BusinessMagazin

Tag: majorare

  • FAO: Preţurile alimentelor, la maximul ultimilor 10 ani. Faţă de septembrie 2020, preţurile s-au majorat cu 33% la nivel global

    Preţurile globale ale alimentelor au crescut în septembrie pentru a doua lună consecutivă şi au ajuns la maximul ultimului deceniu, alimentate de creşterile înregistrate de cereale şi uleiuri vegetale, spune Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură din cadrul ONU (FAO), potrivit Reuters.

    De asemenea, agenţia cu sediul în Roma a prezis o producţie record de cereale în 2021, însă a declarat că va fi depăşită de prognozele privind nivelul de consum.

    Indicele FAO al mâncării, care monitorizează preţurile internaţionale ale celor mai comercializate produse alimentare, a înregistrat luna trecută o medie de 130 de puncte, cel mai ridicat rezultat din septembrie 2011. În august, indicele a ajuns la 128,5.

    Guvernele din toată lumea, faţă în faţă cu o provocare majoră: cea mai scumpă mâncare din ultima jumătate de secol

    Raportat la luna septembrie a anului trecut, preţurile au crescut cu 32,8%. La nivel global, preţurile mărfurilor agricole au crescut abrupt de-a lungul ultimului an, influenţate de problemele proceselor de recoltare şi cererii Republicii Populare Chineze.

    Indicele FAO pentru cereale a crescut în septembrie cu 2% prin comparaţie cu luna precedentă, în contextul în care preţurile produselor din grâu s-au majorat cu aproape 4%, agenţia ONU notând în acest sens abilităţile slabe de export şi cererea tot mai mare.

    În septembrie, preţurile uleiurilor vegetale au înregistrat o creştere de 1,7% faţă de luna precedentă şi de 60% prin raport cu aceeaşi perioadă din 2020.

    În cazul producţiei generale de cereale, FAO a estimat o recoltă record la nivel mondial, de 2,8 miliarde de tone, acţiunile marilor producători urmând să scadă uşor în 2021/2022, însă la un nivel confortabil pentru investitori.

     

  • BNR a decis să majoreze dobânda-cheie la 1,50%, de la minimul istoric de1,25%

    Consiliul de administraţie al BNR a decis astăzi să majoreze dobânda-cheie la 1,50%, de la minimul istoric de 1,25%, decizia fiind anticipată de unii analişti în contextul creşterii inflaţiei

    BNR a mai decis şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 0,75 la sută pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021.

    Majoritatea analiştilor estimează că la sfârşitul anului 2021 rata anuală a inflaţiei poate urca spre 7% sau chiar peste acest nivel.

    Inflaţia anuală a urcat la 5,3% în luna august, după ce energia electrică s-a scumpit cu 24,6%, gazele cu 20,5% şi combustibilii cu 14,1%, după cum a anunţat Institutul Naţional de Statistică în luna septembrie. Comparativ, în martie 2021 inflaţia anuală trecea uşor de 3%.

    Unele bănci centrale, chiar din regiune, au început să înăsprească politica monetară şi să treacă la majorări de dobânzi, având în vedere creşterea preţurilor la nivel internaţional.

    Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, susţinea anterior că vede posibile creşteri consecutive ale dobânzii-cheie a BNR a câte 25 puncte de bază începand de astăzi până ajungem la o rată finală de 2,50%.

    „Având în vedere ultimele evoluţii regionale (creşteri ale dobânzilor în Republica Cehă şi Ungaria), o inflaţie probabil peste 6% până la sfârşitul anului şi presiunile evidente ale cursului de schimb, credem că şansele se înclină spre o creştere a ratei de 25 pb la reuniunea de marţi. Nu anticipăm modificări ale RMO sau ale coridorului facilităţilor permanenteî, anticipează Tătaru.

    Cea mai recentă decizie a boardului BNR privind dobânda a fost în ianuarie 2021, când dobânda-cheie a fost redusă surpinzător la 1,25%, aceasta fiind cea de-a patra reducere de dobândă de după declanşarea pandemiei COVID-19. Practic, de la debutul pandemiei de coronavirus banca centrală a înjumătăţit dobânda.

    Economistul-şef al ING Bank susţine că nu a majorat încă prognoza de inflaţie pentru finalul anului, aşteptând datele pentru septembrie, dar devine destul de clar că întrebarea nu este dacă inflaţia va atinge 6% în acest an, ci mai degrabă dacă se va apropia de 7%.

    „Chiar dacă motivele de bază nu s-au schimbat şi inflaţia este încă determinată în principal de factori care nu sunt sub controlul BNR, credem că banca centrală nu va rămâne pe margine şi va lăsa inflaţia să scadă singurăî”, este de părer economistul-şef al ING Bank.

    Tătaru consideră că redresarea economică este suficient de robustă pentru a rezista la rate mai mari ale dobânzilor, fără probleme majore.

  • Contzilla.ro: Ultimele noutăţi în domeniul muncii. Majorarea salariului minim începând cu anul 2022, zile libere pentru părinţi în cazul întreruperii activităţii unităţilor de învăţământ şi măsura şomajului tehnic reintrodusă până la 31 decembrie 2021

    1.Salariul minim din 2022

    În şedinţa de Guvern din 4 octombrie 2021 s-a aprobat majorarea salariului minim pe economie, începând cu 1 ianuarie 2022. Noua valoare va fi de 2.550 lei, cu 250 de lei mai mult decât în prezent. Ca urmare a acestei majorări, taxele datorate la stat pentru un angajat încadrat cu salariul minim şi normă întreagă , vor creşte de la 966 la 1083 lei pe lună.

    Corelat cu creşterea salariului minim, va creşte şi contribuţia pentru persoane cu handicap neîncadrate. De exemplu, o firma cu 50 de angajaţi, ar trebui să angajeze minim 2 persoane cu handicap. Dacă nu fac angajările respective, pot opta să platească la stat salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap şi/sau parţial să facă achiziţii de la unităţi protejate. Presupunând că nu fac angajări şi nu achizitionează produse de la unităţi protejate, valoarea obligaţiei va creşte cu  500 lei/luna.

    O altă consecinţă a majorării salariului minim este creşterea plafoanelor prin a căror depăşire persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate.

    Noul plafon în 2021 va deveni 12* 2.550 lei = 30. 600 lei (în prezent, 27.600 lei).

    Noua valoare a contribuţiei la asigurări de sănatate, care se calculează la acest plafon este 10%*30.600 lei = 3.060 lei/an, cu 300 de lei in plus faţă de 2021.

    La contribuţia la pensii, noua valoare minimă va fi de 25%*30.000= 7.500 lei/an , cu 600 de lei în plus faţă de anul 2021.

    2. Zile libere pentru părinţi

    În 4 octombrie 2021 s-a publicat în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 110 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

    Actul normativ prevede că se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor cu vârsta de până la 12 ani inclusiv, precum şi pentru părinţii care au în întreţinere copii sau adulţi cu handicap cuprinşi într-o formă de învăţământ, respectiv înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ preuniversitar, inclusiv de educaţie timpurie antepreşcolară.

    Prevederile se aplică pe perioada stării de alertă şi după încetarea acesteia, dar nu mai târziu de finalizarea cursurilor anului şcolar 2021-2022, fără a se include vacanţele, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa fizică a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, unde aceştia sunt înscrişi.

    Nu se va putea beneficia de aceste zile libere în cazul în care unul dintre părinţi se află de exemplu în concediu de odihnă sau fără plata, sau are raportul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului.

    Pentru zile libere se acordă o indemnizaţie în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi plăţii contribuţiei asiguratorii pentru muncă.

    3.Şomaj tehnic

    Tot în data de 4 octombrie 2021 s-a publicat o altă ordonanţă de urgenţă OUG nr. 111 din 2 octombrie 2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

    Această ordonanţă prevede că până la 31 decembrie 2021, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut (în prezent câştigul salarial mediu brut este de 5.380 lei).

    De aceste prevederi pot beneficia salariaţii angajatorilor pe perioada întreruperii temporare a activităţii, total sau parţial, în contextul creşterii incidenţei răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 şi al măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.

     

     

     


     

  • Guvernul va majora salariul minim pe economie cu aproape 11% – surse

    Guvernul va majora salariul minim pe economie cu aproape 11%, ceea ce se traduce cu o creştere netă de 10 procente, iar majorarea se va aplica de la începutul anului viitor, au declarat pentru MEDIAFAX surse participante la discuţiile Consiliului Tripartit de luni.

    „În urma discuţiilor din cadrul Consiliului Tripartit, Guvernul va majora salariul minim pe economie cu aproape 11%, ceea ce se traduce cu o creştere netă de 10 procente”, au declarat pentru MEDIAFAX surse participante la şedinţa de luni a Consiliului Tripartit.

    Potrivit surselor citate, majorarea se va aplica de la începutul anului viitor.

    „Următorul pas va fi asigurarea predictibilităţii, adică stabilirea unei formule pentru creşterea salariului minim, până în 2024, printr-un proiect de lege în Parlament”, au mai afirmat sursele citate.

    Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern discutat, începând cu luna ianuarie 2022, salariul minim se va majora la 2.550 de lei brut lunar, de la 2.300 de lei brut lunar cât e acum, ceea ce înseamnă că un angajat va primi  un salariu minim net de 1.524 lei.

    Aproape 2 milioane de angajaţi vor avea salarii la nivelul salariului minim de 2.550 de lei brut.

  • Plaforma de recrutare online BestJobs şi-a majorat profitul de peste patru ori în S1/2021, la 3,9 mil. lei. Afacerile au crescut cu 41%

    BestJobs Recrutare, controlată de Neogen, a încheiat primul semestru din acest an (S1/2021) cu afaceri de 14,5 mil. lei, în creştere cu 41,2%, în timp ce profitul net s-a majorat cu 329%, până la 3,9 mil. lei, arată raportul semestrial al companiei.  

    “În primul semestru al anului 2021, deciziile adoptate de managemenul societăţii privind optimizarea serviciilor noastre în concordanţă cu nevoile pieţei, coroborate cu masurile de relaxare a restricţiilor în contextul epidemilogic, precum şi relansarea dinamică a pieţei de muncă,  au contribuit decisiv la consolidarea financiara a Bestjobs, şi la revenirea la un nivel asemănător al cifrei de afaceri comparabil cu perioada similară din 2019”, spune Călin Fusu, administrator şi CEO al companiei.

    La 30 iunie, cheltuielile de exploatare au ajuns la 9.97 mil. lei, în creştere cu 6,04% faţă de S1/2021. Astfel, rezultatul operational a inregistrat o crestere cu 373.2% faţă de perioada similară din 2020, totalizând 4,6 mil. lei. 

    În ceea ce priveşte cheltuielile cu prestaţiile externe, acestea au crescut cu 20,49% faţă de S1/2020, pe fondul cresterii costurilor aferente dezvoltarii si mentenanta software, în contextul accelerarii dezvoltarii de functionalitati noi, cât si cresterii costurilor de personal din domeniul IT.

    Activele totale ale companiei se cifrau finalul lunii iunie 30 mil. lei, în creştere cu 160% faţă de 31 decembrie 2020, în timp ce datoriile totale ale societăţii cumulează 20 mil. lei, în creştere cu 579% faţă de începutul anului current, din care ponderea cea mai importanta reprezinta datoriile pe termen lung provenind din emisiune de obligatiuini, in luna mai 2021.

    “Pentru evitarea plafonării societăţii, luând în considerare şi faptul că pe plan naţional Bestjobs este plasată extrem de stabil în domeniul său de activitate, s-a optat pentru extinderea societăţii şi lansarea serviciilor Bestjobs la nivel internaţional, pieţele vizate în mod principal fiind Republica Moldova şi Ungaria”, adaugă Călin Fusu.

    În acest context, pentru atragerea de capital, s-a decis listarea la BVB a societăţii şi a emisiunii obligaţiilor către investitorii interesaţi. Astfel, la finalul lunii iulie au intrat la tranzacţionare pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al bursei obligaţiuni de peste 3,3 milioane de euro, sub simbolul bursier JOBS26E.

    Listarea a venit după derularea în perioada 6-17 mai 2021 a unui plasament privat de obligaţiuni, prin care compania a emis un număr de 6.742 de obligaţiuni corporative denominate în euro, cu o valoare nominală de 500 euro. Obligaţiunile au o dobândă anuală de 5,8% şi data scadenţei la 20 mai 2026. În cadrul plasamentului au subscris 106 de investitori, dintre care 14 investitori calificaţi şi 92 de investitori de retail. Compania a atras 3.371.000 euro de la investitorii din piaţa de capital.

    “Luând în considerare toate cele de mai sus, avem o perspectivă mai mult decât optimistă asupra următoarei perioade semestriale, având convingerea fermă că vom continua pe trendul ascendent din primul semestru, din punct de vedere financiar, astfel încât investiţia realizată în societatea noastră să devină cât mai lucrativă pentru toate părţile interesate”, concluzionează Călin Fusu.

    Cu o experienţă de peste 20 ani în domeniu, desprinsă în 2010 ca o societate de sine stătătoare din Neogen SA, platforma BestJobs integrează tehnologii digitale de ultimă generaţie, inclusiv un marketplace online cu servicii complete de agenţie de recrutare.

     


     

  • Datoria externă totală a României s-a majorat cu 6 mld. euro în primele şapte luni din 2021, la 132 miliarde euro. Datoria publică directă a fost de 60 miliarde euro, în creştere cu 2,9 mld. euro faţă de decembrie 2020

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-iulie 2021 cu 6,05 mld. euro, la un total de 131,98 miliarde euro, din care datoria publică directă a fost de 60,2 miliarde euro, în creştere cu 2,94 mld. euro faţă de finalul anului trecut, când a înregistrat valoarea de 57,3 miliarde euro, arată datele publicate luni de BNR.

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 95,9 mld.euro la 31 mai 2021, adică 72,7% din totalul datoriei externe, în creştere cu 3,3% faţă de 31 decembrie 2020, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 36,05 mld. euro, respectiv 27,3% din totalul datoriei externe, în creştere cu 8,9% faţă de finalul anului trecut.

    La 31 iulie 2021, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 34,3 miliarde euro, în creştere faţă de nivelul de 34,1 mld. euro înregistrat la 31 decembrie 2020, din care 297 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    În perioada ianuarie-iulie 2021, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17% comparativ cu 20,1% în anul 2020.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2021 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

    Datele BNR mai arată că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2021 a fost de 84,8%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020.

     

     


     

  • XTB: Companiile de social media şi-au majorat veniturile cu până la 125% în T2

    Dintre companiile de social media componente ale indicelui S&P 500 care şi-au prezentat deja performanţele, 88% au raportat câştiguri mai bune decât se prognoza. Dacă tendinţa continuă, ar fi cea mai mare creştere din 2008, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj XTB. 

    Înainte de începutul perioadei de raportări financiare a companiilor din SUA, reprezentanţii firmelor au încercat să le sugereze analiştilor că rezultatele vor fi mai puternice decât prognozele acestora, în ideea în care îşi vor revizui estimările deja ridicate. Având în vedere că preţurile acţiunilor s-au tranzacţionat aproape de maximele istorice, observăm un val masiv de optimism pentru câştigurile viitoare, fapt care a fost inclus deja în preţuri.

    Dintre companiile componente indicelui S&P 500 care şi-au prezentat deja performanţele, 88% au raportat câştiguri mai bune decât se prognoza. În cazul în care tendinţa continuă, ar fi cel mai ridicat ritm procentual de când FactSet a început să înregistreze aceste date în 2008.

    Până în acest moment, companiile de Social Media au impresionat în ceea ce priveşte rezultatele pentru al doilea trimestru încheiat la 30 iunie. Veniturile totale ale Facebook pentru trimestrul respectiv au crescut cu 56% de la an la an, la 29,08 miliarde de dolari, înregistrând cea mai rapidă creştere din 2016.

    În comparaţie, veniturile Pinterest s-au îmbunătăţit cu 125% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la 613,21 milioane dolari. Veniturile Twitter au crescut cu 74% de la an la an în trimestrul respectiv la 1,19 miliarde, faţă de 1,07 miliarde dolari. În ceea ce priveşte firma Snap (care deţine Snapchat), veniturile au depăşit, de asemenea, estimările analiştilor, în creştere cu 116,2% de la an la an.
    De asemenea, Pinterest a furnizat o estimare a creşterii veniturilor din al treilea trimestru „de peste 40%”, de la an la an. Aceasta a fost în conformitate cu aşteptările Refinitiv de creştere a veniturilor de 42,8% de la an la an pentru trimestrul următor.

    Rivalii mai mici ai Facebook, Snap şi Twitter, au uimit Wall Street cu câştiguri care au depăşit cu mult aşteptările. Ambele seturi de rezultate indică o recuperare a activităţii de publicitate mai puternică decât era de aşteptat pentru mass-media online – ceva ce analiştii Bank of America au avertizat că ar putea pune presiune pe acţiunile Facebook după raportarea câştigurilor în cazul în care firma nu se ridică la înălţimea colegilor săi. Aşteptările faţă de Facebook au fost prea ridicate, acţiunile companiei suferind de o sincronizare nepotrivită, venind după rezultatele explozive ale Twitter şi Snap, precum şi cele ale giganţilor de tehnologie precum Microsoft şi Apple. Dacă Facebook ar fi început sezonul cu astfel de numere situaţia ar fi fost considerată pozitivă, deşi performanţele nu sunt la fel de impresionante precum ale colegilor săi.

    Cifrele prezentate de Snap şi Twitter au semnalat că piaţa publicităţii online înregistrează o recuperare puternică faţă de minimul atins în timpul pandemiei, astfel preţul acţiunilor companiilor de publicitate online au avansat. Raportarea Snap de pe 24 iulie a fost adevăratul punct de vedere, întrucât compania a depăşit aşteptările de venituri cu mai mult de 100 de milioane de dolari, iar acţiunile sale au beneficiat de un imbold puternic, crescând cu 23,9% până la un nivel de închidere record de 78,02 USD. În aceeaşi sesiune, Twitter a câştigat 3,1%, până la 71,69 USD.

    Majoritatea jucătorilor de pe piaţa Social Media au întâmpinat dificultăţi în atingerea prognozelor privind creşterea utilizatorilor. Astfel, Twitter a dezamăgit uşor în ceea ce priveşte utilizatorii zilnici activi monetizabili (MAU). Facebook a reuşit să respecte previziunile privind utilizatorii zilnici activi (DAU), în timp ce s-a plasat uşor sub aşteptările referitoare la indicatorul MAU. Cu toate acestea, Snap a reuşit să depăşească aşteptările privind DAU.

    Ritmul mai rapid de creştere al Snap indică faptul că sunt în joc mai mult decât doar tendinţele macro, deoarece analiştii au lăudat mişcările strategice inteligente care au condus impulsul recent al companiei mamă a Snapchat. Cu câţiva ani în urmă, existau îndoieli că Snap va reuşi să obţină o afacere profitabilă din platformă, dar aceasta are în momentul de faţă o evaluare de piaţă de două ori mai mai mare decât Twitter şi compania se apropie de totalul veniturilor Twitter.

    În ceea ce priveşte îndrumările pentru a doua jumătate a anului, Facebook a spus că se aşteaptă ca „ratele de creştere a veniturilor totale de la an la an să scadă semnificativ pe o bază secvenţială pe măsură ce parcurgem perioade de creştere din ce în ce mai puternică”. Acest comentariu este neschimbat faţă de recomandările publicate cu trei luni mai devreme. Analiştii chestionaţi de Refinitiv se aşteptau la venituri de 28,22 miliarde de dolari pentru al treilea trimestru, ceea ce implică o creştere de 31%.

    Raportul a subliniat planurile Facebook de a-şi reduce dependenţa de veniturile din publicitate, menţionând eforturile extinse ale companiei de a atrage şi sprijini creatorii de conţinut şi, în special, planurile sale de comerţ electronic. „Vrem ca platformele noastre să fie cel mai bun loc pentru creatori pentru a-şi câştiga existenţa”, a spus Zuckerberg, adăugând că firma intenţionează să genereze instrumente pentru creatori începând cu 2023. Pentru a-şi construi succesul, compania de socializare investeşte puternic în realitatea virtuală (VR) şi în realitatea augmentată (AR) pentru a crea noi lumi digitale pe care mai mulţi oameni le pot locui simultan. Facebook numeşte acest proiect „metaversul”. Aceste noi tehnologii ar putea atrage noi utilizatori şi ar putea impulsiona rata de creştere a bazei de utilizatori globali a Facebook. Totuşi, în ciuda unui trimestru puternic, Facebook avertizează asupra schimbărilor viitoare – şi anume impactul asupra activităţii sale masive de publicitate, care a generat 28,5 miliarde de dolari din cei 29 de miliarde de dolari ai companiei în acest trimestru.

    O altă temă a raportărilor companiilor din acest domeniu a fost impactul eforturilor Apple de a permite utilizatorilor să decidă dacă doresc să permită urmărirea activităţii lor online în scopuri de marketing printr-un identificator publicitar sau IDFA. Această iniţiativă recentă a fost semnalată de jucătorii de social media drept un potenţial factor de risc în cadrul sezonului anterior de raportări. Snap a indicat de data aceasta că nu a înregistrat un impact negativ atât de mare, aşa cum se anticipase iniţial, în timp ce directorul financiar Twitter, Ned Segal, s-a declarat „mulţumit” de ceea ce a observat compania până în prezent.

    În acest context, sectorul tehnologic cu focus pe social media continuă să rămână în centrul atenţiei, într-o perioadă în care persistă un val de indecizie şi nesiguranţă întrucât presiunile inflaţioniste din SUA continuă să crească şi Rezerva Federală are tot mai puţin spaţiu de manevră în privinţa menţinerii unor condiţii relaxate de politică monetară.

  • Jumătate din angajatorii bulgari intenţionează să majoreze salariile

    Aproximativ jumătate dintre angajatorii din Bulgaria intenţionează să crească salariile cu până la 20% în a doua jumătate a anului, arată un sondaj realizat de compania de recrutare ManpowerGroup Bulgaria, scrie SeeNews. Lipsa de personal este principalul motiv al majorărilor salariale preconizate. Cele mai mari creşteri sunt aşteptate în sectorul IT, unde aproximativ două treimi dintre angajatori planifică creşteri de 10-20%.

    „Observăm o tendinţă interesantă de aliniere a nivelurilor salariale din Sofia cu cele din restul ţării – o dezvoltare cauzată în mare măsură de oportunitatea muncii la distanţă, care a devenit norma în ultimul an“, spune Maria Stoeva, manager la ManpowerGroup Bulgaria.

  • Industria IT, mai profitabilă în pandemie: veniturile totale ale companiilor din IT au trecut de 33 mld. lei în 2020, plus 2,5%. Profitul total s-a majorat cu 20%, până la 4,8 mld. lei

    Veniturile generate de companiile care activează în industria IT au depăşit valoarea de 33,1 miliarde lei în 2020, echivalentul unei creşteri de peste 2,5% faţă de anul 2019, notează o analiză realizată de Termene.ro, care a luat în calcul situaţiile financiare din perioada 2018-2020, depuse de peste 23.000 de companii din IT.

    În acelaşi timp, companiile din domeniu au înregistrat creşteri substanţiale ale profitului, astfel că rezultatul total a crescut cu aproape 20% faţă de 2019, până la 4,8 miliarde de lei.

    Totuşi, deşi veniturile generale ale întregului domeniu au crescut, firmele din industria IT s-au confruntat cu o reducere a personalului angajat, astfel că în 2020 industria a raportat 117.000 de persoane care activau în domeniu, cu 3.000 mai puţine faţă de 2019.

    “Dacă în alte domenii precum producţia, reducerea personalului înseamnă în general reducerea activităţii, în cazul companiilor din domeniul IT poate fi vorba şi de o migrare a personalului dinspre statutul de angajat înspre cel de freelancer”, explică Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro şi Business Innovation Consultant.

    Potrivit datelor Termene.ro,  Bucureşti-Ilfov şi Cluj rămân principalele hub-uri ale industriei IT din România, peste două treimi din numărul total de angajaţi ai industriei activând în cadrul companiilor care îşi au sediile în cele două zone. Alte hub-uri relevante se regăsesc în judeţele Iaşi, Timiş şi Braşov, dar la un nivel net inferior comparativ cu primele două.

    Din punctul de vedere al evoluţiei numărului de angajaţi, companiile cu sediul în Bucureşti-Ilfov au pierdut circa 1.600 de persoane, pe când cele din judeţul Cluj au mai câştigat aproximativ 1.000 de persoane. O creştere uşoară a numărului de angajaţi din domeniu s-a înregistrat şi la nivelul judeţului Iaşi (aproximativ 300 de persoane), pe când judeţele Timiş şi Braşov urmează trendul Bucureştiului, pierzând împreună aproximativ 1.300 de angajaţi.

  • Cei mai mari jucători din economie. Ce s-a întâmplat cu salariile din construcţii în pandemie: unele firme le-au majorat cu până la 38%, în vreme ce altele le-au redus

    ♦ Dintre companiile respondente, producătorul de vopsele Cemacon înregistrează cel mai mare salariu, de peste 5.000 de lei, în cazul celorlalţi jucători remuneraţiile fiind cuprinse între 3.000 şi 4.800 de lei.

    Între 1% şi 38% sunt procentele de creştere pe care salariile din domeniul producţiei de materiale de construcţii le-au cunoscut în cursul anului 2020 comparativ cu anul precedent, potri­vit informaţiilor transmise de companiile care au răs­puns chestionarului ZF în vederea realizării anuarului Cei mai mari jucători din economie – ediţia 2021. Sunt însă şi cazuri în care nivelul salarial s-a menţinut constant, fără nicio schimbare anul trecut, dar şi unele în care veniturile au avut de suferit, scăzând cu până la 18%.

    Dintre companiile respondente, producă­to­rul de vopsele Cemacon înregistrează cel mai mare salariu, de peste 5.000 de lei, în cazul celor­lalţi jucători remuneraţiile fiind cuprinse între 3.000 şi 4.800 de lei. Salariul mediu net a ajuns, în cadrul Cemacon, la 5.426 de lei în 2020, plus 1% faţă de anul precedent, iar compania intenţionează să-l majoreze cu încă 6% în cursul acestui an, până la 5.705 lei.

    „Putem menţiona ca o provocare armo­ni­za­rea eforturilor companiei pentru rularea busi­nesului de zi cu zi cu eforturile pentru im­ple­mentarea proiectelor de dezvoltare atât în zona de inovaţie de produs, cât şi în zona de îm­bu­nătăţire continuă şi creştere a perfor­man­ţei operaţionale“, spun reprezentanţii Cemacon.

    Cea mai mare creştere a salariului în 2020 faţă de 2019 a fost înregistrată de Topanel, pro­du­cător de panouri termoizolante. Compa­nia a majorat venitul mediu net de la 3.435 de lei în 2019 la 4.741 de lei, deci cu 38%.

    Pe de altă parte, companii precum Joris Ide (producător de structuri metalice), Procema (producător de oţel-beton) şi Casa Noastră (producător de tâmplărie) au redus salariile oferite angajaţilor cu procente cuprinse între 4% şi 18%.

    În ceea ce priveşte planurile pentru 2021, toate companiile incluse în analiză spun că au în vedere majorarea salariilor, avansul urmând să fie cuprins între 2% (Daw Benţa, Köber sau Sanex) şi aproape 12% (Topanel).

    Companiile respondente au activităţi în diferite sectoare ale domeniului mai larg al construcţiilor şi includ producţie de materiale de construcţii precum cărămizi, pavele, tâmplărie, vopsele şi acoperişuri.

    Continuă să crească

    Construcţiile au crescut cu 15,4%, ca serie brută, în aprilie 2021 comparativ cu aprilie anul precedent, într-un an în care acest sector a fost printre puţinele care au continuat să funcţioneze la cote aproape normale.

    Ritmul de creştere este mai mare faţă de cel înregistrat în anul anterior, de 12,1% în aprilie 2020 versus aprilie 2019, potrivit informaţiilor centralizate din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Pe primele patru luni din 2021, construcţiile au înregistrat o creştere de 5,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, tot ca serie brută.

    Comparând aprilie cu martie 2021, cele mai mari ritmuri de creştere se văd la reparaţiile capitale (plus 31,4%), îndeosebi la clădirile rezidenţiale – plus 22,8%. Aprilie 2021 faţă de aprilie 2020 evidenţiază o creştere de 26,6% la lucrările de construcţii noi, tot rezidenţialul fiind fruntaş. Toate aceste cifre arată încă o dată că industria construcţiilor a ţinut în picioare economia de la începutul pandemiei în România. Mai mult, chiar şi după ce criza sanitară şi tulburările economice s-au mai domolit, construcţiile continuă să crească. Avansul de 15,4% din aprilie 2021 faţă de aprilie 2020 este peste cel de 12,1% din perioada similară a anului anterior. Totuşi, în primele patru luni ale acestui an creşterea a fost de 5,7%, semnificativ mai mică decât cea de 26,5% din perioada similară a anului trecut, mai arată datele de la INS.