BusinessMagazin

Tag: jucatori

  • Furnizorul de soluţii software de business SoftOne a intrat pe piaţa din România

    SoftOne Technologies este unul dintre furnizorii de soluţii Enterprise Resource Planning (ERP), Customer Relationship Management (CRM) şi Business Intelligence (BI). La sfârşitul anului trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 5 milioane euro, o creştere de peste 19% faţă de 2012.

     „Ne-am extins în România deoarece este o piaţă foarte interesantă pentru soluţiile de business oferite de SoftOne. Avem diferenţiatori puternici – singura soluţie ERP omogenă atât în Cloud, cât şi pe serverul clientului care poate fi 100% personalizată, la un raport preţ-performanţă excelent. Prin urmare, soluţia noastră ERP oferă avantaje competitive şi sprijină dezvoltarea companiilor într-un mediu complex de afaceri, precum este cel românesc”, a declarat domnul Antonis Kyriazis, CEO SoftOne Technologies.

    Compania vizează o creştere a reţelei naţionale de distribuitori oficiali de la 10 la 20 şi a portofoliului de clienţi de la 65 la peste 100 până la sfârşitul anului în curs.Printre clienţii actuali ai SoftOne se numără JTI, Alpha Bank, Deloitte, Danone, iar în România Oscar Downstream, Ernst & Young, Secpral Pro, Onedia Distribution, Dablerom, Cosmos Mobile şi Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

     

  • Piaţa care rulează anual peste 3,5 miliarde de euro şi nu se opreşte din creştere

    Piaţa creşte, dar segmentele pe care se pot baza în continuare jucătorii din logistică sunt cele legate de retail, farma şi bunuri de larg consum. „Retailerii deschid în continuare magazine. Se deschid multe magazine în franciză mică. Cu cât se deschid mai multe astfel de magazine, se mută tot mai mult stoc din depozite în magazine, deoarece volumul total de marfă şi clientela rămân aceleaşi. Iar acest lucru înseamnă o activitate mai mare pe supply chain, de la transportator la logistician”, explică mecanismul creşterii pieţei Cătălin Olteanu, director general al FM România. În opinia sa, următorul pas de extindere a retailului este în mediul rural, în statele şi comunele României, unde comerţul tradiţional va fi înlocuit treptat de comerţul modern.

    În afară de companiile de retail care apelează la logisticieni s-au extins şi cei care îşi fac propria logistică, precum Kaufland şi Lidl. Pe de altă parte, în opinia şefului FM logistica este în general o activitate pe care marii jucători preferă să o externalizeze deoarece necesită personal suplimentar.

    „Cu cât ai mai mulţi angajaţi  în depozit, cu atât îţi erodează indicatoarele financiare deoarece productivitatea trebuie să se împartă la toţi angajaţii, nu doar la o parte. În plus, companiile de logistică vin şi cu diverse optimizări, cum ar fi că în această perioadă cresc mult stocurile, inclusiv pentru perioada de vară„, a spus Olteanu.

    Deşi este creştere în piaţă, cifra de afaceri a FM România înregistrată între 1 aprilie 2013 şi 31 martie 2014 a scăzut cu 6%, pe fondul pierderii unui client. „Anul trecut am pierdut un client mare, Procter & Gamble, iar acest lucru a determinat raportarea unei cifre de afaceri în scădere, dar ne-am revenit. S-a văzut că piaţa are potenţial. Noi mizam pe o creştere la 22-23 milioane de euro în exerciţiul financiar care s-a încheiat la 31 martie„, a subliniat Olteanu.

    Pe de altă parte, în exerciţiul financiar curent, cifra de afaceri poate fi susţinută inclusiv de introducerea noii accize de 7 eurocenţi la combustibili, care va creşte, artificial, businessul logisticienilor şi nu numai. „Cifra de afaceri din acest an înregistrată de FM România va fi mai mare, dar este o creştere falsă. Noi trebuie să mărim preţurile deoarece a crescut costul cu combustibilul. Partenerii mei vor creşte preţurile, iar acest lucru va genera un efect în cascadă, ce va duce la creşterea cifrei de afaceri pentru că am facturat mai mult.„

    Pe de altă parte, sunt sectoare a căror activitate va fi puţin sau chiar deloc influenţată de creşterea tarifelor de transport pe baza accizei. „Avem spre exemplu sectorul farmaceutic. Când eşti bolnav, eşti bolnav, nu te mai interesează banii. Cei care au probleme caută peste tot soluţii. Farma este un business emoţional. Acolo greu scade consumul. Cel mult pot creşte frauda şi importurile paralele din ţări unde se pot găsi astfel de produse la preţuri mai mici„, este de părere şeful FM România. Un al doilea exemplu este cel alimentar „de nişă„, cum ar fi hrana pentru copiii mici sau foarte mici, unde de asemenea clientul cel mult poate căuta alternative, dar nu renunţă.

  • Cei mai importanţi jucători din piaţa de aplicaţii mobile participă la “ZF Mobilio ’14”

     Consacrat încă de la prima ediţie ca unul dintre cele mai importante evenimente dedicat business-ului de aplicaţii mobile, “ZF Mobilio ’14” vine cu un concept complex, cele două zile de eveniment îmbinând conferinţe, sesiuni de keynote şi o gală de premiere “Mobilio Awards”. Astfel, cei prezenţi vor participa la două zile de sesiuni interactive, studii de caz de succes şi discuţii pe teme hot în domeniul aplicaţiilor mobile.

    Peste 20 de speakeri – printre care se numără şi Răzvan Cotovelea, ministrul Societăţii Informaţionale şi Eduard Lovin, director executiv în cadrul Autorităţii de Reglementare în Co­muni­caţii (ANCOM) – vor discuta în cadrul conferinţei “ZF Mobilio ’14” despre evoluţia pieţei locale de aplicaţii şi echipamente mobile, de la consumul de servicii de divertisment de pe telefon şi tabletă până la shoppingul online, marketingul digital şi modalităţile de finanţare pentru noul val de antreprenori din zona digitală, dar şi despre proiecte precum cel aflat în lucru cu Ministerul Finanţelor şi ANAF, care prevede introducerea plăţii de pe mobil a taxelor şi impozitelor.

    În prima zi a evenimentului se va discuta care sunt ultimele trenduri, tehnologii şi inovaţii în lumea mobile şi cum se monetizează aplicaţiile mobile cu Victor Voicu – Manager managementul Produsului Core Segment Business, Romtelecom&Cosmote Romania, Marius Ursache – Chief Design Officer, Grapefruit Design, Andrei Pitiş – co-founder, TechLounge, Doina Costache – Head of Branding, Google, Adrian Floarea – Director Comercial, certSIGN, Aurelian Sideri – Director Marketing, Enel, Andrei Blaj – Makan Studios, Mihai Rotaru – CEO Clever Taxi, Adriana Radu – Avocat, Coordonator al Departamentului de Media, IT şi Comunicatii al Schoenherr şi Asociaţii SCA & Theodor Artenie – Managing Director, Schoenherr Tax, Alexandru Lapuşan – CEO & Founding Partner, Zitec, Andrei Lopată – CEO Revo Solutions, Dan Vîrtopeanu – managing partner al Breeze Mobile (parte a grupului Leo Bur­nett), NirRefuah – Chief Innovation Officer, McCann Erickson CEE, Bobby Voicu – Co-fondator MavenHut, Constantin Marcu – Director, Mobility Games, Sergiu Biriş – CEO Zonga şi Cătălin Clemente – Director, Sales and Marketing, Direct One/Seenow.

     Cea de-a doua zi a evenimentului se adresează prin temele propuse spre discuţie celor care vor să descopere cele mai noi oportunităţi şi trenduri în antreprenoriatul digital, mobile retail şi impactul pe care îl au milioanele de echipamente smart asupra diferitelor segmente de piaţă. Dezbaterile vor fi susţinute de Vladimir Oane – Co-founder UberVu, Cătălin Vasile – Vice-Preşedinte al Asociaţiei Creştem Idei, Business Angel şi Business Mentor pentru startup-uri cu focus pe tehnologie, Irina Caraivan – Creative Director, Wearehere, Cosmin Ochişor – Business Development Manager, hub:raum, Daniel Enescu – Co-fondator Daedalus Grup, Iulian Stanciu – Director General, eMag, Cristina Popa – Country Manager, Fashion Days, Antonio Eram – Founder&CEO, mobilPay.com, Alexandru Drăgoiu – Founder, E-Boda Distribution, Dragoş Vasile – Director Executiv, Advanced Technologies Romania, George Catrina – ‎Content Manager, Samsung Electronics Romania şi Ionut Gaota – Windows & Mobile Business Group Lead, Microsoft Romania.

    “ZF Mobilio ’13” se va încheia cu gala de premiere “Mobilio Awards”, în cadrul căreia vor fi premiaţi dezvoltatorii de aplicaţii mobile şi mobisite-uri care redefinesc standardele de excelenţă. Vor fi acordate 18 premii, câte 3 pentru fiecare categorie înscrisă în concurs: Best Mobisite, Best use of location services, Best Mobile Game, Best Entertainment Mobile App, The most Innovative Mobile App, Best use of Mobi – Advertising. Proiectul care a acumulat cel mai mare punctaj la toate criteriile din concurs va primi premiul “Best of Mobilio Awards”.

    Jurizarea este făcută de la toate nivelurile industriei media interactive şi alte domenii conexe, de către oameni care trăiesc şi muncesc în această industrie: Doina Costache – Head of Multiple Industries, Google Romania; Dan Vîrtopeanu – Managing Partner Breeze Mobile (Leo Burnett Group Romania); Adrian Boţan – VP Creative Excellence CEE & Creative Partner, McCann Bucharest; George Catrina – Content Manager Samsung Electronics; Marius Ursache – Chief Design Officer, Grapefruit design; Mircea Goia – Fondator RomanianStartups.com; TodiPruteanu – Business Strategy Manager, Microsoft Romania; Iulian Sirbu – Head Of Mobile Department & Special Projects, Mediafax Group; Cosmin Ghinea – Business Development Director Mediafax Group; Adrian Seceleanu – Editor IT&C , Ziarul Financiar.

    Mai multe informaţii despre eveniment, program şi vorbitori sunt disponibile la http://evenimente.zf.ro/eveniment-zf-mobilio14-12099133/despre-eveniment-12107991 de pe site-ul www.zf.ro.

  • Cei mai importanţi jucători din piaţa de aplicaţii mobile participă la “ZF Mobilio ’14”

     Consacrat încă de la prima ediţie ca unul dintre cele mai importante evenimente dedicat business-ului de aplicaţii mobile, “ZF Mobilio ’14” vine cu un concept complex, cele două zile de eveniment îmbinând conferinţe, sesiuni de keynote şi o gală de premiere “Mobilio Awards”. Astfel, cei prezenţi vor participa la două zile de sesiuni interactive, studii de caz de succes şi discuţii pe teme hot în domeniul aplicaţiilor mobile.

    Peste 20 de speakeri – printre care se numără şi Răzvan Cotovelea, ministrul Societăţii Informaţionale şi Eduard Lovin, director executiv în cadrul Autorităţii de Reglementare în Co­muni­caţii (ANCOM) – vor discuta în cadrul conferinţei “ZF Mobilio ’14” despre evoluţia pieţei locale de aplicaţii şi echipamente mobile, de la consumul de servicii de divertisment de pe telefon şi tabletă până la shoppingul online, marketingul digital şi modalităţile de finanţare pentru noul val de antreprenori din zona digitală, dar şi despre proiecte precum cel aflat în lucru cu Ministerul Finanţelor şi ANAF, care prevede introducerea plăţii de pe mobil a taxelor şi impozitelor.

    În prima zi a evenimentului se va discuta care sunt ultimele trenduri, tehnologii şi inovaţii în lumea mobile şi cum se monetizează aplicaţiile mobile cu Victor Voicu – Manager managementul Produsului Core Segment Business, Romtelecom&Cosmote Romania, Marius Ursache – Chief Design Officer, Grapefruit Design, Andrei Pitiş – co-founder, TechLounge, Doina Costache – Head of Branding, Google, Adrian Floarea – Director Comercial, certSIGN, Aurelian Sideri – Director Marketing, Enel, Andrei Blaj – Makan Studios, Mihai Rotaru – CEO Clever Taxi, Adriana Radu – Avocat, Coordonator al Departamentului de Media, IT şi Comunicatii al Schoenherr şi Asociaţii SCA & Theodor Artenie – Managing Director, Schoenherr Tax, Alexandru Lapuşan – CEO & Founding Partner, Zitec, Andrei Lopată – CEO Revo Solutions, Dan Vîrtopeanu – managing partner al Breeze Mobile (parte a grupului Leo Bur­nett), NirRefuah – Chief Innovation Officer, McCann Erickson CEE, Bobby Voicu – Co-fondator MavenHut, Constantin Marcu – Director, Mobility Games, Sergiu Biriş – CEO Zonga şi Cătălin Clemente – Director, Sales and Marketing, Direct One/Seenow.

     Cea de-a doua zi a evenimentului se adresează prin temele propuse spre discuţie celor care vor să descopere cele mai noi oportunităţi şi trenduri în antreprenoriatul digital, mobile retail şi impactul pe care îl au milioanele de echipamente smart asupra diferitelor segmente de piaţă. Dezbaterile vor fi susţinute de Vladimir Oane – Co-founder UberVu, Cătălin Vasile – Vice-Preşedinte al Asociaţiei Creştem Idei, Business Angel şi Business Mentor pentru startup-uri cu focus pe tehnologie, Irina Caraivan – Creative Director, Wearehere, Cosmin Ochişor – Business Development Manager, hub:raum, Daniel Enescu – Co-fondator Daedalus Grup, Iulian Stanciu – Director General, eMag, Cristina Popa – Country Manager, Fashion Days, Antonio Eram – Founder&CEO, mobilPay.com, Alexandru Drăgoiu – Founder, E-Boda Distribution, Dragoş Vasile – Director Executiv, Advanced Technologies Romania, George Catrina – ‎Content Manager, Samsung Electronics Romania şi Ionut Gaota – Windows & Mobile Business Group Lead, Microsoft Romania.

    “ZF Mobilio ’13” se va încheia cu gala de premiere “Mobilio Awards”, în cadrul căreia vor fi premiaţi dezvoltatorii de aplicaţii mobile şi mobisite-uri care redefinesc standardele de excelenţă. Vor fi acordate 18 premii, câte 3 pentru fiecare categorie înscrisă în concurs: Best Mobisite, Best use of location services, Best Mobile Game, Best Entertainment Mobile App, The most Innovative Mobile App, Best use of Mobi – Advertising. Proiectul care a acumulat cel mai mare punctaj la toate criteriile din concurs va primi premiul “Best of Mobilio Awards”.

    Jurizarea este făcută de la toate nivelurile industriei media interactive şi alte domenii conexe, de către oameni care trăiesc şi muncesc în această industrie: Doina Costache – Head of Multiple Industries, Google Romania; Dan Vîrtopeanu – Managing Partner Breeze Mobile (Leo Burnett Group Romania); Adrian Boţan – VP Creative Excellence CEE & Creative Partner, McCann Bucharest; George Catrina – Content Manager Samsung Electronics; Marius Ursache – Chief Design Officer, Grapefruit design; Mircea Goia – Fondator RomanianStartups.com; TodiPruteanu – Business Strategy Manager, Microsoft Romania; Iulian Sirbu – Head Of Mobile Department & Special Projects, Mediafax Group; Cosmin Ghinea – Business Development Director Mediafax Group; Adrian Seceleanu – Editor IT&C , Ziarul Financiar.

    Mai multe informaţii despre eveniment, program şi vorbitori sunt disponibile la http://evenimente.zf.ro/eveniment-zf-mobilio14-12099133/despre-eveniment-12107991 de pe site-ul www.zf.ro.

  • Intesa Sanpaolo îşi reevaluează prezenţa pe piaţa românească

     Venitul operaţional al Intesa Sanpaolo în România a stagnat la 47 milioane euro, în timp ce costurile operaţionale au scăzut cu 8,8%, la 30 milioane euro.

    Astfel, profitul operaţional a urcat cu 21,6% faţă de 2012, la 16 milioane euro, potrivit unei prezentări publicate vineri de banca italiană.

    Banca a înregistrat în România o pierdere înainte de taxe şi amortizarea fondului comercial şi a altor active intangibile de 37 milioane euro, mai mare cu 48% faţă de rezultatul negativ din 2012.

    Intesa Sanpaolo avea la finele anului trecut active totale de 1,2 miliarde euro pe piaţa românească, în stagnare faţă de sfârşitul lui 2012, reise din datele prezentate anterior de grupul italian. Depozitele atrase de la clienţi totalizează 700 milioane euro la 31 decembrie, iar creditele către clienţi 800 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor CRITICĂ reducerea comisioanelor pentru carduri: Afectează băncile şi recuperarea decalajelor economice

     “Dacă orice tip de iniţiativă astăzi este, într-o formă sau alta, de a fi cu faţa spre electorat, cred că ar trebui să găsim soluţii pozitive şi de sprijinire a jucătorilor din economie. A sprijini jucătorii dintr-o economie nu înseamnă să încerci în momentul de dezvoltare a României, când trebuie să prindem din urmă tot felul de indicatori avansaţi faţă de cei ai României şi dacă găsim soluţii prin care să spunem jucătorilor dintr-o piaţă liberă cum să-şi stabilească costurile, cum să-şi structureze procesele, modele de business, eu cred ca nu este sprijinul pe care îl căutau jucătorii din economie să prindă din urmă economiile mai dezvoltate”, a afirmat miercuri Dănescu la o conferinţă pe tema cardurilor bancare.

    El a comentat o ştire potrivit căreia reducerea comisioanelor de interchange este o veste bună pentru clienţii băncilor, spunând că un flux economic este format din toţi jucătorii şi nu poate fi o veste bună pentru o parte din acest flux şi o veste proastă pentru alta, vestea bună fiind în final pentru comercianţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei tineri români au reinventat Solitaire şi asta le aduce venituri cu şapte cifre

    Povestea Mavenhut a început în urmă cu doi ani, când Bobby Voicu, un nume din peisajul online, cunoscut drept blogger, antreprenor în jocuri şi, pentru o vreme, şeful Yahoo în România, decidea să îşi ia un an sabatic după ce vânduse sau renunţase la toate afacerile în care fusese implicat până atunci. Cristian Badea şi Elvis Apostol, primul absolvent de ASE, al doilea aproape absolvent de Politehnică (după ce a decis în anul cinci de studii că diploma nu-i va folosi la nimic şi a renunţat), ambii foşti colegi la jocul online eRepublik, deveniseră deja de ceva vreme antreprenori. Au făcut credite la bancă şi au deschis propriul studio de jocuri, Farender Games, unde dezvoltau jocuri la cerere pentru diverşi clienţi, unul dintre ei chiar bloggerul antreprenor, pentru care au creat proiectul Racing Kingdom.

    După ce Bobby Voicu l-a cunoscut pe Eoghan Jenning, managerul acceleratorului de business Startup Bootcamp din Dublin, planurile celor trei au luat o turnură diferită. Dezvoltatul de jocuri pentru Facebook  Mavenhut s-a conturat din aproape în aproape, în Irlanda, în cadrul acceleratorului de business al lui Jennings, unde românii au fost aleşi între primii zece din peste 200 de proiecte intrate în competiţie.

    Iniţial Bobby Voicu se ocupa de partea de marketing (acum se ocupă de partea ce ţine de mobile), Elvis Apostol este responsabil de partea tehnică, iar Cristi Badea se ocupă de dezvoltarea produselor şi de echipă în totalitate. Faptul că cei trei au stat trei luni în Irlanda a fost relevant pentru că, în acea perioadă, nu existau opţiunile unor acceleratoare de business în România, iar în plus „era foarte important să fim toţi trei, să stăm în aceeaşi casă, să respirăm acelaşi start-up, să creştem la fel cu el şi cred că a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat„, explică Cristi Badea.

    Solitaire Arena a început ca o modalitate de a testa o nouă piaţă, cea din America Latină. Deşi neşlefuit şi cu mici probleme tehnice, acesta a început să aducă din ce în ce mai mulţi utilizatori, dintre care o proporţie de 75% femei de peste 45 de ani din SUA: „Dacă alegeam o altă categorie de public, spre exemplu, bărbaţi de 26 de ani, nu am fi avut succes„.

    Miza pe un segment mai nostalgic i-a ajutat însă să adune 17.000 de clienţi în primele câteva săptămâni, dintre care 4.500 de jucători activi zilnic. S-au întors în ţară în vara lui 2012 şi au continuat să lucreze la proiect, adăugând funcţionalităţi şi primele forme de monetizare. A urmat contactarea de către fondul de investiţii SOS Ventures, care a investit 800.000 de dolari în Mavenhut, intând în acţionariat alături de cei de la Bootcamp, care investiseră 12.000 de euro pentru 8% din afacere, cei trei fiind acţionari minoritari.

    În prezent, Mavenhut are 25 de angajaţi, toţi în România şi va ajunge la 35 până la sfârşitul anului, potrivit lui Badea. El consideră că, deşi pe piaţa autohtonă există acum foarte mult talent în materie de jocuri, concretizat în jurul a 4.000-5.000 de oameni care lucrează în gaming, majoritatea nu fac creaţie, ci sunt pe partea de testare şi de outsourcing. 

    „Vrem să luăm cât mai mult din talentul ăsta care a lucrat în gaming trei-patru ani de zile şi vrem ca ei să creeze, să facă jocuri care să fie jucate de milioane de vizitatori„, spune Badea. În viitor, Mavenhut intenţionează să îşi consolideze prezenţa în zona de gaming prin lansarea altor jocuri care să egaleze Solitaire Arena. „Lucrăm la şapte prototipuri, iar în funcţie de rezultatele la care ajung acele prototipuri şi în funcţie de pragurile de performanţă ne decidem dacă să le aducem în piaţă sau nu.„ Dar nu pe piaţa autohtonă: în prezent, aceasta nu se află în top zece, doar aproximativ 200.000 de utilizatori dintre cei 8 milioane fiind din România. 

    Dacă ar fi să înceapă din nou o afacere în IT, Badea mărturiseşte că ar alege tot zona de gaming. „Nu aş face hardware pentru că e fun, sau wearables, doar pentru că e o piaţă mare; gamingul îţi oferă şansa să creşti exagerat de mult, într-un timp foarte scurt, indiferent unde eşti pe planetă. Chiar dacă eşti într-un apartament din Rahova poţi să te baţi liniştit cu investitorii majori fără să ai un buget mare în spate; depinzi doar de idei şi de execuţia impecabilă a acestora.„ 

  • Cursul A URCAT la 4,5200 lei/euro în prima oră a şedinţei, influenţat marginal de ruperea USL

     La debutul şedinţei euro a fost tranzacţionat la 4,5190 lei, cu 0,45 – 0,7 bani (0,1% – 0,16%) peste cotaţiile de la finalul sesiunii precedente, de 4,5120 – 4,5145 lei/euro.

    Ulterior, rata de schimb a urcat la 4,52 lei/euro, unde au fost realizate majoritatea tranzacţiilor.

    La scurt timp după ora 10:00, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,5180 – 4,5200 lei, cu 0,55 – 0,6 bani (0,12% – 0,13%) peste închiderea de marţi.

    După prima oră a şedinţei de la Bucureşti, zlotul era în stagnare în raport cu euro, iar forintul se deprecia cu 0,1%.

    Dealerii cred că deprecierea uşoară a leului este determinată de un cumul de factori printre care ruperea coaliţiei de guvernare, decisă marţi seară prin ieşirea PNL din USL, dar şi de reintrarea Hidroelectrica în insolvenţă, de decizia Executivului de a plăti din buget o parte datorii la unele companii de stat, dar şi de situaţia incertă în care se află Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOSARUL TRANSFERURILOR de jucători: Verdictul a fost amânat pentru 4 martie

     Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au finalizat în 11 februarie dezbaterile în dosarul transferurilor de jucători şi au stabilit să dea decizia în 25 februarie.

    Marţi, instanţa a amânat pronunţarea verdictului pentru 4 martie.

    La ultimul termen de judecată, procurorul a solicitat pedepse de închisoare cu executare pentru fraţii Ioan şi Victor Becali, George Copos şi Cristian Borcea, în cazul lui Mihai Stoica precizând că faptele s-au prescris conform noului Cod Penal. Pentru Gheorghe Popescu, Jean Pădureanu şi Gheorghe Neţoiu, procurorul a cerut închisoare cu suspendare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dramoleta Flappy Bird: ce alegi între povara succesului şi câştigul a 50.000 de dolari pe zi

    Flappy Bird s-a lansat în mai 2013, fără a atrage însă atenţia prea multor utilizatori. Jocul a primit în general note mici de la critici şi a trecut neobservat o bună perioadă de timp. În ianuarie 2014 însă, jocul a devenit brusc cel mai descărcat de pe platforma AppStore şi a ajuns să producă sume de până la 50.000 de dolari pe zi.

    De ce este Flappy Bird atÂt de popular? Jocul s-a numit iniţial Flap Flap, dar autorul a trebuit să îi schimbe numele pentru că existau deja produse cu un nume similar. Ideea e foarte simplă: jucătorul trebuie să atingă ecranul telefonului pentru a face o pasăre să zboare, scopul fiind de a trece printr-o serie de obstacole. Cu cât se depăşesc mai multe obstacole, scorul creşte. Grafica jocului este extrem de simplă şi similară jocurilor pentru calculatoare din anii ‘80.

    Jocul a fost dezvoltat de Dong Nguyen, un vietnamez care produce soft în mod independent, în doar trei zile. A fost inspirat, după cum autorul povesteşte, de seria de jocuri clasice Mario Bros. Această asemănare i-a adus multe critici, Nguyen fiind acuzat că a plagiat produsele Nintendo. Reprezentanţii companiei japoneze au declarat însă că nu există dovezi cum că tehnologia lor a fost reprodusă în cazul Flappy Bird. Mai mult, aceştia insistă că nu au influenţat în vreun fel decizia de a retrage jocul de pe piaţă.

    “Motivul pentru care Flappy Bird e atât de popular este pur şi simplu diferenţa faţă de celelalte jocuri de pe piaţă. Este de asemenea distractiv să concurezi cu alţii„, a declarat Nguyen în cadrul unui interviu acordat pentru The Verge. „Fiind disponibil atât pe AppStore, cât şi pe Google Play, este uşor să compari scorurile cu prietenii. Poţi de asemenea să le publici pe Facebook sau alte reţele de socializare, fapt care a ajutat mult la creşterea popularităţii sale.”

    A ajuns să câştige 50.000 de dolari pe zi. Mecanismul prin care Flappy Bird produce bani este unul simplu şi prezent la majoritatea aplicaţiilor mobile. În timpul jocului, utilizatorului i se prezintă o serie de oferte sau mesaje publicitare. Pentru fiecare persoană care accesa pagina prezentată, Nguyen primea o sumă de bani. În mod normal, banii produşi de o aplicaţie nu reprezintă cifre impresionante, dar atunci când există 50 de milioane de jucători lucrurile se schimbă.

    Un aspect interesant al Flappy Bird era dificultatea cu care jucătorii pot obţine scoruri mari. Acest lucru nu este întâmplător, creatorul având intenţia ca foarte puţini să poată termina jocul cu succes; Dong Nguyen a structurat nivelurile în acest fel pentru că nu avea timp să aducă îmbunătăţiri programului. Dificultatea de a progresa a dus însă la o dependenţă a celor care descărcaseră Flappy Bird.