BusinessMagazin

Tag: M.BRITANIE

  • Michelle Obama promovează programe în valoare de 200 de milioane de dolari pentru educaţia fetelor

    “Sunt aici pentru că fete ca voi mă impresionează şi mă inspiră”, le-a spus Obama elevelor de la Şcoala Mulberry pentru Fete din estul Londrei înaintea unei vizite la Downing Street, unde a băut ceai împreună cu premierul David Cameron şi soţia sa, Samantha.

    “Cu o educaţie din partea acestei şcoli uimitoare, ai tot ce ai nevoie pentru a creşte dincolo de tot zgomotul şi a-ţi îndeplini fiecare dintre visuri”, a adăugat ea.

    Prima Doamnă a dezvăluit planurile celor două ţări de a le oferi educaţie adolescentelor, cu accent pe “ţările fragile”.

    Obama a declarat că 62 de milioane de fete din lumea întreagă nu merg la şcoală, numind această situaţie o “nedreptate care îţi frânge inima”, cauzată de factori precum căsătoria forţată, sarcina prematură, abuzul sau sexismul.

    Scriind în Financial Times, Obama a declarat că Marea Britanie şi Statele Unite vor colabora pentru programe dedicate fetelor în ţările dezvoltate. “Combinate, aceste eforturi totalizează aproape 200 de milioane de dolari”, a declarat ea.

    Prima Doamnă a susţinut primul său discurs important în afara Statelor Unite la o şcoală din nordul Londrei în 2009, iar ulterior a invitat un grup de elevi la Casa Albă.

    Michelle Obama, mama sa şi cele două fiice ale sale au ajuns luni pe aeroportul Stansted din Londra, unde a fost întâmpinată de familiile militarilor americani, şi va pleca miercuri către Italia.

    Ea va vizita Milano, unde are loc o expoziţie mondială dedicată mâncării şi unde va discuta despre iniţiativa ei de stil de viaţă sănătos “Let’s Move!”. Prima Doamnă va găti împreună cu un grup de copii şi se va întâlni cu premierul italian Matteo Renzi.

  • Un adolescent britanic a comis un atentat sinucigaş în Irak

    Talha Asmal, în vârstă de 17 ani, originar din Yorkshire, devenise membru al reţelei teroriste Stat Islamic. Sâmbătă, adolescentul şi încă trei islamişti au comis o serie de atentate în oraşul irakian Baiji.

    Familia adolescentului britanic a confirmat decesul. “Suntem devastaţi de această tragedie de nedescris care ne-a lovit”, a comunicat familia.

    Premierul Marii Britanii, David Cameron, a declarat că relatările de presă despre implicarea adolescentului britanic în activităţi teroriste sunt “extrem de îngrijorătoare”.

    Ministerul britanic de Externe a comunicat că nu este autorizat să confirme informaţiile privind sinuciderea cetăţeanului britanic într-un atentat.

  • Londra şi-a retras mai mulţi spioni după ce Rusia şi China au accesat documentele lui Snowden

    Serviciile de informaţii MI6, care operează în străinătate şi au ca misiune să apere interesele Marii Britanii, şi-au retras agenţii din câteva ţări, afirmă publicaţia, citând oficiali de la biroul premierului David Cameron, de la Ministerul de Interne şi serviciile de informaţii.

    Statele Unite vor ca Snowden să fie adus în faţa justiţiei după ce a publicat documente secrete, a fugit din ţară şi a primit azil la Moscova în 2013. Snowden ar fi descărcat 1,7 milioane de documente secrete înaunte de a fugi din Statele Unite.

    Potrivit BBC, oficialii din cadrul serviciilor de informaţii au avertizat de multă vreme asupra pericolelor reprezentate de informaţiile dezvăluite de Snowden şi a potenţialului lor impact asupra siguranţei cetăţenilor britanici.

    Rusia şi China au reuşit să acceseze documentele criptate, care conţin detalii ale unor tehnici secrete ale serviciilor de informaţii ce pot permite identificarea spionilor britanici şi americani, susţine cotidianul.

    Totuşi un oficial din cadrul biroului lui Cameron a declarat că nu există “dovezi că cineva ar fi fost afectat”.

    O purtătoare de cuvânt a lui Cameron a refuzat să comenteze atunci când a fost contactată de Reuters, iar reprezentanţii serviciilor britanice de informaţii nu a răspuns solicitărilor de a comenta informaţia.

  • David Cameron le cere miniştrilor să îi susţină strategia privind UE sau să părăsească Guvernul

    Vorbind cu ocazia reuniunii din Germania a liderilor G7, Cameron, care a promis să renegocieze legăturile Marii Britanii cu UE, înainte de un referendum pe tema apartenenţei ţării la blocul comunitar, a semnalat că nu va tolera o disidenţă.

    “Dacă vreţi să faceţi parte din Guvern, trebuie să aveţi în vedere că suntem implicaţi într-un exerciţiu de renegociere pentru a avea un referendum, iar aceasta va conduce la un rezultat de succes”, le-a explicat el reporterilor, atunci când aceştia au întrebat dacă le va permite miniştrilor să voteze la referendum potrivit propriei conştiinţe”.

    Cameron a vorbit după ce un grup de peste 50 de parlamentari conservatori au declarat că sunt pregătiţi să susţină o campanie de ieşire din UE a Marii Britanii, cunoscută ca “Brexit”, cu excepţia unor schimbări radicale în cadrul blocului comunitar. Acesta a fost primul semn de revoltă a euroscepticilor de la realegerea lui Cameron luna trecută.

    Un membru al aceluiaşi grup a sugerat că nouă dintre miniştrii lui Cameron ar putea vota în favoarea plecării din UE, ceea ce nu s-a putut confirma independent.

    Cameron, care a promis un referendum privind apartenenţa la UE până la sfârşitul lui 2017, a declarat că este încrezător că poate obţine o înţelegere care să îi permită să le recomande britanicilor să rămână în cadrul blocului comunitar, la care au aderat în 1973.

  • Marea Britanie ar putea accepta rachete nucleare americane, pe fondul tensiunilor cu Rusia

    “Există semnale îngrijorătoare privind intensificarea activităţilor forţelor ruse; Marea Britanie va analiza argumentele pro şi contra instalării unor arme americane cu rază medie de acţiune”, a explicat Hammond, referindu-se la rachete cu focos nuclear.

    “Nu există semnale clare privind vreun atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, dar preşedintele rus, Vladimir Putin, îşi menţine deschise opţiunile. În contextul reuniunii G7, trebuie să transmitem clar Rusiei că nu vom tolera nicio încălcare a obligaţiilor asumate prin Acordul Minsk”, a insistat şeful diplomaţiei britanice.

    Potrivit experţilor, Marea Britanie are un arsenal propriu de 225 de focoase termonucleare, dintre care 160 sunt operaţionale. Informaţiile oficiale nu sunt publice.

    Pentagonul analizează “în mod activ” posibilitatea de a folosi arme nucleare împotriva unor obiective din Rusia, ţară acuzată că nu respectă Tratatul INF, Moscova anunţând că urmăreşte cu atenţie informaţiile despre planul SUA de instalare a unor rachete nucleare în Europa şi în Asia.

    Administraţia Barack Obama analizează un plan care prevede instalarea de rachete nucleare în Europa şi Asia pentru a putea distruge ţinte militare pe teritoriul Rusiei. Mai precis, potrivit agenţiei Associated Press, Pentagonul analizează “în mod activ” posibilitatea folosirii armelor nucleare împotriva unor ţinte militare din Rusia, ca reacţie la presupusa încălcare de către Moscova a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat în anul 1987. Rusia respinge acuzaţiile privind încălcarea INF prin testarea unor rachete de croazieră care au raza de acţiune între 500 şi 1.000 de kilometri. Associated Press citează un fragment neclasificat al unui raport elaborat de generalul Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme al Statelor Unite. Potrivit documentului, Pentagonul analizează trei modalităţi pentru contracararea Rusiei: instalarea sistemelor antirachetă în Europa pentru doborârea rachetelor ruse după lansare; atacuri cu arme convenţionale asupra unor obiective militare din Rusia; alte “capacităţi de contracarare”, implicând atacuri cu rachete nucleare împotriva unor ţinte militare din Rusia. “Opţiunile merg atât de mult cât s-ar putea – fără a se spune explicit – în sensul îmbunătăţirii capacităţilor nucleare americane de a distruge ţinte militare pe teritoriul Rusiei”, afirmă surse citate de AP.

    Robert Scher, consilier pentru Strategii Nucleare al secretarului american al Apărării Ashton Carter, declara în Congresul SUA în aprilie: “Sistemele de contracarare vor consta în atacarea unei rachete la sol, în Rusia”.

    Dezvăluirile intervin în contextul tensiunilor intense între NATO şi Rusia, pe fondul crizei din Ucraina. În acest context, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, s-a întâlnit vineri la sediul Comandamentului american din Europa, situat în Stuttgart (Germania), cu aproximativ 25 de comandanţi militari americani şi diplomaţi europeni pentru a discuta despre modalităţi de amplificare a campaniei economice şi militare împotriva Rusiei.

    În replică, Preşedinţia Rusiei a anunţat că analizează cu atenţie informaţiile despre presupusa reconfigurare a capacităţilor strategice nucleare americane. “Vom analiza cu atenţie informaţiile despre posibila mobilizare a rachetelor americane în Europa”, a declarat, potrivit Russia Today, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

    Rusia acuza, în martie, că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). Statele Unite intenţionează să construiască sisteme antirachetă în România şi Polonia, amintea Serghei Riabkov, adjuct al ministrului rus de Externe, subliniind că aceste instalaţii utilizează echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41 (n.red. – echivalentul tehnologiilor de tip Aegis). Aceste sisteme sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare, acuza oficialul rus.

    Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

  • David Cameron îi spune preşedintelui CE că Europa trebuie să se schimbe

    Discuţiile dintre Cameron şi preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, în cadrul unei cine, luni, s-au concentrat pe reformarea Uniunii Europene şi renegocierea relaţiilor cu Bruxelles-ul, a declarat o purtătoare de cuvânt a Guvernului.

    “Premierul a subliniat că britanicii nu sunt mulţumiţi cu situaţia actuală şi cred că UE trebuie să se schimbe pentru a gestiona mai bine îngrijorările lor”, a declarat ea.

    Juncker a reiterat că vrea să găsească “o înţelegere corectă pentru Marea Britanie”, a adăugat ea, subliniind că amândoi liderii au convenit că sunt necesare mai multe discuţii pentru a se găsi o cale de a avansa.

    Cameron a promis în faţa electoratului britanic la începutul lunii că va renegocia rolul Marii Britanii în Europa şi va organiza, până la sfârşitul lui 2017, un referendum privind rămânerea ţării în UE.

    Cameron a declarat că schimbarea regulilor pentru beneficiile sociale este o cerinţă absolută în orice renegociere. El vrea să oblige imigranţii UE să aştepte patru ani înainte de a accede la beneficii sociale în Marea Britanie şi să câştige dreptul de a deporta şomerii europeni care îşi caută de lucru după şase luni.

    Cameron va începe apoi un tur în cinci capitale europene spre sfârşitul acestei săptămâni, pentru a discuta cu lideri cheie ai UE în legătură cu planurile sale de reformă.

    Premierul britanic va merge mai întâi în Danemarca, unde va discuta cu omologul său Helle Thorning-Schmidt, joi, după care în Olanda, unde se va întâlni cu premierul Mark Rutte. Ulterior, el se va întâlni cu preşedintele francez Francois Hollande la Palatul Elysee din Paris. Vineri, Cameron se va întâlni cu premierul polonez Ewa Kopacz la Varşovia şi cu cancelarul german Angela Merkel la Berlin.

    Cameron speră să discute individual cu toţi cei 27 de lideri europeni înainte de Consiliul European de la sfârşitul lui iunie, unde este aşteptat să îşi prezinte detaliat planurile de reformă.

  • Cameron şi Putin au discutat la telefon despre conflictul din Siria şi situaţia din estul Ucrainei

    Cei doi lideri au convenit asupra necesităţii unei reuniuni între reprezentanţi de securitate ai Marii Britanii şi Rusiei, cu scopul de a favoriza reluarea negocierilor privind soluţionarea paşnică a conflictului din Siria.

    Premierul britanic i-a semnalat liderului de la Kremlin că, în opinia sa, preşedintele sirian Bashar al-Assad nu ar trebui să participe la soluţionarea conflictului din Siria.

    Evocând situaţia din estul Ucrainei, David Cameron a subliniat existenţa unor divergenţe serioase între Londra şi Moscova şi necesitatea implementării Acordului de la Minsk, semnat la 12 februarie.

  • Imigranţii europeni din Marea Britanie nu vor putea vota la referendumul privind apartenenţa la UE

    Premierul britanic David Cameron a stabilit regulile cu privire la cine este eligibil să participe la referendumul cu privire la rămânerea sau nu a ţării în UE şi un calendar diplomatic “ameţitor” pentru a se asigura că planurile sale cu privire la o reformă la Bruxelles sunt adoptate rapid.

    Downing Street a anunţat că referendumul urmează să fie organizat după aceleaşi reguli ca alegerile generale – adică au dreptul să voteze britanicii, irlandezii şi cetăţenii din cadrul Commonwealth cu vârsta peste 18 ani care locuiesc în Marea Britanie, dar şi britanicii care locuiesc în străinătate de cel puţin 15 ani.

    Însă, cetăţenii statelor membre UE care locuiesc în Marea Britanie – care au dreptul că voteze în alegerile europene – nu au dreptul să participe la referendum.

    Proiectul de lege cu privire la acest referendum urmează să se afle în centrul discursului reginei, miercuri.

    Textul urmează să treacă destul de uşor în Parlament, după ce Partidul Laburist a decis să nu se mai opună proiectului. Conducerea laburistă a ales să evite înfrângerea pe care ar fi suferit-o încercând să blocheze proiectul şi să se concentreze, în schimb, asupra campaniei în favoarea rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană.

    Între timp, premierul britanic continuă un tur al capitalelor europene, în încercarea de a obţine reforma care, crede el, va face Uniunea mai acceptabilă pentru britanici.

    Cameron urmează ca joi să discute cu premierul danez Helle Thorning Schmidt, cu premierul olandez Mark Rutte, iar apoi să ia cina cu preşedintele Francois Hollande la Palatul Elysee, la Paris. El se va întâlni vineri, la Varşovia, cu premierul polonez Eva Kopacz, iar apoi cu Angel Merkel la Berlin. În următoarele două săptămâni Cameron urmează să se întâlnească faţă în faţă cu toţi omologii săi europeni. După aceea, la summitul UE programat la sfârşitul lui iunie, va afla dacă aceştia sunt pregătiţi sau nu să accepte ceea ce propune.

  • Experţii se tem că islamiştii ar putea comite un atac cu bombă chimică în Marea Britanie

    Şefii serviciilor de securitate susţin că clorul este o armă chimică preferată de Statul Islamic. Până la 25 la sută dintre dispozitivele explozive improvizate descoperite în oraşul Tikrit, al cărui control a fost preluat de forţele irakiene de la SI în acest an, conţineau clor.

    Există temeri că extremiştii britanici care se întorc în Marea Britanie ar putea folosi această substanţă într-un atac pe teritoriul propriei ţări.

    Expertul în arme chimice colonelul Hamish de Bretton-Gordon, membru al Regimentului pentru arme chimice, biologice, radiologice şi nucleare până în 2011, a declarat că pe măsură ce “tot mai mulţi jihadişti se întorc în ţară, cresc riscurile unui atac cu bombă cu clor”.

    El le-a cerut, de asemenea, miniştrilor să controleze vânzările de clor cu mai multă atenţie. În Irak există controale stricte, în timp ce în Marea Britanie poţi cumpăra 90 de tone din această substanţă fără autorizaţie. Totuşi, autorităţile monitorizează achiziţiile de clor şi alte materiale care pot fi folosite în fabricarea unei bombe pentru a descoperi orice depozit.

    În martie, colonelul Bretton-Gordon a avertizat că un atac cu clor se poate produce “într-un tren sau metrou sau chiar la un meci de fotbal important”.

     

  • CUTREMUR cu magnitudinea de 4,2 în sud-estul Angliei

    Seismul a fost localizat în apropiere de oraşul Sandwich, la o adâncime de 15 kilometri, la ora locală 2.52 (4,52, ora României).

    Locuitori din alte zone, inclusiv la Margate, Canterbury and Southend-on-Sea şi Essex, afirmă că au resimţit cutremurul.

    Poliţia din Kent a anunţat că a primit un număr de apeluri telefonice, dar că nu au fost raportaţi răniţi şi nici pagube importante.

    Centrul Seismologic Europeano-Mediteranean (EMSC), care monitorizează activitatea seismică pe continent, a înregistrat, de asemenea, cutremurul.

    Un martor a scris într-un mesaj postat pe site-ul Centrului că seismul a durat între două şi patru secunde. Alţii afirmă că au fost zguduite clădiri, iar alţii că au fost treziţi din somn de undele seismice.

    Poliţia a anunţat că a început să primească semnalări despre cutremur Kent către ora locală 2.57 (4.57, ora României).

    Pompierii şi serviciile de salvare anunţă că nu le-au fost semnalate pagube importante sau răniţi.

    Pe de altă parte, cutremurul din sud-estul Angliei, cu magnitudinea de 4,4 potrivit Biroului Central Seismologic Francez (BCSF), a fost resimţit, în noaptea de joi spre vineri, în departamentul francez Pas-de-Calais (nord), au anunţat pompierii francezi, relatează L’Obs.

    Centrul operaţional pentru incendii şi salvare (Codis) de la Pas-de-Calais a declarat pentru AFP că a primit “cinci apeluri de la persoane care au spus că au resimţit un cutremur puternic”.

    Aceste apeluri telefonice proveneau de la Calais, Boulogne-sur-Mer şi Arras. Pompierii nu au efectuat nicio intervenţie.

    BCSF localiza epicentrul cutremurului, vineri, pe site, în sud-estul extrem al Angliei, în Kent.