reglementat în cel mai scurt timp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Justiţiei: Infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, o lege separată

    „Cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, am mandatul din partea ministrului Justiţiei să transmit faptul că Ministerul Justiţiei intenţionează ca aceste două infracţiuni să facă obiectul unui act normativ separat. De aceea nu a formulat un punct de vedere”, a declarat secretarul de stat Mariana Moţ.

    Preşedintele comisiei, deputatul PSD Florin Iordache, a a afirmat că acest articol 297 din Codul penal trebuie reglementat în cel mai scurt timp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gino Iorgulescu a câştigat al doilea mandat în fruntea Ligii Profesioniste de Fotbal

    “M-au propus 11 cluburi. Probabil că, dacă nu expira perioada de depunere a propunerilor, ne-ar fi propus şi celelalte două, Sepsi şi Botoşani.” a spus Gino Iorgulescu la sfârşitul şedinţei de vot

    De partea cealaltă, contracandidatul lui Iorgulescu, Sorin Drăgoi, este convins că votul a fost influenţat de oamenii politici.

    “E greu când te lupţi cu un candidat preferat. Este greu să schimbi mentalitatea din fotbalul românesc. Sunt convins că totul s-a schimbat aseară. De ce să fie jenant cum am pierdut? Am venit şi am participat. Era firesc, era normal să fie aşa. Eu încercam să fac astfel încât lucrurile să se schimbe, să fie un nou început pentru fotbalul românesc, dar nu am reuşit să conving cluburile. Sper ca peste 5 ani să fie un fotbal mai bun.” a spus Sorin Drăgoi la ieşirea din sediul LPF

    Preşedintele FCSB, Valeriu Argăseală a negat însă orice implicare politică

    “Era greu ca 13 cluburi sa fie convinse peste noapte. Nu cred că este un rezultat politic”.

    Gino Iorgulescu va avea în premieră un mandat de cinci ani la şefia Ligii Profesioniste de Fotbal. Până acum mandatul era de patru ani iar numărul de mandate era nelimitat. Din 2017, o persoană nu poate conduce Liga mai mult de două mandate.

  • Pop, către profesori: Acesta s-ar putea să fie ultimul meu discurs, ca ministru, în faţa dumneavoastră

    “În medie, avem cel mai scurt mandat al unui ministru al Educaţiei în Europa. În ultimii 27 de ani, un ministru al Educaţiei a rezistat în România 6 luni. Ştiu că acesta s-ar putea să fie ultimul meu discurs în faţa dumneavoastră, în calitate de ministru. De aceea, stau relaxat şi ştiu că nu am făcut eroare de sistem cum au făcut alţii”, a declarat ministrul Educaţiei.

    Liviu Pop a făcut declaraţia la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti unde a participat la dezbaterea cu tema „Libertate prin Educaţie”, organizată de Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”.

    Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a declarat, miercuri, că îşi va înainta demisia doar dacă grupul PSD-ALDE îi va cere să facă acest lucru, precizând că nu are de ce să recurgă la un asemenea demers dacă solicitarea vine din parte altui grup parlamentar. Declaraţia ministrului Educaţiei a venit în contextul în care, miercuri, deputata USR Lavinia Abu Ambra i-a cerut să renunţe la portofoliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este noul noul CFO al Bayer România, Bulgaria şi Republica Moldova

    Sercin Giray a preluat atribuţiile lui Andreas Schremmer, care a avut şi funcţia de CFO (Director Financiar) în timpul fostului său mandat de Senior Bayer Representative, încheiat în luna august a acestui an. Sercin Giray şi-a început cariera în cadrul Bayer în 1999 în domeniul contabilităţii şi finanţelor, în ţara sa natală, Turcia. În 2008 a fost avansată in funcţia de  Head of Group Reporting pentru Bayer Turcia şi, după doi ani de succes şi-a  continuat dezvoltarea profesională în cadrul Bayer AG, la Leverkusen, ca şi  coordonator al  diviziei de Corporate Finance pentru Europa. În 2013 s-a întors în Turcia şi a condus departamentul financiar. 

    „România, Bulgaria şi Republica Moldova sunt pieţe importante pentru compania Bayer şi sunt extrem de încântată să fac parte dintr-o echipă de lideri atât de puternică şi capabilă. Sunt convinsă că, împreună cu echipele locale, vom obţine cele mai bune rezultate posibile “, a declarat doamna Sercin Giray la numirea sa.

    Doamna Giray deţine o diplomă în Business Administration in German – Controlling, obţinută la Universitatea Marmara – Istanbul, din Turcia.

  • De ce ultimele alegeri reprezintă o victorie amară pentru Angela Merkel

    Adresându-se celor din partidul său, Merkel a recunoscut că ultimii patru ani au fost dificili. Cu toate acestea, partidul a reuşit să obţină rezultatul dorit: au câştigat alegerile. Dar povestea acestor alegeri nu aparţine Uniunii Creştin-Democrate (CDU), ci unui partid care a reuşit ce nu mai reuşise nimeni de la al doilea război mondial încoace. Alternativa pentru Germania (AfD) a câştigat 13% din voturi, fiind primul partid de extremă dreapta care intră în parlamentul german în ultimii 60 de ani. ”Suntem cel mai puternic partid, avem mandatul de a forma viitorul guvern, nu poate fi construită nicio coaliţie împotriva noastră“, a transmis Angela Merkel, după ce formaţiunea pe care o conduce a obţinut 32% în scrutinul legislativ.

    Alegerile au mai adus o noutate: pentru prima oară din 1950 încoace, şase partide au intrat în parlament, în vreme ce principalele două forţe politice – CDU şi SPD (Partidul Social-Democrat, condus de fostul preşedinte al Parlamentului European Martin Schulz) – au obţinut rezultate dezamăgitoare.

    Este destul de clar că alegerile nu au avut legătură cu economia – dacă ar fi avut, cele două partide care au condus Germania în ultimii patru ani ar fi trebuit să câştige detaşat. Economia Germaniei merge bine, PIB-ul creşte an de an, şomajul este la un nivel extrem de scăzut, iar încasările de taxe depăşesc cheltuielile bugetare.

    Cinci milioane de germani erau şomeri când Angela Merkel a devenit cancelar, în septembrie 2005, cei mai mulţi de la marea criză economică din anii 1930. însă, în timpul mandatelor Angelei Merkel, şomajul a scăzut puternic. Costurile forţei de muncă au crescut într-un ritm mai puţin intens în Germania decât în multe alte economii avansate, stimulând competitivitatea. Această situaţie a adus exporturile germane până la nivelul de 46% din Produsul Intern Brut, procent de patru ori mai mare decât în Statele Unite. Iar valoarea scăzută a monedei euro a făcut firmele germane şi mai competitive.

    ”În timpul mandatelor cancelarului Angela Merkel, economia Germaniei s-a transformat dintr-una dintre cele mai vulnerabile din Europa într-o superputere economică. în pofida unor efecte ale crizei financiare globale şi ale crizei zonei euro, venitul pe cap de locuitor în Germania a crescut mult comparativ cu cel al partenerilor europeni“, comentează Tom Fairless într-un articol publicat de The Wall Street Journal sub titlul ”Provocări pentru economia Germaniei: după o relansare puternică în timpul mandatelor Angelei Merkel, economia este vulnerabilă în faţa schimbărilor globale“.

    SCHIMBĂRI ÎN PEISAJUL POLITIC

    După aflarea rezultatului, Martin Schulz, liderul Partidului Social-Democrat, a semnalat intenţia de a trece în opoziţie. însă Angela Merkel i-a recomandat liderului social-democrat să reanalizeze decizia sa, exprimând speranţa prelungirii coaliţiei guvernamentale. Mai exact, Martin Schulz a argumentat că Partidul Social-Democrat nu are altă opţiune decât să treacă în opoziţie ”pentru a apăra democraţia de cei care exprimă dubii asupra ei şi o atacă“. Răspunsul cancelarului a venit prompt: ”Am auzit anunţul SPD, dar, totuşi, trebuie să menţinem contactele. Cred că toate partidele au responsabilitatea de a se asigura că vom avea un guvern stabil“, a afirmat Merkel.

    Aşa cum era de aşteptat, rezultatul alegerilor a influenţat şi moneda unică: euro a scăzut cu 0,3%, până la valoarea de 1,1917 dolari, iar lira sterlină a scăzut cu 0,4%, până la 1,3553 dolari. ”Investitorii vor urmări anunţurile în legătură cu politica monetară, mai ales având în vedere faptul că Alternativa pentru Germania nu este doar naţionalistă, ci este şi împotriva monedei euro, într-o oarecare măsură“, a declarat Mitul Kotecha, reprezentant al Asia FX şi Barclays Bank.

    Succesul partidului Alternativa pentru Germania este un test pentru poporul german, a apreciat Angela Merkel, subliniind că este important ca alegătorii care au votat cu AfD să fie recâştigaţi de formaţiunile moderate. ”Sigur că speram la un rezultat electoral mai bun. Dar nu trebuie să uităm că tocmai am încheiat o legislatură extraordinar de dificilă, astfel că sunt fericită că am atins obiectivele strategice ale campaniei electorale“, a afirmat Angela Merkel. întrebată dacă politicile Berlinului vor fi afectate de reprezentanţii pe care formaţiunea eurosceptică şi xenofobă AfD îi va avea în Bundestag, ea a declarat că partidele care sunt capabile să formeze coaliţii vor căuta soluţii: ”Sigur că există disensiuni, dar AfD nu va avea nicio influenţă“, a mai spus Merkel.

    Oamenii de rând sunt însă speriaţi de rezultatul partidului extremist: ”Sunt ca naziştii lui Hitler“, a declarat un votant celor de la BBC. ”M-am născut în 1939 şi sunt un copil al războiului. Am crescut în ruine şi acum văd ce se întâmplă – sunt nişte criminali. Am votat mereu CDU şi o vreau la putere pe Angela Merkel.“ După anunţarea rezultatelor, oponenţii AfD au ieşit pe străzile mai multor oraşe din Germania, inclusiv Berlin, pentru a protesta faţă de succesul partidului. Peste 700 de persoane s-au strâns, duminică seara, în zona Alexanderplatz din Berlin, iar protestatarii au strigat sloganuri precum: ”Rasismul nu este o alternativă“, ”AfD este o grupare de rasişti“, ”Naziştii afară“, ”Tot Berlinul urăşte AfD“. Proteste spontane au avut loc şi în alte oraşe, precum Köln, Hamburg, Frankfurt, München sau Leipzig. La Köln s-au strâns aproximativ 400 de manifestanţi care au plecat în marş pe străzi purtând un banner pe care scria: ”Cine tace este complice“.

    O reacţie extrem de virulentă a venit şi din partea lui Pierre Moscovici, comisarul UE pentru afaceri economice, care s-a declarat şocat de rezultatul obţinut de formaţiunea de extremă dreapta în scrutinul parlamentar german. ”Ajungerea formaţiunii Alternativa pentru Germania în Bundestag este un şoc şi generează dubii în societatea germană. Democraţia germană este puternică acum, situaţia nu se poate compara cu cea din 1933“, a declarat Moscovici.

    CE ESTE AFD ŞI CINE ÎL REPREZINTĂ?

    Fondat în 2013 ca un partid eurosceptic, AfD şi-a schimbat în mod subtanţial discursul către imigraţie şi islam. Liderii partidului au făcut declaraţii radicale în timpul campaniei, ridicând semne de întrebare referitor la doctrina organizaţiei.
    AfD se află în aceeaşi familie politică ca Frontul Naţional din Franţa sau Partidul Libertăţii din Olanda, condus de controversatul Geert Wilders. Chiar şi Nigel Farage, fost lider al Partidului Independenţei Marii Britanii (UKIP), a participat la campania celor de la AfD.

    Chiar dacă există de doar patru ani, partidul a trecut prin mai multe schimbări la vârf; cei mai cunoscuţi lideri sunt Alice Weidel, Alexander Gauland şi Frauke Petry. Cea din urmă a surprins însă pe toată lumea a doua zi după alegeri, anunţând că se retrage din partid. Frauke Petry, copreşedinte al AfD, şi-a motivat decizia afirmând că în interiorul partidului există diferenţe mari de opinie. în ultimele luni, Petry a fost tot mai marginalizată de ceilalţi lideri ai partidului.

    Cu toate acestea, în Saxonia, regiunea de origine a lui Petry, AfD a avut un success deosebit, iar ea şi-a asigurat un mandat de parlamentar. Petry a afirmat că vrea să pregătească partidul pentru a fi capabil să guverneze din 2021, însă majoritatea liderilor AfD au afirmat clar că prioritatea lor este să rămână în opoziţie şi să acţioneze fără limite din această postură. ”Un partid anarhic poate avea succes în opoziţie, însă nu poate fi credibil în ochii alegătorilor pentru a guverna“, a declarant Petry în cadrul unei conferinţe de presă.

    Alexander Gauland, un avocat în vârstă de 76 de ani, este un lider care a intrat în atenţia publicului după un comentariu rasist la adresa fotbalistului de culoare Jerome Boateng. ”Toată lumea îl place ca fotbalist, dar nu ar vrea să îl aibă ca vecin“, a spus Gauland.

    Succesul celor de la AfD a venit ca urmare a modului în care ei au contestat decizia cancelarului Merkel de a permite accesul a peste 1,3 milioane de imigranţi şi refugiaţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, începând cu anul 2015. AfD a întărit teama unora vizavi de islam, cerând chiar o comisie care să ancheteze dacă Angela Merkel a încălcat legea.

    Începând cu 2015, aşadar, AfD a transformat problema imigranţilor în tema centrală a platformei partidului. Subiectul a avut un mare succes mai ales în estul Germaniei, în fostul RDG, chiar dacă majoritatea celor intraţi în ţară s-au stabilit în partea vestică.

    AfD a cerut reintroducerea controlului la graniţe şi închiderea acestora pentru cei aflaţi în afara Uniunii Europene. Frauke Petry a declarat chiar că poliţia ar trebui să aibă dreptul de a îi împuşca pe cei care încearcă să intre ilegal în ţară.

    CE URMEAZĂ PENTRU GERMANIA?

    Dacă SPD va continua să refuze negocierile, partidul Angelei Merkel va trebui să încerce formarea unei coaliţii guvernamentale cu alte partide mai mici. Prin urmare, sunt şanse mari ca Germania să fie condusă în următorii ani de o coaliţie ”Jamaica“, numită după culorile prezente pe siglele partidelor implicate: negru de la CDU, galben de la partidul liberal FDP şi Partidul Verzilor.

    Este o coaliţie inedită şi mai ales una care nu a mai fost testată. Există o înţelegere între aceste partide la nivel local, în regiunea Schleswig-Holstein, dar trecerea la nivel naţional va aduce numeroase obstacole.

    Chiar dacă alegerile din septembrie au generat un spectru politic pe care puţini îl anticipaseră, semnalul transmis către restul Europei este unul pozitiv. Este adevărat că AfD a reuşit să intre în parlament, dar victoria a revenit uneia dintre cele mai vocale susţinătoare a construcţiei europene. Alegerile din Franţa au dat semnalul că mişcările eurosceptice nu au încă forţa de a ameninţa Uniunea, iar cele din Germania au confirmat acest lucru.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Cum arăta Angela Merkel în tinereţe – FOTO

    Angela Merkel este prima femeie cancelar din istoria Germaniei şi s-a afirmat pe plan naţional şi internaţional drept o reprezentantă a sexului frumos rece, capabilă să ia decizii drastice.

    Totuşi, tinereţea ei a fost puţin altfel, iar acest lucru este dovedit de o poză rară cu Angela Merkel.

    Angela Dorothea Merkel, născută la 17 iulie 1954 la Hamburg, Germania, este prima femeie cancelar din istoria Republicii Federale Germania. A fost aleasă în această funcţie la data de 22 noiembrie 2005 de către Bundestag, parlamentul german, şi realeasă de atunci de trei

    Din 2006 până în 2009 ea a fost numită de revista Forbes Magazine drept cea mai puternică femeie din lume.

    GALERIE FOTO

  • Rareş Stanciu este noul director general interimar al Poştei Române

    Pe data de 24 septembrie 2017 a expirat mandatul de director general interimar al lui Andrei Stănescu, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Poştei Române.

    Stănescu s-a întors la funcţia de director executiv al Direcţiei Executive Juridice, Control şi Resurse Umane, post pe care îl ocupă din februarie 2013, potrivit CV-ului publicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum şi-a început cariera Mark Hilton, executivul care conduce afacerile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell pe piaţa locală

    Acesta a fost şi principalul obiectiv al mandatului său început în urmă cu şase ani în România, când a acceptat să treacă din postura de reprezentant al francizorului în cea de dezvoltator al francizatului pentru expansiunea pe piaţa locală a unor branduri globale precum KFC şi Pizza Hut.

    Mark Hilton, CEO-ul Sphera Franchise Group, îşi începe discursul în cadrul evenimentului Meet the CEO glumind pe tema faptului că nu are nicio legătură cu familia Hilton, care stă în spatele unuia dintre cele mai puternice branduri globale din HoReCa. Îşi clarifică apoi originile: „Sunt britanic, de fapt – galez; pentru galezi, este o diferenţă destul de mare”. Hilton a crescut într-un oraş de coastă din Regatul Unit, în apropierea mării şi cu munţii în spate, loc pe care îl descrie drept fantastic pentru un copil, dar pentru un adolescent, „îngrozitor, fiindcă tot ce aveam în zonă erau oile şi nimic altceva”.

    A studiat management hotelier şi de catering la Oxford Brookes (1983-1987) şi şi-a început pregătirea profesională încă din perioada vacanţelor de vară din studenţie. A lucrat în hoteluri, baruri şi restaurante, astfel că a descoperit de la o vârstă fragedă că acesta este domeniul care îi place. A fost repartizat în anul final al studiilor, de practică, la hotelul Sheraton din aeroportul Heathrow, o altă experienţă despre care îşi aminteşte amuzat: „Îi cazam pe oameni după 11 noaptea, după toate întârzierile de avion”.

    Teza sa de absolvire a vizat Teoria şi Practica Achiziţiilor, astfel că parcursul lui profesional a luat o turnură în această direcţie, chiar dacă îşi imagina că după absolvire va începe să lucreze direct în sectorul ospitalităţii. I s-a oferit un post în cadrul Ford, într-un program de graduate training în departamentul de achiziţii. „Oamenii care mă cunosc ştiu că nu mă prea pricep la motoare de maşini şi tehnologie, dar m-am trezit într-un post în care cumpăram diverse piese pentru vehicule, în contextul în care Ford avea un program de training pentru absolvenţi foarte cunoscut în Regatul Unit.” A lucrat acolo timp de câţiva ani şi apoi, după ce a văzut o reclamă într-unul din ziarele locale, a aplicat pentru un loc de muncă în compania care deţinea hotelurile Hilton. Astfel, parcursul său profesional a fost totuşi influenţat de grupul hotelier care poartă acelaşi nume cu el: s-a angajat în cadrul Ladbroke Group, compania care deţine hotelurile Hilton. „Aşadar, m-am găsit lucrând cu Hilton, cumpărând ce numim noi FF&E – Fixtures, Fittings & Equipments –, televizoarele, mobilier – totul, în afară de mâncare.”

    Îşi aminteşte că la vremea aceea avea în jur de 20 de ani şi în momentul în care se recomanda la recepţia hotelurilor, solicitând o întâlnire cu directorul general, era imediat primit când reprezentanţii hotelului îi auzeau numele. „Le spuneam că sunt dl Hilton şi aveau tendinţa să creadă că sunt mult mai important decât eram de fapt”. În 1994, Mark Hilton a fost recrutat de PepsiCo pentru o funcţie în divizia de achiziţii a companiei. Datorită experienţei sale anterioare, a devenit responsabil de achiziţia echipamentelor pentru Pizza Hut şi KFC în regiunea Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. „Mi-am petrecut o bună parte din timp călătorind în Europa şi Orientul Mijlociu, vorbind cu reprezentanţii afacerilor respective despre cât de multe cuptoare sau cartofi pentru prăjit vor să cumpere.”

    A urmat apoi o perioadă de şase luni de muncă pentru un proiect în Asia axat pe punerea bazelor unui lanţ de aprovizionare pe continentul asiatic. După ce proiectul s-a încheiat, i s-au oferit două posturi: primul, să conducă lanţul de aprovizionare pentru brandurile Yum! în Asia, iar al doilea, aceeaşi poziţie în Polonia. După ce s-a consultat cu soţia sa, a ales Polonia, şi a deţinut acest rol în 1997 şi 1998. După ce businessul respectiv a fost vândut francizatului din Polonia, s-a mutat în Regatul Unit, unde a avut mai multe roluri regionale în cadrul Yum!, conducând diferite zone. Următorul pas a fost tot în regiune: în 1999, a devenit franchise executive director pentru Yum! Restaurants International, cu responsabilităţi la nivelul Europei Centrale şi de Est; de altfel, în această perioadă a făcut şi primele sale vizite în România. Cel mai recent rol în cadrul Yum!, holdingul care deţine brandurile KFC şi Pizza Hut, a fost de chief operating officer, din 2006, timp de patru ani înainte să plece spre România. „Conduceam un business de aproximativ 2 miliarde de dolari, în peste 27 de ţări, cu branduri precum KFC, Pizza Hut, Taco Bell, dar şi altele – Long John Silver, restaurant de fish & chips, de pildă.” În această poziţie lucra cu francizaţii şi avea rolul de a-i ajuta să crească afacerile.

    „Pe parcursul carierei mele, am avut o educaţie corporate în business; lucram cu antreprenori din toată Europa – am fost norocos să am posibilitatea să înţeleg cum gândeau antreprenorii, cum îşi cresc afacerile, care sunt diferenţele între lumea corporate şi lumea antreprenorială. A fost o etapă educaţională pentru mine să înţeleg diferenţele între afaceri, ambii vor să facă businessurile să meargă mai departe, din perspective diferite.” A avut acest rol timp de patru ani, până în 2010, când a plecat pentru a pune bazele propriei firme de consultanţă împreună cu un partener italian. Hilton explică numele companiei lui: în traducere, acesta înseamnă „seminţe de rodie” şi în mai multe culturi rodia este văzută ca un simbol al creşterii, prosperităţii şi al învăţatului, astfel că a fost naturală folosirea acestui nume – Kikkirossi – pentru numele companiei de consultanţă. „Este fascinant ce pot face numele: îi determina pe oameni să aleagă Kikkirossi în detrimentul altor firme de consultanţă.”

    Între timp, avusese mai multe discuţii cu Lucian Vlad, fondatorul şi proprietarul businessului KFC şi Pizza Hut pe piaţa românească. Îl cunoştea din 1998, de la prima vizită a sa în România, în perioada în care lucra încă în Polonia şi avea responsabilităţi regionale. De altfel, una dintre primele sale vizite din acel rol regional le avusese în România, unde a fost puternic impresionat de o experienţă de la restaurantul Pizza Hut de la Universitate din Capitală, unul dintre primele deschise în România şi de care îşi aduce aminte şi acum în detaliu. „Am fost servit de o chelneriţă în mod fantastic: tot ce am vrut de la acea călătorie era să o pun într-o sticlă, să o iau înapoi în Polonia şi să le spun angajaţilor de acolo că acesta înseamnă serviciu pentru clienţi.” Chiar dacă businessul din Polonia mergea foarte bine şi existau oameni foarte buni care lucrau în organizaţie, obişnuiau să cheltuiască mii de euro – sume imense pe vremea aceea – pe programele de training pentru angajaţi. De altfel, şi această amintire a cântărit în luarea deciziei de a veni în România, alături de atitudinea persuasivă a lui Lucian Vlad, atunci când i-a propus să preia frâiele afacerii de aici. „Al doilea motiv a fost Lucian – el este un om foarte carismatic, care inspiră, este un privilegiu că l-am cunoscut şi că am învăţat atât de multe de la el”, descrie Hilton relaţia construită cu unul dintre acţionarii Sphera Franchise Group.