BusinessMagazin

Tag: mai

  • MAI: Revelion fără incidente şi cele mai liniştite sărbători de iarnă din ultimii cinci ani

    Conform datelor MAI, în noaptea de Revelion şi în prima zi a anului 2016 nu au fost înregistrate evenimente deosebite, fiind menţinut climatul de siguranţă publică, cel mai ridicat din ultimii cinci ani.

    La cele 144 de evenimente organizate în spaţiul public de Revelion, la care au participat peste 400.000 de persoane, nu au fost înregistrate incidente. În ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă, în data de 1 ianuarie pompierii au intervenit pentru stingerea a 159 de incendii, iar echipajele SMURD au acordat ajutor medical de urgenţă în peste 1.000 de cazuri.

    Autorităţile au constatat o diminuare semnificativă a incidentelor cauzate de folosirea materialelor pirotehnice.

    În prima zi a noului an, conform evaluărilor unităţilor medicale, a fost înregistrată o diminuare semnificativă a cazurilor de persoane care au necesitat internarea în urma utilizării articolelor pirotehnice. În perioada premergătoare Anului Nou, structurile MAI au ridicat, în vederea confiscării, peste 115 tone de materiale pirotehnice cu potenţial risc pentru cetăţeni.

    În luna decembrie, s-a intervenit la peste 77.000 de evenimente, ceea ce înseamnă o medie de 2.400 de acţiuni zilnic.

    Structurile MAI au aplicat sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproximativ 89 de milioane de lei şi au constatat peste 16.500 de infracţiuni. De asemenea, au fost confiscate bunuri în valoare de aproape 6,5 milioane de lei.

    În domeniul siguranţei rutiere, au fost reţinute peste 13.800 de permise de conducere pentru depăşirea regimului de viteză, pentru consum de alcool, dar şi pentru alte abateri grave care reprezentau un risc pentru participanţii la trafic.

    De asemenea, în aceste zile au fost dispuse măsuri suplimentare pentru fluidizarea traficului în punctele de trecere a frontierei, mai ales cele de pe graniţa de vest, care vor fi tranzitate de foarte mulţi dintre românii veniţi în ţară de sărbători.

    În luna decembrie, frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 4.100.000 de persoane, din care 3.500.000 au fost cetăţeni din ţări ale Uniunii Europene. Comparativ cu luna decembrie a anului 2014, când frontiera a fost tranzitată de 2,9 milioane de persoane, se constată o creştere de 37 la sută.

    Aproape 40.000 de angajaţi ai MAI – poliţişti, pompieri, jandarmi, poliţişti de frontieră, medici şi paramedici SMURD – au fost la datorie în aceste zile.

  • O tabără temporară pentru refugiaţi a fost amplasată la Lunga, în Timiş – FOTO

    Sub coordonarea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc o şedinţă de evaluare a exerciţiului care a început sâmbătă, la frontiera cu Serbia, şi a situaţiei din zonă raportat la fluxul de refugiaţi, informează un comunicat al MAI.

    „Chiar dacă România nu se confruntă cu o presiune migraţionistă, aceste acţiuni sunt necesare pentru testarea capacităţilor noastre de reacţie la dinamica din regiune” a declarat Oprea.

    Printre activităţile desfăşurate în cadrul acestui exerciţiu de testare a capacităţilor operaţionale este inclusă şi organizarea de tabere temporare pentru preluarea persoanelor care ar solicita o formă de protecţie în România.

    O astfel de tabără este amplasată în apropierea localităţii Lunga, iar o alta urmează să fie amplasată în zona Stamora Moraviţa. În aceste tabere sunt verificate resursele şi capabilităţile necesare desfăşurării activităţilor specifice la frontieră, respectiv trierea, înregistrarea, amprentarea şi identificarea cetăţenilor străini, precum şi a procedurilor care se aplică în astfel de situaţii.

    Totodată, forţele Ministerului Afacerilor Interne – poliţişti de frontieră, reprezentanţi ai structurilor de imigrări, jandarmi, poliţişti şi pompieri desfăşoară şi alte misiuni specifice, în scopul dezvoltării unui răspuns integrat la provocările actualului mediu de securitate.

    Activităţile care se derulează la frontiera cu Serbia sunt măsuri cu caracter preventiv, mai precizează MAI.

  • A doua zi după nuntă, mirii au deschis cadourile de la invitaţi. „Nici nu ştiam dacă să râdem sau să plângem când am văzut ce e în această cutie”

    „Nici nu ştiam dacă să râdem sau să plângem când am văzut ce e în această cutie”, spun tinerii căsătoriţi.

    Cumpărarea cadoului de nuntă perfect reprezintă o provocare şi „reţeta” trebuie să cuprindă atât înţelepciune, cât şi utilitate, respectiv umor. Cu siguranţă, invitatul care a venit cu acest cadou a avut mult umor… sec:

    CEL MAI BIZAR ŞI UMILITOR CADOU DE NUNTĂ? IATĂ LISTA COMPLETĂ A CADOURILOR CARE I-AU JIGNIT PE MIRI

  • MAI: Manifestările xenofobe pentru autonomie, un pericol pentru ordinea publică

    Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a supus dezbaterii publice proiectul Strategiei Naţionale de Ordine şi Siguranţă publică pentru următorii cinci ani.

    În documentul postat pe site-ul MAI se arată că “dinamica fenomenului infracţional rămâne o ameninţare permanentă asupra climatului de siguranţă şi bunăstării cetăţenilor, prin posibile ameninţări precum: manifestări de rasism, xenofobie, extremism şi alte forme de intoleranţă, având drept scop obţinerea autonomiei unor zone/regiuni pe criterii etnice”.

    Alte “vulnerabilităţi” identificate de specialiştii MAI, care ar putea conduce la creşterea infracţionalităţii sunt “deteriorarea standardelor de viaţă”, “degradarea mediului familial şi a sistemului educaţional”, “manifestarea în cadrul unor segmente a noii generaţii a unui accentuat comportament nonconformist, de respingere a standardelor de convieţuire socială” sau schimbarea modurilor de operare a infractorilor, care învaţă în străinătate metode noi.

    În acelaşi timp, pericole pentru siguranţa pubilcă sunt şi “apariţia unor crize economice atât la nivel european, cât şi la nivel regional, zonal” dar şi “degenerarea adunărilor publice, spontane sau organizate, cu caracter revendicativ, de protest sau a altor forme de manifestare ale cetăţenilor pe spaţiul public, pe fondul nemulţumirilor în plan social”, potrivit documentului supus dezbaterii publice de MAI.

  • Gabriel Oprea, la bilanţul MAI: În 2014 criminalitatea stradală a avut cea mai mică valoare din ultimii nouă ani

    “Criminalitatea stradală a cunoscut cea mai mică valoare din ultimii nouă ani şi mă refer la faptele comise cu violenţă, în stradă, la tâlhării sau agresiuni”, a explicat Gabriel Oprea.

    Potrivit ministrului Afacerilor Interne, furturile au scăzut, la rândul lor, cu opt la sută, ajungând la cea mai mică valoare din ultimii cinci ani, în timp ce în zona rurală, infracţionalitatea a atins cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani.

    Gabriel Oprea a mai spus că peste 21.000 de ofiţeri, subofiţeri şi agenţi din structurile MAI au fost avansaţi anul trecut înainte de termen, peste 8.200 dintre aceştia fiind poliţişti.

    Legat de gestionarea situaţiilor de urgenţă, ministrul Afacerilor Interne a afirmat că “2014 a fost un an al provocărilor, un an îndoliat de două tragedii aviatice, un an al lecţiilor învăţate”.

    În acest sens, ministrul a amintit că anul trecut s-a decis ca toate instituţiile cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă să utilizeze proceduri identice, sub comanda unică a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

    “Efectele acestor modificări au fost resimţite imediat după implementare. Primele intervenţii în situaţii de urgenţă după adoptarea acestora, fie că a fost vorba de intervenţii pentru înlăturarea efectelor fenomenelor meteorologice severe, de accidente grave sau de incendii, au fost mult mai bine coordonate”, a afirmat Oprea.

  • Iohannis: Contextul geopolitic din regiune reclamă acţiuni la care MAI este parte importantă

    Şeful statului a participat la bilanţul Ministerului de Interne pe 2014, unde a afirmat că actualul context geopolitic din regiune reclamă acţiuni şi măsuri la care reprezentanţii ministerului sunt parte importantă.

    ”Apariţia unui război hibrid, existenţa unor conflicte asimetrice şi îngheţate, tendinţele de modificări ale frontierelor, încălcarea unor reguli de drept internaţional pot fi o sursă de insecuritate şi de export de infracţionalitate către statele europene, în special către România. Ştiu că aceste lucruri vă determină să fiţi mai prompţi, mai alerţi şi mai responsabili, pentru a proteja siguranţa cetăţenilor noştri”, a spus şeful statului.

    El a menţionat participarea Ministerului Afacerilor Interne, ca furnizor de securitate şi garant al valorilor democraţiei, cu forţe profesioniste la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sub egida Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU, printre care cele din Kosovo şi Afganistan, care a adus ţării noastre respectul şi aprecierea partenerilor internaţionali prin comportamentul exemplar şi prin performanţele operative.

    ”În considerarea calităţii României de stat european, furnizor de stabilitate în Sud-Estul Europei, anul 2014 a fost marcat, printre altele, şi de adoptarea Legii pentru aderarea României la Tratatul privind crearea Forţei de Jandarmerie Europeană. De asemenea, România a preluat Preşedinţia Comitetului Interministerial de Nivel Înalt al Forţei de Jandarmerie Europeană din anul 2015 şi are ca atare o responsabilitate. Un stat care îşi pune în practică propriile legi şi angajamentele derivate din tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale la care este parte va fi respectat de către cetăţenii săi şi de către partenerii străini. Voi veghea permanent ca angajamentele asumate de România prin Acquis-ul comunitar să fie respectate întocmai”, a mai declarat preşedintele Iohannis.

    Potrivit şefului statului, o altă direcţie de acţiune prioritară pentru anul 2015 trebuie să o constituie combaterea corupţiei cu impact asupra bunei guvernări, a capacităţii instituţionale a statului şi cu afectarea credibilităţii României pe plan extern.

    ”De asemenea, optimizarea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, ca parte integrantă a Sistemului Naţional de Securitate, constituie o prioritate pentru instituţia dumneavoastră, ca vector principal în acest domeniu”, a mai arătat el.

    Klaus Iohannis s-a referit şi la Strategia Naţională de Apărare a Ţării, pe care o va prezenta Parlamentului României, precizând că aceasta va constitui o bază în conturarea noii Strategii de ordine publică, care trebuie să fie elaborată şi în consonanţă cu Strategia de securitate internă a Uniunii Europene.

  • Iohannis: Doresc ca cei care aplică legea să fie dincolo de suspiciuni, liberi de condiţionalităţi

    ”Vă rog însă să fiţi conştienţi că oamenii vă privesc şi aşteaptă să fiţi modele de comportament şi corectitudine în serviciul public. Îmi doresc ca toţi cei chemaţi să aplice legea să fie în primul rând ei înşişi dincolo de orice suspiciuni, liberi de orice condiţionări şi mai presus de orice interese de grup sau particulare, din mediul economic şi din orice domeniu”, le-a transmis preşedintele reprezentanţilor Ministerului de Interne.

    El a mai spus că a baza activităţii ministerului şi a componentelor sale trebuie aşezată cu fermitate ideea că nimeni nu este mai presus de lege.

    ”Avem datoria să analizăm cu luciditate ce funcţionează şi ce lipseşte, unde este nevoie de un plus de coordonare şi cum creştem performanţa. Avem mai multe instituţii care se ocupă de ordinea publică – Poliţie, Jandarmerie, Poliţie comunitară. Ele nu pot funcţiona în mod eficient individual, ci trebuie să acţioneze unitar. Cred că un sistem de ordine publică bine integrat poate răspunde în mod real nevoii de siguranţă la toate nivelurile”, a precizat şeful statului.

    Klaus Iohannis a arătat că are încredere în capacitatea cadrelor ministerului de a fi la înălţimea cerinţelor şi misiunilor ce le-au fost încredinţate şi că vor contribui activ la consolidarea principiilor statului de drept şi de a pune în practică, în cele mai bune condiţii, noua legislaţie penală, demersuri necesare finalizării procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen.

    Potrivit preşedintelui, ”un accent deosebit se cuvine a fi pus pe dimensiunea de prevenire a încălcării legii, inclusiv în cazul unor fenomene precum contrabanda şi traficul, criminalitatea economică, constituirea de grupuri infracţionale sau migraţia ilegală”.

    ”Dezvoltarea unei societăţi este, cred eu, direct legată de măsura în care latura preventivă devine mai eficientă decât cea punitivă atunci când vine vorba de încurajarea corectitudinii şi legalităţii şi descurajarea infracţionalităţii. Îmi doresc o Poliţie mult mai axată pe prevenţie, fie că este vorba de Poliţia rutieră, fie de cea cu atribuţii în zona criminalităţii economico-financiare. Putem avea o Jandarmerie mai puţin centrată pe paza unor obiective şi mai prezentă pentru siguranţa cetăţenilor. Este nevoie, de asemenea, la nivelului Ministerului Afacerilor Interne de o muncă de informaţii mai consistentă, care să privească nu doar reţelele infracţionale, ci şi protecţia propriilor cadre”, a transmis şeful statului, la bilanţul Ministerului de Interne.

  • Peste 230 de angajaţi MAI au fost trimişi în judecată pentru corupţie, în 2014

    În 2014 au fost inculpate 1.603 persoane, cu 35 la sută mai multe decât în anul precedent, dintre care 236 sunt angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, 31 cu funcţii de conducere şi 205 cu funcţii de execuţie, se arată în bilanţul Direcţiei Generale Anticorupţie.

    Ofiţerii de poliţie judiciară ai DGA au făcut anul trecut cercetări în 2.414 dosare şi s-a început urmărirea penală în 1.023 de cazuri, dintre care 183 sunt instrumentate sub coordonarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 35 sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi 805 de către procurori ai structurilor teritoriale ale Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    În ceea de priveşte măsurile preventive, au fost arestate 251 persoane, dintre care 37 la domiciliu. Totodată, în 31 de dosare s-a hotărât controlul judiciar asupra unor inculpaţi.

    Poliţiştii DGA au făcut, anul trecut, 141 de acţiuni de prindere în flagrant, care au vizat 158 de persoane cercetate pentru fapte de corupţie sau asimilate.

  • Angajaţii MAI vor primi, din 2015, sporuri de 75% pentru zilele de weekend şi sărbătorile lucrate

    Ordinul supus dezbaterii publice reglementează condiţiile de acordare, în 2015, pentru personalul MAI a majorării salariale prevăzute de art.13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014.

    Astfel, angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, indiferent dacă fac parte din personalul civil sau militar, vor primi o compensaţie de 75 la sută din salariul pentru o zi de lucru, pentru fiecare zi de weekend sau sărbătoare legală lucrată.

    În cazul în care, prin natura meseriei, angajatul MAI este obligat să vină la lucru într-o zi declarată prin lege ca fiind liberă, acestuia i se plăteşte în plus atât ziua lucrată, cât şi sporul de 75 la sută.

    Oficiali MAI au declarat pentru MEDIAFAX că, odată cu intrarea în vigoare a acestui ordin, angajaţii ministerului vor primi sporul indiferent dacă ziua de sărbătoare lucrată este “recuperată” cu o zi liberă la o altă dată.

    Astfel, dacă pentru ziua de sărbătoare ori de weekend lucrată angajatul a beneficiat sau va beneficia de o zi liberă, el va primi numai sporul de 75 la sută.

    Reprezentanţii sindicatelor care apără drepturile poliţiştilor susţin că sporul de 75 la sută reprezintă un drept legal.

    “Ziua liberă oferită în compensaţie pentru o zi muncită în weekend sau cu ocazia unei sărbători legale nu este de ajuns. Sporul reprezintă ceva în plus faţă de compensaţie. Înainte, pentru o astfel de zi lucrată, angajaţii primeau două zile libere”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Prolex, Vasile Lincu.

    Lincu a mai spus că, în condiţiile actuale, când MAI are deficit de personal, ar fi fost imposibil ca pentru o zi lucrată un angajat să primească două libere. Din acest motiv, la presiunea sidicatelor, s-a stabilit ca cea de-a doua zi să fie plătită cu 75 la sută din valoarea unei zile lucrate.

  • Secretarul general adjunct din MAI Mihai Şova, vizat în dosarul în care DNA a făcut percheziţii

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat, într-un comunicat de presă, că la Ministerul Afacerilor Interne au fost făcute percheziţii într-un dosar în care se fac cercetări pentru infracţiuni de corupţie care ar fi fost comise de funcţionari din MAI.

    Ministerul Afacerilor Interne a precizat că DNA “a desfăşurat activităţi procedurale, în baza autorizărilor legale, într-o cauză penală privind doi angajaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că cei doi angajaţi din MAI sunt Ingrid Mocanu Popa, consiliera ministrului Afacerilor Interne, şi secretarul general adjunct Mihai Şova, aceştia fiind vizaţi de anchetatori întrucât ar fi divulgat informaţii nedestinate publicităţii.

    Procurorii au ridicat din birourile celor doi calculatoare, documente şi alte probe, au spus sursele citate.

    Ingrid Mocanu Popa şi Mihai Şova au fost duşi pentru audieri la sediul DNA.

    Ingrid Mocanu Popa a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor din iunie 2008 până în martie 2009, fiind eliberată atunci din funcţie prin decizie a premierului Emil Boc. Ea a fost detaşată la ANRP de la Ministerul Justiţiei, în decembrie 2007, unde până în iunie 2008 a ocupat funcţia de director al Direcţiei pentru coordonarea şi controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare.

    Consiliera ministrului Gabriel Oprea, detaşată la MAI, este angajată la Ministerul de Justiţie din octombrie 1998, în urma promovării examenului de admitere în magistratură, şi a lucrat la Direcţia Juridică până în 2005, apoi la Direcţia Elaborare Acte Normative, până în decembrie 2007, când a fost detaşată la ANRP. În perioada în care a fost vicepreşedinte ANRP, Ingrid Mocanu Popa a coordonat Direcţia pentru controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare, având rang de subsecretar de stat.

    Mihai Şova este secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne din mai 2014, anterior el fiind secretar general al Ministerului Apărării Naţionale şi consilier parlamentar, la Comisia pentru apărare din Senat.