BusinessMagazin

Tag: livrare

  • Porsche intră în era mobilităţii electrice. Cum arată Mission E, primul model full electric al companiei

    Mission E arată într-adevăr excelent, amintind de pedigriul sportiv al companiei germane. Prezentat ca un concept în 2015, vehiculul va fi aşadar prima maşină electrică produsă de Porsche. Nemţii au tatonat până acum acum zona mobilităţii electrice cu variante hybrid ale unor modele precum Cayenne sau Panamera, dar Mission E reprezintă produsul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare din ultimii ani.

    În septembrie 2017, spre exemplu, Porsche şi-a extins gama de maşini hibride, adăugând un nou model puternic liniei Panamera Sport Turismo: noul Panamera Turbo S E-Hybrid Sport Turismo. Strategia de boost folosită în producţia de serie a Panamera Turbo S E-Hybrid Sport Turismo cu tracţiune integrală a fost preluată de la modelul supersport Porsche 918 Spyder. Chiar şi la 1.400 rpm, motorul V8 biturbo de 550 CP şi motorul electric de 136 CP ating cuplul maxim al sistemului – 850 Nm. În ciuda performanţelor obţinute, consumul de carburant măsurat de NEDC a fost de 3,0 l/100 km şi un consum de putere de 17,6 kWh/100 km. Turbo S E-Hybrid Sport Turismo are o autonomie de până la 49 de kilometri şi atinge o viteză maximă de 140 km/h atunci când este utilizat exclusiv motorul electric, cu zero emisii. Bateria litiu-ion are o capacitate de 14,1 kWh, iar durata de încărcare poate varia de la 2,4 până la 6 ore, în funcţie de acumulator şi de tipul de alimentare.

    La finalul lui 2017, cifrele Porsche arătau astfel: aproape 30.000 de angajaţi, 255.683 de maşini produse (dintre care peste 246.000 au fost deja livrate), venituri de 23,5 miliarde de euro şi un profit de 4,1 miliarde de euro. Privind datele financiare, e uşor de tras concluzia că Porsche este unul dintre cei mai profitabili producători auto din lume.

    În perioada următoare, cheltuielile companiei s-ar putea dubla ca urmare a investiţiilor în mobilitate electrică, acestea ajungând la valoarea de 6 miliarde de euro până în anul 2022; bugetul pe zona de IT a fost de asemenea crescut de la 280 la 450 de milioane de euro. Reprezentanţii companiei insistă însă asupra ideii că principalul scop rămâne păstrarea unei marje de profit de 15%.

    În cadrul evenimentului Porsche e-Performance, desfăşurat la Zuffenhausen, lângă Stuttgart, reprezentanţii companiei au prezentat lucrările derulate pentru modernizarea fabricii locale, astfel încât aceasta să poată susţină producţia Mission E.

    Din punct de vedere tehnic, Mission E va ajunge de la 0 la 100 de kilometri pe oră în mai puţin de 3,5 secunde. Motorul va produce peste 600 de cai-putere, în vreme ce autonomia ar trebui să fie de cel puţin 500 de kilometri. Bateria va fi una de 800 de volţi care permite încărcarea rapidă, în condiţiile în care cele mai multe baterii folosite astăzi sunt de 400 de volţi.

    Matthias Kirchgässner, director de vânzări şi marketing pentru linia de maşini electrice din cadrul Porsche AG, a explicat că Mission E a fost încadrată în clasa C, acolo unde singurul model prezent este Ca-ye-nne-ul. Ca dimensiuni, maşina este mai mare decât 911 dar mai mică decât Panamera.

    Una dintre cele mai interesante facilităţi este cea legată de recu-noaş-terea utilizatorului, adică a celui care va conduce maşina, printr-un sistem de autentificare bazat pe scanarea retinei. Fără a da prea multe detalii, reprezentanţii companiei au spus că procesul se va baza pe tehnologia blockchain, asigurând astfel un grad sporit de securitate. Porsche ID va stoca pe un cont toate informaţiile şoferului – poziţia scaunului, înălţimea volanului sau altele – şi le va aplica atunci când şoferul în cauză este identificat.

    Sistemul prezent pe Mission E va utiliza inteligenţa artificială (IA) pentru mai multe funcţii, printre care şi cea de mentenanţă predictivă. Mai mult, în cadrul procesului de asamblare maşina va recunoaşte dacă piesele sunt montate corect analizând sunetul produs la îmbinarea anumitor piese.

    Totul e digital în noul Mission E, instrumentele tradiţionale lipsind cu desăvârşire. Poziţia la condus e similară cu cea din 911, fiind evident una sportivă. Vorbind de o maşină electrică, pasagerii vor beneficia de spaţiu pentru bagaje atât în partea din spate cât şi în cea din faţă, folosind locul destinat în mod tradiţional motorului cu combustie internă.

    Un element tehnic interesant este folosirea PSM – permanently-excited synchronous motors, o tehnologie la care apelează în prezent şi cei de la Tesla. Mission E va fi prezentată publicului în 2019, urmând să intre pe piaţă în 2020.

    O maşină electrică este însă utilă doar în condiţiile în care ai unde să o încarci, iar aici reprezentanţii Porsche au amintit de proiectul IONITY. Acesta presupune realizarea unei reţele de 400 de staţii de încărcare rapidă în Europa până în 2020.

    Pentru a facilita producţia lui Mission E, fabrica de la Zuffenhausen a suferit modificări importante, bugetul total pentru acest proiect ridicându-se la 700 de milioane de euro. Povestea acestui buget e una impresionantă: fiecare angajat a renunţat la o parte din salariu (sau eventuale majorări salariale) în perioada 2015-2025, sprijinind astfel proiectul. Pentru construcţia noului model, reprezentanţii Porsche au anunţat că vor fi disponibile 1.000 de noi locuri de muncă.

    Porsche România, subsidiara locală a companiei germane şi cel mai mare importator auto local, a aniversat la începutul acestui an 20 de ani de activitate, timp în care a livrat clienţilor 455.055 de autoturisme sub mărcile Volkswagen, Audi, Seat sau Skoda. Compania a încheiat anul 2017 cu rezultate record pentru perioada postcriză: cifra de afaceri a crescut până la 638 milioane de euro, ceea ce înseamnă cu 16% mai mult faţă de 2016, în timp ce numărul total de unităţi vândute în 2017 s-a ridicat la 31.569, reprezentând o creştere de 13% faţă de anul precedent.

    Pentru anul 2018, Porsche Romania şi-a propus să livreze 500 autovehicule electrice şi să continue instalarea staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice în reţeaua proprie, astfel încât în cel mult doi ani toţi dealerii Porsche România să aibă în dotare staţii de încărcare. Porsche România a fost înfiinţată în decembrie 1997, când s-a semnat contractul de import pentru mărcile Volkswagen şi Audi. Primul autoturism livrat de companie fost un Volkswagen Polo Variant de 75 de cai-putere. Porsche România este cel mai mare importator auto din România şi importatorul general pentru mărcile Volkswagen, Audi, Seat, Škoda, Volkswagen Autovehicule Comerciale şi Das WeltAuto. Compania distribuie autovehicule prin intermediul reţelei sale care numără 82 de centre proprii şi dealeri independenţi autorizaţi, în
    26 de judeţe.

  • Surpriză de la Uber: Gigantul lansează un nou serviciu la Bucureşti. În numai câteva luni de la lansare opţiunea a explodat

    Ceea ce a început ca un experiment pentru Uber în urmă cu aproape trei ani se dovedeşte a fi o linie de business extrem de bună, Uber Eats ajungând la peste 5% în veniturile de 7,5 miliarde de dolari ale Uber. Serviciul de livrare de mâncare vine în Bucureşti, iar Filip Nuytemans, general manager al Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE, povesteşte pentru Business Magazin care sunt planurile Uber Eats pentru România.

    ”A fost un experiment în care am încercat tot felul de lucruri până am găsit un model care să funcţioneze şi pe care l-am lansat la finalul lui 2015. De atunci, businessul a crescut foarte repede. Experimentul s-a transformat într-o linie de business ce aduce peste 5% din veniturile companiei“, spune Filip Nuytemans înainte de lansarea Uber Eats în România. Deocamdată, serviciul nu are o dată de lansare bătută în cuie, dar va fi ”cu siguranţă înainte de venirea verii. El spune că Uber a avut succes pe plan local, ajungând acum în patru oraşe, ”aşadar este un pas natural să aducem Uber Eats aici“.

    Uber Eats este un serviciu de livrare de mâncare, o aplicaţie care pune în contact consumatorii cu restaurantele din piaţă. Piaţa de livrare de mâncare din România este în creştere, astfel evoluţia pe care Uber a avut-o pe piaţa locală a dat un imbold companiei să aducă aici şi serviciul de livrare de mâncare. Statisticile arată că, în România, segmentul de livrare de mâncare va ajunge în 2018 la 196 milioane de dolari, din care felia comenzilor online este estimată la 192 milioane de dolari, potrivit Statista. Rata de creştere este estimată la 23,3% pe an, care va rezulta într-o piaţă de 452 milioane de dolari până în 2022. ”Acum zece ani, livrarea de mâncare nu era atât de proeminentă, însă acum, pe măsură ce stilul de viaţă al oamenilor a devenit tot mai agitat, oamenii caută comoditate, confort. Vedem un trend ascendent al livrării de mâncare peste tot pe glob şi sunt sigur că aşa va fi şi în România. Vedem piaţa crescând rapid an de an“, spune general managerul Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE.

    Cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comenzi online de mâncare sunt Foodpanda şi Oliviera, cu rulaje de 2,7 milioane de lei şi 1 milion de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Ambele companii au înregistrat pierderi în 2016. Un alt jucător important este compania locală Eat & Joy, care administrează platforma online pentru comenzi de mâncare caserola.ro, ce în 2016 a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei şi un profit net de 30.000 de lei. Managerul de la Uber recunoaşte competiţia de pe plan local, dar spune că se concentrează pe ce poate aduce în plus Uber Eats, exemplificând diversitatea produselor şi rapiditatea livrării. ”|ncepem în Bucureşti şi ne concentrăm pe acest oraş; apoi ne putem gândi şi la extinderea în alte oraşe.“

    Cum funcţionează Uber Eats şi ce înseamnă asta pentru şoferii parteneri?

    Clientul pune o comandă prin aplicaţie, plăteşte mâncarea şi un comision către Uber, apoi îi este livrată de către un şofer Uber. Pentru a fi listat pe platformă, un restaurant plăteşte la rând lui un comision. ”Vrem ca livrarea de mâncare să fie convenabilă pentru toată lumea, la orice oră“, spune Nuytemans.

    El mai spune că selecţia de restaurante este foarte importantă. ”Trebuie să mergem mai departe de pizza, fast food şi să avem şi mâncare sănătoasă, mâncare italiană, sushi etc“. Pentru asta, managerul de la Uber Eats spune că ţinteşte un număr de peste 100 de restaurante la lansare şi câteva sute de curieri pentru a se asigura un timp de livrare bun.

    Al doilea element pe care Uber Eats trebuie să-l aducă în piaţă, potrivit lui, este livrarea rapidă. ”Acum, când comandă mâncare, mulţi oameni se gândesc că trebuie să aştepte 1 oră, 1 oră şi jumătate, iar noi vrem să livrăm mâncarea în 30 de minute.“ Pentru acest lucru, Filip Nuytemans explică faptul că în România va fi folosit, pentru livrări, un mix de curieri  cu maşina, pe biciclete şi scutere. ”Sunt oraşe unde avem foarte mulţi curieri care livrează comenzile mergând pe jos, de pildă în Hong Kong. Avem oraşe unde numărul bicicliştilor este foarte mare, precum Amsterdam. |n alte locuri avem maşini. |n Bucureşti va fi un mix, pentru a face livrarea eficientă.“ Metoda de transport diferă şi în funcţie de sezon, comentează executivul de la Uber; de exemplu, în Polonia şi Austria, pe timpul verii numărul de curieri pe biciclete şi scutere creşte.

    De ce ar vrea un restaurant să plătească pentru a apărea pe Uber Eats? ”Pentru ei va fi o piaţă nouă de desfacere, vor ajunge la clienţi la care altfel nu ar avea cum să ajungă şi în plus primesc acces la date şi astfel pot vedea cine sunt clienţii, ce feluri de mâncare sunt şi care nu sunt comandate şi astfel vor putea adapta meniurile“, spune Filip Nuytemans. Pentru şoferii Uber, venirea acestui serviciu înseamnă o metodă în plus de a câştiga bani, ”dar şi altii ar putea fi interesaţi. De exemplu, bicicliştii şi cei pe scutere sau biciclete ar putea obţine un venit în plus livrând mâncare“.

    Reprezentantul Uber Eats spune că încă nu au ţinte ferme legate de numărul de clienţi sau de restaurante pe care să-l atingă în primul an de activitate, ”dar vrem să creştem repede“. Una dintre metodele prin care şoferii Uber câştigă venituri mai mari este reprezentată de tariful dinamic. Astfel, dacă cererea este mai mare decât oferta (numărul de maşini disponibile), preţul pentru o cursă creşte. Acelaşi lucru s-ar putea implementa şi pentru serviciul Eats (orele aglomerate de prânz şi cină ar înseamna costuri mai mari pentru consumatori), dar deocamdată acest lucru nu se va întâmpla în România.

    Uber Eats face parte din Uber, dar divizia de pe plan local va fi condusă de o altă echipă decât cea care se ocupă de segmentul de transport de persoane. ”Există multe sinergii între cele două segmente, dar vor fi conduse de echipe diferite.“ De aceea, compania se află în proces de recrutare a unui general manager care să conducă operaţiunea din România. ”Construirea unui business de succes se face prin alcătuirea unei echipe de succes. Căutăm un manager care să cunoască piaţa locală, care are multă experienţă pe parte de operaţiuni şi e foarte motivat să construiască un business de jos în sus“, descrie Filip Nuytemans candidatul ideal pentru această poziţie.

    Una dintre cele mai recente rapoarte situează Uber la o valoare de peste 70 de miliarde de dolari. Afacerea s-a extins în ultimul an, dar serviciul de transport de persoane a fost închis în anumite pieţe, cea mai recentă decizie de acest fel fiind luată în Grecia. |n aceste condiţii, veniturile celui mai valoros start-up din lume au ajuns la 7,5 miliarde de dolari în 2017; afacerea este în creştere, însă compania încă nu a ajuns pe profit, ci chiar are pierderi consistente, anul trecut înregistrând pierderi de 4,4 miliarde de dolari. ”Dacă observi o şansă de creştere este important să investeşti. Dacă investeşti, nu o să ai profit imediat. Asta nu înseamnă că nu avem profit peste tot. Sunt ţări, oraşe atât pe segmentul de transport cât şi pe cel de livrare unde avem profit. Asta ne arată că modelul de business este bun“, consideră Filip Nuytemans.

  • Oraşul unde drona îi va lua locul de muncă “băiatului cu pizza”. Un cunoscut brand a anunţat că va livra mâncare în mai puţin de 30 de minute

    Compania Uber Technologies va începe să livreze mâncare cu drona în San Diego, California, ca parte a unor teste comerciale aprobate de guvernul federal, a spus Dara Khosrowshahi, CEO al companiei, potrivit Fortune.

    Khosrowshahi a transmis că mâncarea ar trebui să ajungă într-un interval de timp cuprins între 5 şi 30 de minute. „Apasă un buton şi ai mâncarea la uşă”, a spus ea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tot ce trebuie să ştiţi despre Uber Eats, serviciul de livrare de mâncare

    ”A fost un experiment în care am încercat tot felul de lucruri până am găsit un model care să funcţioneze şi pe care l-am lansat la finalul lui 2015. De atunci, businessul a crescut foarte repede. Experimentul s-a transformat într-o linie de business ce aduce peste 5% din veniturile companiei“, spune Filip Nuytemans înainte de lansarea Uber Eats în România. Deocamdată, serviciul nu are o dată de lansare bătută în cuie, dar va fi ”cu siguranţă înainte de venirea verii. El spune că Uber a avut succes pe plan local, ajungând acum în patru oraşe, ”aşadar este un pas natural să aducem Uber Eats aici“.

    Uber Eats este un serviciu de livrare de mâncare, o aplicaţie care pune în contact consumatorii cu restaurantele din piaţă. Piaţa de livrare de mâncare din România este în creştere, astfel evoluţia pe care Uber a avut-o pe piaţa locală a dat un imbold companiei să aducă aici şi serviciul de livrare de mâncare. Statisticile arată că, în România, segmentul de livrare de mâncare va ajunge în 2018 la 196 milioane de dolari, din care felia comenzilor online este estimată la 192 milioane de dolari, potrivit Statista. Rata de creştere este estimată la 23,3% pe an, care va rezulta într-o piaţă de 452 milioane de dolari până în 2022. ”Acum zece ani, livrarea de mâncare nu era atât de proeminentă, însă acum, pe măsură ce stilul de viaţă al oamenilor a devenit tot mai agitat, oamenii caută comoditate, confort. Vedem un trend ascendent al livrării de mâncare peste tot pe glob şi sunt sigur că aşa va fi şi în România. Vedem piaţa crescând rapid an de an“, spune general managerul Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE.

    Cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comenzi online de mâncare sunt Foodpanda şi Oliviera, cu rulaje de 2,7 milioane de lei şi 1 milion de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Ambele companii au înregistrat pierderi în 2016. Un alt jucător important este compania locală Eat & Joy, care administrează platforma online pentru comenzi de mâncare caserola.ro, ce în 2016 a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei şi un profit net de 30.000 de lei. Managerul de la Uber recunoaşte competiţia de pe plan local, dar spune că se concentrează pe ce poate aduce în plus Uber Eats, exemplificând diversitatea produselor şi rapiditatea livrării. ”|ncepem în Bucureşti şi ne concentrăm pe acest oraş; apoi ne putem gândi şi la extinderea în alte oraşe.“

    Cum funcţionează Uber Eats şi ce înseamnă asta pentru şoferii parteneri?

    Clientul pune o comandă prin aplicaţie, plăteşte mâncarea şi un comision către Uber, apoi îi este livrată de către un şofer Uber. Pentru a fi listat pe platformă, un restaurant plăteşte la rând lui un comision. ”Vrem ca livrarea de mâncare să fie convenabilă pentru toată lumea, la orice oră“, spune Nuytemans.

    El mai spune că selecţia de restaurante este foarte importantă. ”Trebuie să mergem mai departe de pizza, fast food şi să avem şi mâncare sănătoasă, mâncare italiană, sushi etc“. Pentru asta, managerul de la Uber Eats spune că ţinteşte un număr de peste 100 de restaurante la lansare şi câteva sute de curieri pentru a se asigura un timp de livrare bun.

    Al doilea element pe care Uber Eats trebuie să-l aducă în piaţă, potrivit lui, este livrarea rapidă. ”Acum, când comandă mâncare, mulţi oameni se gândesc că trebuie să aştepte 1 oră, 1 oră şi jumătate, iar noi vrem să livrăm mâncarea în 30 de minute.“ Pentru acest lucru, Filip Nuytemans explică faptul că în România va fi folosit, pentru livrări, un mix de curieri  cu maşina, pe biciclete şi scutere. ”Sunt oraşe unde avem foarte mulţi curieri care livrează comenzile mergând pe jos, de pildă în Hong Kong. Avem oraşe unde numărul bicicliştilor este foarte mare, precum Amsterdam. |n alte locuri avem maşini. |n Bucureşti va fi un mix, pentru a face livrarea eficientă.“ Metoda de transport diferă şi în funcţie de sezon, comentează executivul de la Uber; de exemplu, în Polonia şi Austria, pe timpul verii numărul de curieri pe biciclete şi scutere creşte.

    De ce ar vrea un restaurant să plătească pentru a apărea pe Uber Eats? ”Pentru ei va fi o piaţă nouă de desfacere, vor ajunge la clienţi la care altfel nu ar avea cum să ajungă şi în plus primesc acces la date şi astfel pot vedea cine sunt clienţii, ce feluri de mâncare sunt şi care nu sunt comandate şi astfel vor putea adapta meniurile“, spune Filip Nuytemans. Pentru şoferii Uber, venirea acestui serviciu înseamnă o metodă în plus de a câştiga bani, ”dar şi altii ar putea fi interesaţi. De exemplu, bicicliştii şi cei pe scutere sau biciclete ar putea obţine un venit în plus livrând mâncare“.

    Reprezentantul Uber Eats spune că încă nu au ţinte ferme legate de numărul de clienţi sau de restaurante pe care să-l atingă în primul an de activitate, ”dar vrem să creştem repede“. Una dintre metodele prin care şoferii Uber câştigă venituri mai mari este reprezentată de tariful dinamic. Astfel, dacă cererea este mai mare decât oferta (numărul de maşini disponibile), preţul pentru o cursă creşte. Acelaşi lucru s-ar putea implementa şi pentru serviciul Eats (orele aglomerate de prânz şi cină ar înseamna costuri mai mari pentru consumatori), dar deocamdată acest lucru nu se va întâmpla în România.

    Uber Eats face parte din Uber, dar divizia de pe plan local va fi condusă de o altă echipă decât cea care se ocupă de segmentul de transport de persoane. ”Există multe sinergii între cele două segmente, dar vor fi conduse de echipe diferite.“ De aceea, compania se află în proces de recrutare a unui general manager care să conducă operaţiunea din România. ”Construirea unui business de succes se face prin alcătuirea unei echipe de succes. Căutăm un manager care să cunoască piaţa locală, care are multă experienţă pe parte de operaţiuni şi e foarte motivat să construiască un business de jos în sus“, descrie Filip Nuytemans candidatul ideal pentru această poziţie.

    Una dintre cele mai recente rapoarte situează Uber la o valoare de peste 70 de miliarde de dolari. Afacerea s-a extins în ultimul an, dar serviciul de transport de persoane a fost închis în anumite pieţe, cea mai recentă decizie de acest fel fiind luată în Grecia. |n aceste condiţii, veniturile celui mai valoros start-up din lume au ajuns la 7,5 miliarde de dolari în 2017; afacerea este în creştere, însă compania încă nu a ajuns pe profit, ci chiar are pierderi consistente, anul trecut înregistrând pierderi de 4,4 miliarde de dolari. ”Dacă observi o şansă de creştere este important să investeşti. Dacă investeşti, nu o să ai profit imediat. Asta nu înseamnă că nu avem profit peste tot. Sunt ţări, oraşe atât pe segmentul de transport cât şi pe cel de livrare unde avem profit. Asta ne arată că modelul de business este bun“, consideră Filip Nuytemans.

  • Carnavalul dividendelor la bursă

    După ce rezervarea la un hotel din ceţoşii Alpi Elveţieni pentru revelionul 2018 i-a fost anulată, iar cei 10.000 de lei întorşi în cont, un român a decis să investească la bursa de la Bucureşti. Imediat după petrecerea dintre ani, profesorul de matematică a cumpărat acţiuni la bursă, iar din dividende intenţiona să economisească pentru o altă vacanţă.

    În doar câteva zile profesorul a investit toţi cei 10.000 de lei în acţiuni din structura indicelui BET, iar peste câteva săptămâni, la propunerile de dividende, avea să iasă pe plus cu un randament de 6%. Profesorul voia să ştie când îi vor intra banii în cont, ce alte propuneri au făcut celelalte companii şi care sunt cele mai ridicate randamente de la bursă. Aşa că el răsfoi mai departe aceste pagini.

    Carnavalul bursei de valori de la Bucureşti se desfăşoară în fiecare an în lunile de primăvară; în această perioadă, companiile listate dezvăluie cum vor să-şi recompenseze investitorii din rezultatele pe anul precedent şi propun acţionarilor dividende, adică cote din profit care urmează a fi votate în şedinţele din aprilie.

    Dacă acţionarii sunt de acord cu propunerile companiilor, înseamnă că dividendele se materializează şi sunt astfel pregătite pentru livrare. Dar nu toţi acţionarii vor beneficia de cote din profit, ci doar cei identificaţi de companie la o anumită dată, potrivit prevederilor legale.

    Fiesta investiţiilor se transformă brusc într-un eveniment mult mai disciplinat şi mai puţin zgomotos, o biblie a investitorilor în care se regăsesc informaţii ca: până la ce dată trebuie să figureze un acţionar în registrele companiei pentru a primi dividende, când se va corecta preţul unei acţiuni cu valoarea dividendelor, ceea ce dă naştere unei oportunităţi de achiziţionare pentru cei care nu au intrat acţionari sau de rotunjire pentru alţii, sau data la care vor intra dividendele în contul investitorilor. Dacă acţionarii nu sunt de acord, compania face pur şi simplu o altă propunere.

    Din cele 87 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, 43 vor să-şi recompenseze acţionarii cu dividende din profiturile pe 2017, cu randamente brute cuprinse între 1% şi 22%, potrivit unei analize realizate pe baza datelor companiei de brokeraj Estinvest.

    Companiile se prezintă astfel în faţa acţionarilor în şedinţele din luna aprilie cu un randament mediu brut de 6,6%, iar analiştii consideră că piaţa de capital din România are şanse să se plaseze din nou pe primul loc în lume în topul randamentelor la bursă.

    Din punctul de vedere al emitenţilor listaţi pe piaţa reglementată, politica de dividende aferentă anului fiscal 2017 este de natură a poziţiona BVB, din nou, în topul mondial al burselor din punctul de vedere al randamentului la dividend obţinut de investitori. Există emitenţi care la care acest indicator ajung chiar la 12-13%, spune Lucian Isac, director general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj din România, cu o istorie de circa două decenii.

    Comparativ cu anii anteriori, tendinţa de distribuire de dividende pare a se menţine atât din punctul de vedere al numărului de emitenţi care propun acţionarilor distribuirea de dividende, cât şi al procentului din profitul net care se distribuie. Iar aici guvernul joacă un rol important.

    Trebuie menţionat cazul particular al emitenţilor, unde statul deţine calitatea de acţionar majoritar şi care au o rată foarte ridicată de distribuţie. ”Excepţie fac Transgaz, unde datorită investiţiilor preconizate rata de distribuţie este mai redusă, şi Transelectrica, emitent care a încheiat anul 2017 cu pierderi“, spune Lucian Isac.

    La începutul lunii februarie, guvernul a publicat un memorandum în care arată că va cere 90% din rezultatele nete realizate pe 2017 de companiile din subordine, măsură luată pentru al doilea an consecutiv, de pe urma căreia vor avea de beneficiat şi minoritari. Dezechilibrarea bugetului statului pe fondul majorărilor salariale şi al încasărilor mai mici din TVA este motivul pentru care guvernul umblă din nou la conturile companiilor din subordine.

    Companiile de stat au dus ratele de distribuţie ale dividendelor din profitul net anual la procente neverosimile. Evident, rate de distribuţie atât de ridicate nu sunt sustenabile pe termen lung, însă intrarea în zona de maturizare a ciclului economic pe care îl traversăm şi politica economică a statului român lasă loc pentru menţinerea acestei caracteristici a pieţei locale pentru încă doi-trei ani, spune Alin Brendea, director general adjunct al Prime Transaction.

    Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Conpet Ploieşti sunt doar câteva companii controlate de stat care le-ar putea aduce investitorilor de la bursă randamente chiar şi de 13% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2017. Anul trecut statul a solicitat 90% din profiturile realizate de companii pe 2016, dar şi banii din rezerve, ceea ce a adus randamente ale dividendelor chiar şi de 60%, cum este cazul Nuclearelectrica, cea mai performantă acţiune din BET în 2017.

    Dar nu doar companiile de stat sunt pe radarele investitorilor. Avem şi cazul emitenţilor cu acţionariat privat, care propun o rată de distribuţie, de asemenea, ridicată (cazul BRD, ALRO) sau cazul OMV Petrom, care a anunţat recent noua politică de dividend care îşi propune o creştere a valorii dividendului în fiecare an sau cel puţin menţinerea nivelului din anul anterior, spune Lucian Isac.

    Acţiunile OMV Petrom au ajuns pe 12 aprilie la cel mai ridicat preţ din august 2015 încoace, încă susţinute de rezultatele bune ale companiei pe 2017, dar şi pe fondul creşterii preţului petrolului pe pieţele internaţionale. La creşterea preţului acţiunilor a contribuit şi raportul companiei publicat la bursă în care arată că în T1/2018 preţul mediu realizat la ţiţei a fost de 57,4 dolari pe baril, cu 27% peste cel din primul trimestru din 2017.

    Pe baza acestui raport există o probabilitate mare ca rezultatele financiare deja solide ale Petrom să se îmbunătăţească în primele trei luni din 2018 faţă de de aceeaşi perioadă a anului trecut, consideră analiştii.

    Dar sunt dividendele baza deciziei de investiţii?

    ”Consider că investitorii trebuie să analizeze propunerile de dividend, dar decizia de a investi nu trebuie să aibă la bază ca unic criteriu doar randamentul dividendului, existând o multitudine de alţi factori interni şi externi care pot influenţa evoluţia preţului unei acţiuni“, spune Lucian Isac. Totodată el recomandă analizarea cu mare atenţie a raportărilor trimestriale/semestriale ale emitenţilor, acest lucru oferind indicii cu privire la evoluţia ulterioară a rezultatelor financiare.
     

  • Cum va arăta viitorul transporturilor: un drum de patru zile se va face în doar 16 ore – FOTO şi VIDEO

    Branson a dezvăluit planul său pentru Virgin Hyperloop One într-un articol pe blog-ul companiei. “Tot mai mulţi clienţi se aşteaptă să primească produsele cât mai repede după ce le cumpără online. Asta pune o presiune mare pe industria logistică şi de transport. O presiune care va tot creşte”, scrie Branson.

    via GIPHY

    Prin intermediul tehnologiei hyperloop el spune că “se vor putea livra bunuri la viteza zborului şi cu un cost apropiat de cel terestru”. Viteza pe care o pot atinge vagoanele hyperloop ar ajunge până la 1000 km/h, adica un drum care azi durează patru zile cu camionul s-ar putea face în 16 ore. Asta s-ar putea dovedi crucial pentru transportul de medicamente sau pentru transportul de alimente perisabile. 

    via GIPHY

     

  • Rusia îşi sporeşte exporturile de petrol către China, riscă să lase Europa fără materie primă

    Rusia va livra, în primele cinci luni ale anului, cu 19 % mai puţin petrol spre Europa, prin porturile sale principale din Marea Baltică şi Marea Neagră, comparativ cu anul precedent, crescând între timp volumul de export prin conductele sale către China cu 43% în primele trei luni ale anului, arată cele mai recente date de la operatorul de stat Transneft PJSC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată primele autobuze electrice care vor circula în România. Vehiculele sunt produse în fabrica Solaris din Polonia – FOTO

    Primele autobuze electrice care vor circula în România, pe străzile din Cluj-Napoca, aşteaptă ultima inspecţie pentru a fi livrate. Vehiculele Urbino 12 Electric sunt pregătite de plecare în fabrica Solaris din Polonia, compania care a câştigat licitaţia privind furnizarea autobuzelor.

    „Mai este nevoie doar să vină cineva din România care să facă inspecţia, apoi pot pleca”, spune Maciej Sanikowski, expert în comunicare la Solaris.

    În prima fază, vor fi livrate 11 autobuze, însă contractul prevede un total de 30 de autobuze electrice pentru transportul public. Acestea vor ajunge în România în luna mai. Preţul unui autobuz electric este de 500.000 de euro, astfel că primele 11 costă 5,5 milioane de euro. În iulie 2017, când a fost finalizată licitaţia, primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, spunea că finanţarea primelor 11 autobuze este asigurată din fonduri elveţiene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul petrolului creşte accelerat după anunţul lui Trump privind un posibil atac asupra Siriei

    În doar câteva ore, preţul ţiţeiului listat pe bursa de la New York a urcat de la 65 la aproape 67 de dolari/baril, salt care nu a mai avut o asemenea rapiditate în ultimele opt luni.

    De asemenea, preţul ţiţeiului a crescut şi pe pieţele la termen. Spre exemplu, petrolul extras din Texas cu livrare în luna mai a fost de 65,9 dolari pe baril la New York Mercantile Exchange, în creştere cu 39 de cenţi faţă de cotaţiile din ziua anterioară. La fel, ţiţeiul Brent cu livrare în iunie a fost de 71,47 dolari pe baril la bursa de la ICE Futures Europe din Londra, în creştere cu aproximativ 3 dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns fiul fostului şef al Hotelului Continental de la maşini de lux, la livrat de pizza

    Cornel Urcan a fost una dintre persoanele cele mai cunoscute ale Timişoarei. În anii 1990, dar şi înainte de Revoluţie, numele său a fost asociat cu cel al Hotelului Continental. 

    O spune chiar şi fiul său, Tinel Urcan: „Hotelul a fost copilul lui”. De fapt, la un moment dat, chiar numele complexului devenise „Continental-Cornel”. În final, tocmai această adevărată obsesie avea să-i fie fatală fostului om de afaceri, un personaj pentru care trecerea de la succes la eşec total a fost dintre cele mai abrupte care s-au văzut vreodată, scrie renasterea.ro.

    Copil de bani-gata, pasionat de muzică

    Urcan-senior a lucrat la Continental de când s-a înfiinţat hotelul. A fost chelner, apoi a ajuns director, pentru ca, după 1989, să preia afacerea pe cont propriu. Mai întâi a luat imobilul în chirie, apoi contractul s-a transformat într-unul de leasing.

    Au fost vremuri frumoase, în care numele Urcan era unul cu foarte mare greutate în Timişoara, mai ales că se ştia că la „Conti” cam aveau uşa deschisă mai-marii vremurilor respective, de la politicieni, la poliţişti şi vedete din show – biz.

    Cornel Urcan are un fiu, Tinel, pe care, la acea vreme, mai toţi tinerii îl invidiau pentru situaţia sa: maşini de lux, haine scumpe şi iubite care câştigaseră concursuri de miss.

    Desigur, şi Tinel Urcan a fost un răsfăţat al acelor timpuri, numai că tatăl său i-a şi pretins unele lucruri. De exemplu, marele boss de la „Conti” a ţinut neapărat ca fiul său să devină muzician.

    Pentru asta, Tinel Urcan a urmat cursurile şcolilor cu profil muzical până la terminarea liceului. „Chiar am câştigat unele concursuri, iar tata m-a încurajat mereu”, spune Tinel.  Urcan-junior conducea atunci cele mai avangardiste modele de maşini. Era normal să roiască şi fetele în jurul său. Nu e de mirare că Tinel Urcan umbla doar cu foste miss-uri, pentru că trebuia să ţină la etichetă.

    Totuşi, „play-boy”-ul de acum 15-20 de ani ţine să aducă o nuanţă: „Eu umblam doar cu una, nu cu mai multe, cum se întâmplă acum. Am avut câteva relaţii lungi, de trei-patru ani. La fel a fost şi cu maşinile. Erau modele tari, dar aveam o singură maşină, nu zece, cum fac alţii în ziua de azi. Atunci, erau alte distracţii, mergeam la un grătar, la un chef, nu ştiam de droguri sau alte prostii, cum se întâmplă în vremea asta”.

    O cădere pe toate planurile

    Toate au fost bune şi frumoase până în anul 2001, când Cornel Urcan a fost arestat.

    „Am rămas fără nimic. Tata a pierdut hotelul, dar şi apartamentul în care stăteam în chirie. A fost o lucrătură, pentru că miza a fost hotelul. De aia l-au arestat pe tata, ca să îi ia hotelul. L-au acuzat de delapidare, dar cum putea el să fure tot de la el? În fine, a fost tare neplăcut”, îşi aminteşte Tinel. Vremurile frumoase au apus brusc, fetele s-au reorientat, iar maşinile de fiţe au rămas doar amintiri.

    „Nici nu am mai avut maşină. Mai îmi împrumutau, câteodată, prietenii autoturismul lor, dar de foarte multe ori am mers cu tramvaiul. Am făcut de toate în acea perioadă. Am fost ospătar, iar apoi am cărat pizza acasă la oameni.

    Ce, e o ruşine să munceşti? Mie nu mi-a fost ruşine. Prietenii s-au împuţinat dintr-odată, au mai rămas doar câţiva, îi pot număra pe degete. Recunosc, au fost şi câţiva care ne-au ajutat, dar cât să îţi dea şi prietenii? Te ajută o dată, de două ori, dar nu mai mult, că doar nu îţi e nici mamă, nici tată”, spune Tinel Urcan.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro