BusinessMagazin

Tag: magazin

  • Cele mai inovatoare companii din România: Soluţiile dezvoltate de Vodafone pentru magazinele de pe piaţa locală

    Descrierea inovaţiei:
    Soluţiile Vodafone IoT special concepute pentru zona de retail pot ajuta la o mai bună experienţă a clientului în magazin, creşterea productivităţii prin alocarea personalului doar atunci când este necesar, monitorizarea stocurilor şi programarea din timp a producţiei.
    Gama de produse include soluţia de Smart Counting (retailerul are evidenţa numarului de clienţi care intră şi ies din magazinele sale şi acces la rapoarte şi grafice pentru vizualizarea traficului); soluţia de Digital Signage & Smart Analytics (afişare digitală şi date inteligente – ecrane digitale care afişează informaţii despre promoţii şi oferte în timp real, reclame şi informaţii relevante pentru clientul aflat în faţa raftului şi a displayului în funcţie de tipul clientului care le vizionează – sex, vârstă etc.); soluţia de Stock Alert (monitorizarea stocurilor/produselor de la raft prin alerte în timp real, asigurând  disponibilitatea permanentă a produselor pentru clienţi); soluţia de Heat Map (harta de interes a clientului – permite localizarea zonelor unde traficul este intens, în care se opresc clienţii şi perioada petrecută în aceste zone de interes (standuri promoţionale, vitrine, zone de plasare a produselor, reclame); soluţia de Client Assist (cumpăratorul poate solicita prezenţa unui consilier de vânzări la raft prin apăsarea unui buton; când butonul este apăsat la raft, angajaţii primesc o notificare pe o brăţară/ceas smart, iar responsabilul de zonă se îndreaptă rapid spre locul unde este nevoie de ajutor); soluţia de Queue Management (detectează printr-un senzor video numărul de persoane care aşteaptă la casă şi măsoară timpii de aşteptare, trimiţând alerte instantanee pentru deschiderea unei noi case de marcat); soluţia de Quick Customer Feedback (obţinerea instantanee a opiniei clienţilor faţă de experienţa din magazin printr-un mod facil şi rapid; clienţii pot evalua experienţa din magazin prin selectarea unei opţiuni (de la foarte plăcută, la foarte neplăcută) de pe un display/ecran digital. Dacă experienţa unui client este evaluată foarte slab, se va genera o alertă în timp real şi un angajat al magazinului se va prezenta imediat pentru a afla mai multe detalii şi a încerca să rezolve problema). Persoanele implicate în proiect sunt Marius Coman, care ocupă funcţia de IoT country manager şi are o experienţă de peste 20 ani în industria de telecomunicaţii, în prezent fiind responsabil de una dintre cele mai provocatoare şi inovatoare arii din tehnologie, şi anume Internet of Things, Cătălin Stroe, unul dintre promoterii conceptelor de digitalizare şi transformare digitală în cadrul companiilor mari din România şi care are funcţia de IoT sales manager, Corina Sandu, IoT product manager şi care în ultimii trei ani s-a ocupat de dezvoltarea de soluţii IoT pentru mai multe verticale (transport şi logistică, retail şi utilităţi), precum şi Adriana Oncioiu, având funcţia de communication planning lead şi care a fost responsabilă pentru campania media „Afacerea ta, transformată digital”,  prin care Vodafone a comunicat soluţiile IoT pentru smart retail utilizând toate canalele de promovare (TV, online, radio, print, outdoor).

    Elementul de noutate:
    Utilizarea senzorilor şi a altor echipamente pe o platformă IoT special concepută – practic, toate acestea se realizează pe baza unor echipamente inteligente, conectate, care comunică permanent între ele şi oferă date şi optimizare în timp real. Mai mult, notează reprezentanţii companiei, se generează informaţii noi – retailerul primeşte foarte multe date, iar acestea sunt structurate sub formă de rapoarte şi grafice.

    Efectele inovaţiei:
    Printre efecte, reprezentanţii Vodafone România enumeră: eficientizarea proceselor din zona de retail/eficienţă operaţională; o mai bună alocare a resurselor (personal/staff, mărfuri etc.) pentru businessuri/optimizarea resurselor; mai multe informaţii despre clienţi (orele de vizită a magazinului, profiluri de clienţi etc.), ceea ce duce la o mai bună organizare şi satisfacere a nevoilor lor de consum; flexibilitatea sporită a afacerii; timp redus de aştepare la case pentru clienţi, acces rapid la informaţii despre produsele şi ofertele din magazin, produse aflate la îndemană şi lipsa aglomerării unor zone din magazin, oferte şi reduceri perso-nalizate.

  • Furnizorul de materiale şi accesorii pentru mobilier MAM Bricolaj s-a extins cu un nou magazin în Capitală, după o investiţie de 250.000 de euro

    Furnizorul de materiale şi accesorii pentru mobilier MAM Bricolaj, companie controlată de Cristian Găvan, a deschis în Bucureşti al doilea magazin al reţelei, în urma unei investiţii totale de 250.000 de euro.  

    Unitatea dispune de o suprafaţă de vânzare de 1.100 de metri pătraţi, iar pentru departamentul de prelucrare a panourilor a fost alocată o suprafaţă de 1.600 de metri pătraţi, potrivit informaţiilor furnizate de retailer.

    Pentru 2020, MAM Bricolaj îşi propune o creştere de 30% a  afacerilor, în contextul în care compania estimează venituri de 6 mil. euro la finalul lui 2019 şi extinderea în Bucureşti cu un nou punct de lucru.

    Pe termen lung, planurile companiei includ deschiderea a două magazine noi la nivel regional şi listarea la bursă, pentru a atrage capital de dezvoltare.

    “Pe termen lung, ne propunem să extindem reţeaua şi prin magazine la nivel naţional”, spune Cristian Găvan, fondator MAM Bricolaj.

    În medie, în magazinele MAM Bricolaj, au loc 400 de tranzacţii pe zi şi un flux de aproximativ 800 de persoane. Anul acesta, numărul de tranzacţii a fost depăşit cu 15% faţă de anul precedent, potrivit datelor furnizate de companie.

    În acelaşi timp, coşul mediu de cumpărături în magazinele din Bucureşti a fost de 224 lei, în creştere cu 13% faţă de 2018. În ceea ce priveşte comenzile online, coşul mediu a fost de 314 lei, în creştere cu 8% faţă de anul precedent.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • Auchan Retail România deschide supermarketul Auchan Obor

    Auchan Retail România a inaugurat astăzi cel de-al treilea magazin pe format supermarket, în incinta centrului comercial Bucur Obor. În cadrul acestuia, clienţii se vor putea bucura de o experienţă unică la cumpărături, având la dispoziţie o gamă foarte variată formată din peste 14.000 de produse alimentare şi non-alimentare, la preţuri mici, în fiecare zi. Totodată, Auchan Obor pune la dispoziţia clienţilor atât case clasice cât şi case inteligente – self-checkout – unde clienţii scanează şi plătesc singuri, precum şi de o serie de servicii suplimentare, precum plata facturilor.  Magazinul va funcţiona zilnic, între orele 8:00 – 22:00.

    Prin deschiderea Auchan Obor, reţeaua magazinelor sub marca Auchan a ajuns la 36 de puncte de vânzare, din care 33 hipermarketuri şi 3 supermarketuri. Ea este completată de cele 24 magazine de proximitate MyAuchan, din care 15 în staţiile Petrom prin intermediul parteneriatului cu OMV Petrom şi 9 stand alone.

    Supermarketul Auchan Obor are pe o suprafaţă de vânzare de 2.500 mp, o gamă de peste 14.000 de articole, peste 1.000 de locuri de parcare şi 17 case, 13 clasice şi 4 rapide.

  • Auchan Retail România deschide supermarketul Auchan Obor

    Auchan Retail România a inaugurat astăzi cel de-al treilea magazin pe format supermarket, în incinta centrului comercial Bucur Obor. În cadrul acestuia, clienţii se vor putea bucura de o experienţă unică la cumpărături, având la dispoziţie o gamă foarte variată formată din peste 14.000 de produse alimentare şi non-alimentare, la preţuri mici, în fiecare zi. Totodată, Auchan Obor pune la dispoziţia clienţilor atât case clasice cât şi case inteligente – self-checkout – unde clienţii scanează şi plătesc singuri, precum şi de o serie de servicii suplimentare, precum plata facturilor.  Magazinul va funcţiona zilnic, între orele 8:00 – 22:00.

    Prin deschiderea Auchan Obor, reţeaua magazinelor sub marca Auchan a ajuns la 36 de puncte de vânzare, din care 33 hipermarketuri şi 3 supermarketuri. Ea este completată de cele 24 magazine de proximitate MyAuchan, din care 15 în staţiile Petrom prin intermediul parteneriatului cu OMV Petrom şi 9 stand alone.

    Supermarketul Auchan Obor are pe o suprafaţă de vânzare de 2.500 mp, o gamă de peste 14.000 de articole, peste 1.000 de locuri de parcare şi 17 case, 13 clasice şi 4 rapide.

  • Carrefour lansează un nou concept de magazin de proximitate odată cu deschiderea Carrefour Express Globalworth

    Retailerul francez Carrefour a lansat un nou concept de magazin de proximitate odată cu deschiderea Carrefour Express Globalwoth, noua unitate incluzând un spaţiu pentru produse BIO, unul Food2Go pentru cei care îşi doresc un prânz sau o gustare rapidă, şi cafenea cu bar.

    În plus, magazinul are în ofertă produse marca proprie Drag de România, pâine proaspătă, coaptă în magazin, o selecţie de vinuri locale şi internaţionale, precum şi gamele speciale BIO, fără lactoză sau dietetice.

    Clienţii care folosesc aplicaţia Carrefour Pay pot scana produsele la raft şi şi apoi le pot plăti direct din aplicaţie, la casele de marcat.

    Grupul francez avea în România la finalul primelor nouă luni din an 35 de hipermarketuri Carrefour, 262 de supermarketuri Market, 46 de magazine de proximitate Express sau Contact şi 18 unităţi de tip Supeco, un mix de discount şi cash&carry. Astfel, în total reţeaua număra 361 de magazine.

    Compania a obţinut în primele nouă luni din an afaceri de peste 1,6 mld. euro în România, businessul fiind cu aproape 8% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2018.

  • Vă plac accesoriile? Cum puteţi dezvolta un magazin Meli Melo şi de câţi bani aveţi nevoie pentru a prelua o astfel de afacere

    „Avem un concept suficient de matur ca să îl putem franciza. Pentru Meli Melo – Paris era deja timpul să dea startul la această dezvoltare atât în România, cât şi la nivel internaţional. Procesul de francizare a brandului Meli Melo este unul simplu şi concis. Ne bazăm pe o strategie inversă şi anume pe orientarea înspre oraşele de dimensiune mai mică, deoarece au o viteză de dezvoltare mult mai accentuată. Totodată, franciza Meli Melo Paris este un concept dublu: pe piaţa din România şi pe pieţele internaţionale, acolo unde nu am deschis direct magazine”, descrie Stephane Dumas, unul dintre fondatorii acestui brand în România şi membru al boardului Meli Melo – Paris, strategia de franciză a companiei. 
    Meli Melo – Paris a deschis primul magazin în Bucureşti în anul 1998, ajungând în prezent la 62 de magazine, cel mai recent fiind inaugurat în centrul comercial Veranda. După piaţa locală, compania s-a extins şi în Chişinău, Belgrad şi Sofia, unde deţine câte trei magazine. Compania este prezentă şi în online şi este activă şi pe segmentul de decoraţiuni pentru locuinţe, pe care deţine 7 magazine.


    Prima franciză Meli Melo şi singura în prezent din portofoliul companiei a fost deschisă în Târgu-Jiu, în septembrie 2018, în cadrul complexului Shopping City Târgu Jiu. „A fost startul perfect: partener, spaţiu, locaţie şi perioadă, iar rezultatele sunt peste aşteptări”, descrie Stephane Dumas începutul extinderii companiei prin franciză pe piaţa locală. În contextul acestui început optimist, compania şi-a propus ca în perioada următoare să se extindă în alte oraşe din ţară. „Până în 2022 ne-am propus să deschidem în franciză în nouă oraşe: Deva, Alba Iulia, Turnu Severin, Târgovişte, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Piatra Neamţ şi Botoşani”, descrie Dumas planurile viitoare de programului de francize al Meli Melo.
    Costul unei francize Meli Melo variază între 60.000 si 80.000 euro, în funcţie de stadiul de preluare a spaţiului şi de factorii logistici ai proiectului de amenajare conform standardelor impuse de brand, iar investiţia ar trebui să fie recuperată în aproximativ doi ani şi jumătate – „în condiţii normale de derulare a businessului”, spun reprezentanţii afacerii. „Cu partenerul nostru francizat va fi un parteneriat real, suntem aproape de acesta şi chiar împreună în alegerea  locaţiei, negocierea contractului cu proprietarul, formarea profesională a angajaţilor şi ajutor în gestionarea magazinului. Vom considera întotdeauna francizatul nostru ca făcând parte din grupul Meli Melo şi de aceea vom fi aproape de el de câte ori este nevoie”, descrie Dumas colaborarea cu francizaţii companiei.

    CV de francizat Meli Melo
    1.Partener atras de comerţ, de preferat cu experienţă în retail, dar nu obligatoriu;
    2.Să poată susţine costul unei francize, care variază în funcţie de stadiul de preluare a spaţiului şi de factorii logistici ai proiectului de aranjare conform standardelor companiei;
    3.Spaţiul unde se va deschide magazinul Meli Melo – Paris trebuie să aibă o suprafaţă cuprinsă între 40 şi 80 de metri pătraţi.
    4.Într-o primă etapă de colaborare, se semnează contractul între francizat şi se percepe o taxă de franciză de 5.000 de euro, incluşi în estimarea investiţiei iniţiale. În acelaşi timp se semnează şi contractul de închiriere cu centrul comercial sau magazinul pietonal şi se elaborează un plan de deschidere.

  • După ce a fost nevoit să îşi vândă casa pentru a porni propria afacere, a transformat un simplu magazin într-o afacere de miliarde de dolari

    Richard Michael Schulze, fondatorul retailerului de electronice şi electrocasnice Best Buy, s-a născut în ianuarie 1941 în Saint Paul, Minnesota. După ce a abandonat liceul, s-a înrolat în forţele aeriene ale Statelor Unite, iar mai târziu a lucrat ca agent de vânzări pentru o companie de produse electronice.
    În 1966 el şi-a ipotecat casa pentru a fonda în Saint Paul un magazin de echipamente audio numit Sound of Music. Afacerea s-a extins rapid, prin deschiderea a încă opt unităţi.
    După ce o tornadă a distrus unul dintre magazine, o altă unitate a atras un număr mare de clienţi prin prisma preţurilor mici. Vânzările au crescut rapid, iar antreprenorul a decis să redenumească businessul Best Buy. În urma acestui pas, compania a inaugurat o serie de magazine deschise în spaţii mari, de peste 1.500 mp, cu preţuri mici şi cu un buget generos alocat promovării. Noul format de business a devenit foarte popular şi, datorită cererii în creştere pentru bunuri electronice, lanţul a crescut până în 1989 la 40 de unităţi.
    A urmat o extindere a gamei de produse Best Buy, iar în ofertă au fost incluse produse software şi hardware, muzică şi filme. În 1994 el a crescut spaţiul magazinelor până la 4.000-5.000 mp. În 1995 lanţul a înregistrat vânzări de 5 miliarde de dolari în cele 155 de unităţi; un an mai târziu Schulze a decis să introducă în oferta magazinului şi aparate şi ustensile de bucătărie.
    În mai 2012 fondatorul Best Buy a anunţat că se retrage din funcţia de preşedinte al companiei după ce, în urma unei investigaţii, s-a descoperit că ştia despre relaţia pe care CEO-ul Best Buy o avea cu una dintre angajate şi totuşi nu a anunţat comisia de audit despre această situaţie.
    În acelaşi an, pe 6 august, el a anunţat că intenţionează să cumpere businessul la licitaţie, în acel moment deţinând doar 20% din companie. Acest lucru a determinat o creştere uşoară a preţurilor acţiunilor Best Buy. Până la sfârşitul lui februarie 2013 discuţiile dintre reprezentanţii businessului şi antreprenor se încheiaseră.
    Alături de doi investitori privaţi, el a încercat să obţină trei locuri de consiliu în schimbul achiziţionării unui pachet minoritar în companie. Cu toate acestea, nu a reuşit să strângă banii necesari. Pe 25 martie 2013 Best Buy a anunţat că Richard Schulze se va realătura companiei cu un nou titlu: preşedinte emerit. De-a lungul carierei sale, meritele i-au fost recunoscute inclusiv de autorităţi: pe 9 noiembrie 1991 guvernatorul Minnesotei, Arne Carlson, a instaurat o zi numită Richard M. Schulze Day. În 2000, antreprenorul a donat 50 de milioane de dolari Universităţii St. Thomas, cea mai mare donaţie din Minnesota făcută până la vremea aceea unei universităţi. Banii au contribuit la deschiderea unei facultăţi de drept şi a unei şcoli de antreprenoriat. El a primit din partea universităţii o diplomă onorifică. Schulze a fost căsătorit cu Sandra J. până la moartea acesteia, în 2001, cei doi având patru copii. Ulterior, antreprenorul s-a recăsătorit cu Maureen. Astăzi cuplul locuieşte în Naples, Florida. Fondatorul Best Buy are o avere estimată de publicaţia internaţională Forbes la 3,8 miliarde de lei. În prezent, compania are 997 de locaţii, o echipă de 125.000 de angajaţi, iar anul trecut a înregistrat venituri de peste 42 de miliarde de dolari. 

  • Cadoul ideal pe care să îl oferiţi înainte de sărbătorile de iarnă

    Printre acestea, poate cea mai impresionantă ofertă vine de la producătorul de bijuterii de lux Tiffany’s, care a anunţat un calendar de Advent în ediţie limitată de doar patru exemplare, scrie CNN. Calendarul costă 112.000 de dolari, este asamblat manual şi cântăreşte peste 160 de kilograme la livrare. Înalt de 1,2 metri, acesta imită la aspect magazinul principal de pe Fifth Avenue de la New York al companiei, iar la capitolul surprize în cele 24 de sertăraşe care reprezintă zilele de la 1 decembrie până la Crăciun se vor găsi produse Tiffany, printre care un cârlig de rufe, o muzicuţă din argint, bijuterii cu diamante sau o podoabă de Crăciun. 

  • Cum să vinzi lux în România

    „Piaţa produselor de lux din România este problematică pentru că trebuie să te bazezi pe clienţii interni. Spre exemplu, la Milano, Paris, Praga, Varşovia vin şi foarte mulţi turişti străini care consumă produse de lux, or în România aceşti turişti nu reprezintă nici măcar 1% din vânzare. Nu există o piaţă a turiştilor străini care cumpără branduri de lux în România, de aceea clienţii interni sunt importanţi pentru noi”, spune Shlomi Tetruashvili, cofondator al magazinului multibrand Capodopera by Elis, gestionat de compania Elis Group Impex.
    Anul trecut, acesta a ajuns la afaceri de 2,8 milioane de euro, iar previziunile pentru anul acesta vizează o cifră de peste 4 milioane de euro, potrivit fraţilor Shlomi şi Michael Tetruashvili. Cei doi fraţi administrează şi magazinele DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi din galeria hotelului Marriott din Capitală.

    Într-o piaţă unde puterea de cumpărare este limitată de nivelul salarial, industria fashion de lux a cunoscut o dezvoltare în timp mai puţin sesizabilă, cu multe magazine de lux care se deschideau şi se închideau peste noapte. Fraţii Tetruashvili spun însă că dacă urmezi anumiţi paşi şi dacă ajungi să creezi o relaţie cu clienţii, atunci poţi rezista pe piaţă ani la rând şi te poţi dezvolta armonios.

    „Noi ne bazăm pe clienţii interni, dar pentru a te baza pe ei şi pentru a îi face să se întoarcă trebuie să ai mare grijă cum te comporţi cu ei. Noi nu oferim doar produsul, ci şi servicii de croitorie (dacă au nevoie de modificări la anumite haine), dacă au nevoie să trimitem comenzile în anumite locaţii o facem, vorbim cu ei după ce primesc comanda pentru a ne asigura că este totul bine”, explică Shlomi Tetruashvili. Şi la comenzile online încearcă să afle cât mai multe detalii despre client (înălţime, greutate) pentru a evita retururile. „În România trebuie să oferi o experienţă frumoasă clientului pentru ca el să revină în magazin. Din 100 de clienţi 99 se întorc la noi. Pe asta ne bazăm”, adaugă el. De asemenea, crede că un element important în industria fashion de lux este să ai toate procesele – de distribuţie, furnizare, vânzare, livrare – puse la punct şi să fii transparent cu toţi cei care completează lanţul până la vânzarea finală, inclusiv cu clientul final.

    „Eu lucrez în acest domeniu de 20 de ani. Din experienţa mea pot spune că este foarte important să fii corect şi să ai continuitate, asta se vede pe termen lung, este un lucru esenţial într-o astfel de afacere. Dacă nu ai continuitate, transparenţă şi nu eşti sincer cu clienţii, furnizorii, angajaţii, nu o să meargă niciodată. Totul trebuie să meargă ca uns pentru a putea vinde lux”, explică Shlomi Tetruashvili.
    El oferă exemplul brandului de fashion franţuzesc Louis Vuitton (LV), care, potrivit lui, ştie să vândă lux mai bine decât italienii.

    Pe piaţa locală, brandul este prezent cu un magazin deschis în galeria Marriott, unde se află şi cele două magazine în franciză – DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi. „Când trec pe acolo şi mă uit la magazinul LV mă întreb mereu dacă este LV sau Mega Image, pentru că mereu sunt cozi la ei în magazin, lumea cumpără mult de la ei deşi au produse scumpe”, observă Shlomi. De asemenea, importantă este şi experienţa pe care o au cei care vând branduri de lux, pentru că trebuie să ştie cum să abordeze clientul final pentru ca acesta să-i cumpere produsele.
    „Indiferent dacă vinzi o bluză de 30 de euro sau una de 300 de euro, trebuie să ştii cum să abordezi clientul şi cum să îţi vinzi marfa.”
    Două elemente care au avut un impact pozitiv pe piaţa brandurilor de lux din România sunt măririle salariale care au avut loc în ultimii ani – aproape un milion de angajaţi câştigă echivalentul a peste 1.000 de euro brut pe lună, reprezentând 17% din totalul celor aproximativ 5,6 milioane de salariaţi activi, conform datelor Inspecţiei Muncii – dar şi migrarea oamenilor de orice vârstă de pe reţeaua de socializare Facebook pe reţeaua Instagram, spune cofondatorul Capodopera by Elis.

    „Faptul că au crescut veniturile a ajutat mult industria de fashion de lux. Dar tot ce ţine de lifestyle a schimbat foarte mult consumul de lux pe piaţa locală. Acesta este şi motivul pentru care în ultimii doi ani este cerere mai mare la branduri de lux decât la branduri clasice, pe care le găseşti în mall. Dacă înainte lumea era atentă la tot ce înseamnă modele, croieli, calitate, materiale, voiau să îi ajuţi să găsească o cămaşă, un sacou sau o pereche de adidaşi, de doi ani, de când a început lumea să stea mai mult pe Instagram şi de când influencerii schimbă rapid gusturile oamenilor, clienţii vin direct hotărâţi să cumpere anumite articole pe care le-au văzut în postările anumitor trendsetteri pe care îi urmăresc pe Instagram. Acum lumea caută anumite branduri care sunt purtate de trendsetteri. Înainte oamenii se îmbrăcau cu ceea ce li se potrivea”, observă Shlomi Tetruashvili.

    El mai spune că pentru a putea dezvolta un brand de lux trebuie să urmezi tendinţele pieţei şi să creşti împreună cu cerinţele clienţilor, care sunt foarte schimbătoare. De altfel, una dintre problemele industriei fashion de lux este reprezentată de schimbările de trend dese şi rapide, astfel că dacă antreprenorii din spatele businessurilor sunt atenţi doar la cifre şi la a face profit şi nu se mulează după trenduri şi după gusturile consumatorilor, ajung să îşi închidă afacerile şi să se retragă de pe piaţă.

    „În ziua de astăzi, problema în acest business este că moda şi trendul se schimbă foarte repede. Dacă antreprenorii se uită doar la cifre şi nu au un contact stabil cu furnizorii, cu clienţii, cu angajaţii, pierd teren şi ajung la faliment. Trebuie să fii atent la tot lanţul. Înainte nu aveam prea mulţi clienţi în magazin, dar acum sunt zile în care magazinul este plin. Sunt copii de 14-15-16 ani care vin cu părinţii şi cumpără haine de la noi, înainte nu se întâmpla aşa ceva. Asta se întâmplă în ultimii doi ani. Eu cred că totul are legătură cu migrarea persoanelor spre reţeaua de socializare Instagram, care le schimbă perspectiva în ceea ce priveşte moda.”

    Magazinul Capodopera by Elis a fost deschis de familia Tetruashvili în 2002, într-un spaţiu din centrul comercial Bucureşti Mall, când piaţa locală era sărăcăcioasă în tot ceea ce însemna articole de încălţăminte sau îmbrăcăminte de lux. În acel context, Eli Tetruashvili, tatăl fraţilor Shlomi şi Michael, care ulterior au dus businessul mai departe, a avut ideea de a deschide un magazin multibrand în Bucureşti. Eli Tetruashvili a fost croitor şi antreprenor, el croia şi producea haine pe care le vindea mai apoi în propriile magazine de stradă, povesteşte Shlomi Tetruashvili modul în care au descoperit pasiunea pentru acest domeniu. El spune că faptul că tatăl lui a lucrat în domeniu i-a ajutat foarte mult în gestionarea şi administrarea businessului pe care l-au moştenit.

    „În 2002, când am deschis Capodopera, nu erau branduri de lux pe piaţa din Bucureşti. Tatăl nostru a avut ideea de a face acest magazin. Este un business de familie şi aşa sper să rămână, avem şi noi copii mai mari şi sperăm să îl dezvolte frumos. De la tatăl nostru am avut toată expertiza, informaţiile necesare să ducem acest business mai departe şi să îl dezvoltăm.”

    Cofondatorul a povestit că au mutat locaţia magazinului pe Bulevardul Unirii deoarece chiria în mall era mult prea ridicată şi, în plus, un business care vinde branduri de lux nu se pretează să fie localizat într-un mall, pentru că nu acolo sunt potenţialii săi consumatori.
    „Dacă ai un produs mai scump nu poţi să stai într-un mall, pentru că lumea care merge în mall nu cumpără o pereche de adidaşi care costă 400-500 de euro. Nicăieri în lume nu se va întâmpla asta, cu un astfel de produs trebuie să fii pe stradă, acolo se pretează un astfel de business.”
    Astfel, magazinul Capodopera by Elis se află astăzi pe bulevardul Unirii, într-un spaţiu ce se întinde pe 800 mp, din care 100 mp sunt dedicaţi articolelor pentru femei şi restul de 700 mp pentru bărbaţi. „Am văzut că este loc pe piaţa de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru bărbaţi; sunt şanse mari să faci profit mai mare cu produse pentru bărbaţi decât pentru femei, pentru că femeile aveau deja o piaţă a lor. Femeile chiar dacă au sau nu bani au de unde să aleagă, ele pot să se îmbrace de la Zara sau de la alte branduri care nu sunt de lux, dar să aibă un accesoriu mai scump, o geantă care se vede, nu toată ţinuta. În schimb, bărbaţii cumpără mai rar, dar cumpără toată ţinuta de la branduri de lux şi astfel ne-am decis să mergem pe această nişă.”

    De altfel, proprietarii magazinului Capodopera by Elis spun că peste 90% din vânzare are loc în magazin, site-ul generând doar 5% din cifra de afaceri, ceea ce le arată că este loc de creştere şi în mediul online. „Aproape toată vânzarea se face în magazin. Cred că 95% din vânzări au loc în magazin şi doar 5% prin intermediul site-ului, ceea ce înseamnă că este loc de creştere şi în mediul online, şi în cel offline. Avem clienţi care vin în Bucureşti din Constanţa, Sighetu Marmaţiei, Iaşi, Craiova, Târgu Jiu, Timişoara, Sighişoara special pentru a face cumpărături de la noi”, a adăugat Shlomi Tetruashvili.

    Astfel, planurile de dezvoltare ale celor doi fraţi care se află la conducerea companiei vizează investiţii în online şi deschiderea celui de-al doilea magazin multibrand Capodopera by Elis în zona de nord a Capitalei (care are ca termen de livrare şi deschidere anul 2021, printr-o investiţie ce se încadrează între 500.000 de euro şi un milion de euro). Pe termen lung, pentru că aproximativ 50% din vânzări sunt generate de clienţi din alte oraşe decât Bucureşti, cei doi proprietari au în plan să deschidă magazine multibrand şi în alte oraşe din ţară, precum Iaşi, Cluj, Timişoara.

    „Pe termen scurt avem în plan deschiderea magazinului din zona de nord a Bucureştiului – care se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 mp – şi să investim în mediul online, iar pe termen mediu şi lung (peste 2-3 ani) avem în plan să mai deschidem magazine multibrand şi în alte oraşe dezvoltate şi depărtate de Bucureşti, precum Iaşi, Cluj, Timişoara”, a spus Shlomi Tetruashvili.

    În ceea ce priveşte trendul pieţei, Shlomi spune că pieţele emergente precum România şi Polonia au potenţial de creştere în continuare, dar sunt şi expuse la mai multe riscuri. Iar în ceea ce priveşte afacerile companiei pe care o gestionează, Elis Group Impex, cei doi antreprenori estimează afaceri de peste 4 milioane de euro la final de an 2019, în creştere cu aproximativ 45% faţă de anul trecut, când compania a înregistrat afaceri de 2,8 milioane de euro.
    „Am încheiat anul 2017 cu 2,2 milioane de euro, în 2018 am înregistrat o cifră de afaceri de 2,8 milioane de euro, iar anul acesta vom ajunge la 4 milioane de euro”, a conchis Shlomi Tetruashvili.

  • Şoc total: Unul dintre cele mai cunoscute cluburi din Bucureşti devine SUPERMARKET Mega Image

    Lanţul de supermarketuri Mega Image va deschide un magazin şi un restaurant în locul clubului Bellagio din Bucureşti, potrivit informaţiilor ZF. Retailerul a cerut acordul locatarilor pentru a remodela spaţiul, care se află de mai mulţi ani în paragină.

    Olandezo-belgienii au un alt magazin în diagonală cu acest spaţiu, la câteva zeci de metri depărtare, tot pe formatul supermarket.

    Spaţiul ocupat anterior de clubul Bellagio este suficient de mare cât să găzduiască atât un supermarket, cât şi un magazin de tip concept store ce măsoară 2.000-2.500 mp şi care are o serie de insule sau de restaurante adiacente.

    Pentru Mega Image nu ar fi primul proiect de acest gen. Ba mai mult, olandezo-belgienii au pariat în ultimul an pe dezvoltarea de foodcourt-uri şi chiar pe des­chi­derea unui restaurant în zona Floreasca – Aurel Vlaicu.

    Retailerul olandezo-belgian are în România circa 720 de magazine, dintre care 50 au fost deschise în prima parte din 2019. Anul trecut compania a obţinut afaceri de 5,7 mld. lei, plus 17%. De altfel, în fiecare din ultimii ani cifra de afaceri a Mega Image a avut creştere de două cifre.