BusinessMagazin

Tag: locale

  • Staţiunea din România cu peisaje spectaculoase şi izvoare terapeutice care a revenit la viaţă

    Judeţul Covasna este cunoscut pentru aşezările sale de munte şi drumurile superbe care te duc la staţiuni precum Băile Tuşnad; dar nu toate locurile sunt cunoscute de turişti.

    Unul dintre locurile mai puţin cunoscute în zonă este Balvanyos; aflată într-un cadru pitoresc, pe drumul ce la leagă Bixad de lacul Sf. Ana, Balvanyos oferă turiştilor ape terapeutice şi mâncare specifică zonei.

    Gastronomia şi prietenia merg mână în mână la Festivalul Internaţional Pomana Porcului din staţiunea Băile Balvanyos; de altfel, autorităţile covăsnene au încercat în ultimii ani să promoveze evenimentele legate de turism în judeţ, iar promovarea tradiţiilor locale este asigurată şi de o serie de evenimente gastronomice, precum Parada Cârnaţilor de la Sfântu Gheorghe, Festivalul Cartofului de la Târgu Secuiesc, Concurs de preparare a tocăniţei la ceaun în oraşul Covasna, Festivalul Pescăresc la Belin sau Festivalul Vânătoresc de la Malnaş-Băi.

    Balvanyos este o staţiune balneoclimaterică de interes local, situată în judeţul Covasna, la nord-vest de oraşul Târgu Secuiesc din acelaşi judeţ. Este caracterizată de prezenţa a numeroase izvoare de apă minerală.

    Staţiunea este străbătută de drumul judeţean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc – situat la intersecţia DN11 cu DN11B şi DN2D, de Bixad – situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia (maghiară Torjai), situat între Munţii Bodoc – la sud şi Masivul Puturosu-Ciomatu – la nord. Din acest drum se desprinde spre nord derivaţia care duce la Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş.

  • Staţiunea din România cu peisaje spectaculoase şi izvoare terapeutice care a revenit la viaţă

    Judeţul Covasna este cunoscut pentru aşezările sale de munte şi drumurile superbe care te duc la staţiuni precum Băile Tuşnad; dar nu toate locurile sunt cunoscute de turişti.

    Unul dintre locurile mai puţin cunoscute în zonă este Balvanyos; aflată într-un cadru pitoresc, pe drumul ce la leagă Bixad de lacul Sf. Ana, Balvanyos oferă turiştilor ape terapeutice şi mâncare specifică zonei.

    Gastronomia şi prietenia merg mână în mână la Festivalul Internaţional Pomana Porcului din staţiunea Băile Balvanyos; de altfel, autorităţile covăsnene au încercat în ultimii ani să promoveze evenimentele legate de turism în judeţ, iar promovarea tradiţiilor locale este asigurată şi de o serie de evenimente gastronomice, precum Parada Cârnaţilor de la Sfântu Gheorghe, Festivalul Cartofului de la Târgu Secuiesc, Concurs de preparare a tocăniţei la ceaun în oraşul Covasna, Festivalul Pescăresc la Belin sau Festivalul Vânătoresc de la Malnaş-Băi.

    Balvanyos este o staţiune balneoclimaterică de interes local, situată în judeţul Covasna, la nord-vest de oraşul Târgu Secuiesc din acelaşi judeţ. Este caracterizată de prezenţa a numeroase izvoare de apă minerală.

    Staţiunea este străbătută de drumul judeţean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc – situat la intersecţia DN11 cu DN11B şi DN2D, de Bixad – situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia (maghiară Torjai), situat între Munţii Bodoc – la sud şi Masivul Puturosu-Ciomatu – la nord. Din acest drum se desprinde spre nord derivaţia care duce la Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş.

  • Cât a costat un vot la locale. Surpriza din datele financiare ale partidelor

    Peste 700 de competitori electorali au depus cereri de rambursare a cheltuielilor de campanie. Din total, 92%din bani sunt revendicaţi de şapte partide: PNL, PSD şi aliaţii săi UNPR şi ALDE, PMP, UDMR şi Uniunea Salvaţi Bucureştiul. Dacă luăm în calcul doar sumele, marile partide PNL şi PSD au angajat cele mai mari cheltuieli. Dacă însă raportăm fondurile care se cer rambursate la numărul de voturi obţinute de formaţiune, clasamentul este cu totul altul. Există un partid mic care a reuşit performanţa să cheltuie per vot dublu decât PSD şi cu aproape 50% mai mult decât PNL.

    Vezi aici cât a costat un vot la locale. Surpriza din datele financiare ale partidelor

  • Ce au făcut băncile cu banii românilor. Este pentru prima oară când adevărul iese la iveală

    Băncile străine au re­tras în opt ani 13 mld. euro din liniile de finanţare acor­date subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 9 miliarde de euro la finalul lunii martie, adică de peste două ori mai puţin decât la începutul crizei fi­nanciare, arătă datele dintr-o prezentare a prim-viceguver­na­torului BNR Florin Georgescu. Numai în ultimele trei luni retragerile au cumulat un miliard de euro. Spre comparaţie, pe în­treg parcursul anului 2015 finan­ţă­rile retrase au cumulat 2 mld. euro, scrie zf.ro.

        „Din anul 2012 vedem o evo­lu­ţie opusă a resurselor externe şi a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între de­cembrie 2008 şi martie 2016, ceea ce a redus de­pendenţa de băncile-ma­mă pe de o parte, dar a redus tot­odată ris­cul de contagiune ex­ternă. S-a înre­gis­trat o înlocuire gra­duală a resur­se­lor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat“, a punctat Georgescu.

    Procesul de deleveraging, prin care băncile străine îşi reduc expu­ne­rile pe filialele locale, a demarat în 2009 şi se pare că încă nu este fi­na­lizat. Datele prezentate de BNR scot în evidenţă că, din con­tră, s-a accentuat la începutul acestui an.

    În condiţiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai fi­rav, sub­sidiarele locale sunt ne­voi­te să ape­leze tot mai mult la re­sur­sele lo­cale, lucru care de altfel s-a şi în­tâm­plat în ultimii ani. Din de­cem­brie 2008 până la finalul lunii mar­tie a acestui an depozitele atra­se de la clientela locală s-au ma­jorat cu 17 mld. euro şi au ajuns la 55 mld. eu­ro. Practic, banii re­traşi de acţio­na­rii străini au fost în to­talitate înlo­cuiţi cu resursele interne.
     

    Cititi mai multe pe wwwvoceatransilvaniei.ro

  • Ce au făcut băncile cu banii românilor. Este pentru prima oară când adevărul iese la iveală

    Băncile străine au re­tras în opt ani 13 mld. euro din liniile de finanţare acor­date subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 9 miliarde de euro la finalul lunii martie, adică de peste două ori mai puţin decât la începutul crizei fi­nanciare, arătă datele dintr-o prezentare a prim-viceguver­na­torului BNR Florin Georgescu. Numai în ultimele trei luni retragerile au cumulat un miliard de euro. Spre comparaţie, pe în­treg parcursul anului 2015 finan­ţă­rile retrase au cumulat 2 mld. euro, scrie zf.ro.

        „Din anul 2012 vedem o evo­lu­ţie opusă a resurselor externe şi a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între de­cembrie 2008 şi martie 2016, ceea ce a redus de­pendenţa de băncile-ma­mă pe de o parte, dar a redus tot­odată ris­cul de contagiune ex­ternă. S-a înre­gis­trat o înlocuire gra­duală a resur­se­lor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat“, a punctat Georgescu.

    Procesul de deleveraging, prin care băncile străine îşi reduc expu­ne­rile pe filialele locale, a demarat în 2009 şi se pare că încă nu este fi­na­lizat. Datele prezentate de BNR scot în evidenţă că, din con­tră, s-a accentuat la începutul acestui an.

    În condiţiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai fi­rav, sub­sidiarele locale sunt ne­voi­te să ape­leze tot mai mult la re­sur­sele lo­cale, lucru care de altfel s-a şi în­tâm­plat în ultimii ani. Din de­cem­brie 2008 până la finalul lunii mar­tie a acestui an depozitele atra­se de la clientela locală s-au ma­jorat cu 17 mld. euro şi au ajuns la 55 mld. eu­ro. Practic, banii re­traşi de acţio­na­rii străini au fost în to­talitate înlo­cuiţi cu resursele interne.
     

    Cititi mai multe pe wwwvoceatransilvaniei.ro

  • Cel mai frumos maraton

    „Ce am făcut din iulie 2014? Cam tot ce am făcut se înscrie sub Metropolitan Life, sigur, pe lângă un record personal la maraton, creşterea copiilor şi alte aspecte care ţin de viaţa personală, sub sigla Metropolitan Life am făcut chiar multe“, şi-a început discursul Emilia Bunea, în cadrul celei de a doua ediţii de Meet the CEO la care a participat după doi ani de mandat. CEO-ul Metropolitan Life a acumulat o experienţă de 15 ani de carieră la nivel executiv: anterior venirii în România, a lucrat timp de trei ani în cadrul sediului central al ING Group (NN ulterior) din Amsterdam, unde a activat iniţial ca CFO pentru Europa Centrală şi de Est pe segmentul asigurărilor, iar apoi a fost CFO al grupului pe acest segment la nivelul întregului continent. Lucrează de aproape două decenii în asigurări, iar dacă ar fi să dea timpul înapoi, ar alege fără ezitare tot acest domeniu. Nu ar schimba locurile nici cu românca ce a câştigat maratonul la Jocurile Olimpice, deşi, în timpul liber, participă şi la astfel de competiţii, stabilindu-şi propriile recorduri. „Asigurările sunt o cursă pe termen şi mai lung. Maraton mai frumos nu este. Este un domeniu în care am intrat cu entuziasm – şi m-am întors cu entuziasm pentru că evoluează încontinuu şi este caracterizat de multă inovaţie – asigurările nu sunt ce au fost acum 10 ani şi nu sunt nici ce vor fi peste un deceniu“, explică Emilia Bunea.

    În urmă cu doi ani, din discursul executivului reieşea că pregăteşte o abordare optimistă a pieţei, în pofida pierderilor cu care se confrunta aceasta după criză, abordare pe care Emilia Bunea spune că a reuşit să o menţină în acest interval de timp: „Sunt în continuare entuziastă – poate mai puţin naivă decât eram în urmă cu acum doi ani, dar cred cu adevărat că ne schimbăm, văd schimbarea“, observă executivul. CEO-ul Metropolitan Life descrie efervescenţa de pe piaţă printr-o accelerare a activităţii din fiecare companie: „Cu siguranţă că aţi observat că proiectele au devenit business as usual şi că toate organizaţiile spun: „o să terminăm bucata aceasta de proiecte şi ne vom linişti, vom intra în normal“, dar nu mai există normal, normalul este format din schimbare“. Iar Metropolitan Life nu face excepţie de la această nouă regulă. Compania a înregistrat anul trecut un volum al subscrierilor de 235,2 milioane de lei, iar profitul companiei a atins valoarea de 178 de milioane de lei (circa 40 de milioane de euro), adică aproape 80% din primele subscrise. Rezultatul financiar al Metropolitan Life este de peste trei ori mai mare decât profitul obţinut în 2014, însă acesta este un efect al transformării companiei din România în sucursală şi al unui tranfer de portofolii, potrivit Emiliei Bunea, în condiţiile în care raportul dintre profit şi primele subscrise ajunge în medie la circa 5-7% în piaţa de asigurări de viaţă. „Profitul este clar un succes, însă valoarea de anul trecut a fost şi un rezultat al trecerii la structura de sucursală, după ce ne-am transformat în branch al MetLife Europe, context în care s-a făcut un transfer de portofoliu cu un preţ asociat – dar separând profitul regulat de cel ocazional rezultat al acestei tranzacţii, observăm că şi profitul regulat a crescut“, explică Bunea.

    Principalele realizări au fost, pentru companie, din punctul de vedere al executivului, digitalizarea – prin care, de pildă, toţi clienţii îşi pot vedea contractele online sau, în cazul produselor tip unit-linked, pot să îşi achiziţioneze acţiuni online, iar agenţii îşi ofertează clienţii direct de pe tabletă; lansarea unor produse inovatoare precum asigurarea de sănătate pentru copii – Doctor Kid şi WISE Plan, un produs de asigurare cu componentă investiţională care îţi oferă bonusuri şi în cazul unor evenimente fericite; gradul de engagement al angajaţilor – un sistem intern de măsurare, ce a poziţionat compania pe primul loc în regiune din punctul de vedere al implicării angajaţilor cu Metropolitan Life.

    Anul în curs se anunţă unul cu mai multe provocări pentru industria de asigurări, cea mai importantă schimbare fiind, probabil, alinierea la noile cerinţe de solvabilitate şi capital în domeniul asigurărilor, Solvency II, context în care Emilia Bunea îşi menţine aşteptările de creştere a pieţei asigurărilor de viaţă. „Vom creşte pe vânzările noi cam cu 15% anul acesta şi vom suna un milion de clienţi“ – descrie CEO-ul Metropolitan Life principalele rezultate pe care le aşteaptă în 2016. Acestea vor fi realizate prin canalul de telemarketing al companiei, dar şi prin bancassurance – compania colaborează cu 11 parteneri, atât bănci, cât şi instituţii financiare, printre care Garanti, Raiffeisen Bank, BRD ş.a. De anul acesta, Metropolitan Life a semnat un parteneriat strategic cu Banca Transilvania, prin care clienţii băncii pot beneficia de pachete de asigurare de viaţă ataşate creditelor de consum. La acestea se adaugă agenţii activi ai companiei, în număr de 500 acum şi pentru care vor continua recrutările. „Oferim o propunere interesantă pentru tinerii care pot să înceapă prin cariera de agent, care până acum nu are o imagine bună în piaţă din cauza unor istorii şi nu este văzută ca ceea ce poate fi de fapt: – consultantul financiar este un mic antreprenor – astfel că este un loc de muncă potrivit pentru tineri în special, care din în ce mai mulţi nu mai vor să fie angajaţi de corporaţie ci vor să fie independenţi.“

  • Explozie în centrul Istanbulului, în apropiere de o universitate şi zone turistice. Cel puţin 2 morţi şi 8 răniţi

    Două persoane au murit şi alte opt au fost rănite marţi dimineaţa, după ce un vehicul al poliţiei a fost vizat de un atac cu bombă în centrul Istanbulului, informează postul de ştiri Haberturk, citat de Reuters online.

    Explozia a avut loc în districul Vezneciler, potrivit presei locale.

    Anterior, postul de televiziune a anunţat că este vorba despre un atentat cu bombă care viza un vehicul al poliţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai tânăr candidat la locale are 18 ani, alţi 26 au vârsta cuprinsă între 90 şi 100 de ani

     Pentru alegerile locale din 5 iunie şi-au depus candidatura 267.239 de persoane, din care 210.097 bărbaţi şi 57.142 de femei.

    Potrivit BEC, 449 dintre candidaţi au vârsta sub 23 de ani. PMP a trimis cei mai mulţi tineri în bătălia eletorală – 79, urmat de ALDE – 69 şi UNPR – 51. Cel mai tânăr competitor electoral, Mihai Constantin Puiu, a împlinit 18 ani la mijlocul lunii aprilie. El candidează din partea ALDE pentru un mandat de consilier local într-o comună din judeţul Neamţ.

    Dintre cei 449 de candidaţi, 40 au sub 20 de ani, dintre care 22 bărbaţi şi 18 femei.

    Conform sursei citate, la polul opus, 10 femei şi 16 bărbaţi care candidează au vârsta cuprinsă între 90 şi 100 de ani. ALDE este partidul care a trimis în bătălia electorală cei mai mai mulţi vârstnici, 5 bărbaţi şi 3 femei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii cumpără tot mai multe autoturisme Dacia la mâna a doua din Germania şi Franţa

    Românii cumpără tot mai multe autoturisme Dacia la mâna a doua din Germania şi Franţa, pe măsură ce în­ma­triculările acestora au urcat cu 60% în primul trimestru, marca româ­neas­că fiind pentru prima dată în top 15 importuri second-hand în pri­me­le trei luni ale acestui an.

    Spre comparaţie, dacă în 2013 nu­mai 3% din total înmatriculări ma­şini Dacia noi era reprezentat de im­por­turile second-hand, în primul tri­mes­tru procentul a urcat la 11%.

    La începutul anilor ‘90 românii cum­părau maşini Dacia 1310 din fos­ta RDG datorită preţului foarte mic al acestora, de numai 10 mărci ger­mane, dar şi datorită faptu­lui că aces­tea erau „ma­şini de export“ şi im­plicit erau mai bine ve­ri­ficate decât cele des­ti­na­te pieţei locale. Acum cine cumpără Dacia din Ger­ma­nia o face pen­tru a obţine un preţ mai bun sau pen­tru că sunt în­tre­ţinute mai bine de proprietari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante

    România a reuşit anul trecut „performanţa“ de a deveni lider în regiune la vânzarea de credite neperformante (npl), depăşind ţări precum Polonia sau Slovenia, băncile locale grăbindu-se să facă curăţenie în bilanţuri. Credite de aproape 2 miliarde de euro au scos anul trecut din bilanţuri bancherii din România, mai mult cu 0,6 miliarde faţă de 2014. Iar curăţenia continuă şi în acest an.

    România a fost, este şi va fi cea mai activă piaţă din Europa Centrală şi de Est. Este o piaţă atractivă. Investitorii se uită la noi. Mă aştept ca în 2016 piaţa tranzacţiilor cu portofolii bancare neperformante să ajungă la circa 2 mld. euro. Pentru a se ajunge la această sumă este necesar ca o bancă mare să vândă un portofoliu semnificativ“, spune Radu Dumitrescu, director consultanţă financiară la Deloitte România.

    Factorii posibili de creştere a pieţei ar fi cantitatea de credite neperformante (NPL) din piaţă, presiunea ca băncile să se focuseze pe banking, nu pe recuperare, şi interesul crescut al investitorilor pentru segmentul de NPL, după cum afirmă Dumitrescu, care coordonează echipa de servicii de suport în tranzacţii (transaction services) a Deloitte în România.
    Vânzarea pachetelor de NPL-uri vine după ce BNR a solicitat băncilor să-şi cureţe mai repede bilanţurile pentru a putea relua creditarea. Un alt factor determinant sunt testele realizate la nivel european (AQR – asset quality review) care afectează băncile-mamă. Primele pachete consistente de neperformante au ajuns pe piaţă la jumătatea lui 2014.
    România a ajuns să aibă cea mai mare piaţă de tranzacţii de portofolii de credite „rele“ din întreaga Europă Centrală şi de Est, din pricina ponderii mari pe care o deţin acestea în sistemul bancar.

    Bancherii şi-au curăţat întâi portofoliile de consum, iar abia de anul trecut au început să scoată la mezat portofolii semnificative de credite corporate. „Până în 2012-2013 majoritatea portofoliilor vândute erau (retail) negarantate. Ulterior, din 2013 au apărut pachetele de NPL garantate. Acum două treimi din pachetele NPL vândute sunt garantate şi o treime sunt negarantate“, explică reprezentantul Deloitte. Tot el explică modificarea şi în ce priveşte abordarea băncilor: „Probabil la început testau piaţa cu cele mai uşor de vândut şi au văzut că erau jucători interesaţi.“

    Iar în timp ce unele bănci au optat pentru vânzarea unor pachete mari de credite neperformante, altele vând bucăţi mai mici. „Dacă ai aşteptări de preţ mari este bine să mergi pe «picătura chinezească» vânzând pachete mici, ca să maximizezi. Dacă nu te interesează prea mult preţul, ci să scapi rapid de creditele neperformante, încerci să vinzi pachete mari. Fiecare bancă încearcă să vândă un pachet de NPL relevant, dar pachete omogene sunt mai uşor de înţeles, de evaluat. Cu cât pachetul este mai eterogen, cu atât este mai greu de evaluat, ia timp mai mult şi presupune eforturi mai mari“.

    Tokyo, Triton, Rosemary, Saturn, Ariadne, Henri, Donau sau Gabriel sunt numele de cod ale principalelor proiecte de vânzare de credite neperformante ale băncilor locale, în timp ce în ţările din regiune operaţiunile de acest fel au primit nume de cod precum Dinara sau Charlotte.

    BCR a vândut în decembrie 2015 un pachet de credite neperformante corporate de 1,2 mld. euro (Tokyo) la un preţ de sub 10% către un consorţiu format din Deutsche Bank, IFC şi APS; acesta a fost cel mai mare pachet de NPL vândut până acum în România. În urma acestei operaţiuni, ponderea împrumuturilor neperformante a scăzut la BCR de la 25,7% în decembrie 2014 la 20,2%. Totuşi liderul pieţei bancare locale nu a finalizat curăţarea bilanţului şi negociază vânzarea unui alt portofoliu de credite neperformante.

    Iniţial, BCR a scos la vânzare un pachet de neperformante de 2,7 mld. euro, însă a renunţat la vânzarea integrală deoarece preţul primit a fost sub aşteptări, astfel că a decis spargerea în bucăţi a portofoliului.
    De pachetul de NPL-uri BCR de 2,7 mld. euro au fost interesaţi jucători suficient de potenţi financiar, iar retragerea ofertei iniţiale a avut o influenţă negativă. Preţul sub aşteptări, de care se discuta înainte ca BCR să schimbe strategia de vânzare a NPL-urilor este legat mai curând de diversitate decât de dimensiune.