BusinessMagazin

Tag: it

  • Companiile româneşti majorează cheltuielile pentru soluţiile de securitate cibernetică la aproape 14% din bugetul IT, faţă de 11% în 2020

    Companiile locale intenţionează să aloce anul acesta pentru soluţiile de securitate cibernetică până la 14% din bugetele IT, faţă de media de 11% înregistrată în 2020, în contextul în care majoritatea managerilor români consideră că securitatea cibernetică reprezintă o prioritate şi un risc semnificativ, arată un studiu comandat de Safetech Innovations, companie românească de securitate informatică.

    „Chiar dacă vedem o creştere a valorii bugetelor alocate securităţii cibernetice, acestea sunt încă mici şi insuficiente în marea majoritate a cazurilor, având în vedere nevoile. Cea mai mare provocare pe care o vedem este percepţia că securitatea cibernetică reprezintă un cost fără o rentabilitate imediată a investiţiei”, spune Victor Gânsac, CEO Safetech Innovations.

    Potrivit studiului, 25% dintre companii estimează că bugetul lor de cheltuieli IT va creşte în 2021, 55% consideră că va rămâne la acelaşi nivel ca în 2020, în timp ce 4% dintre companii aşteaptă o scădere a cheltuielilor legate de securitatea cibernetică.

    Safetech Innovations estimează că piaţa românească de securitate cibernetică va creşte semnificativ începând cu acest an,  în contextul transpunerii Directivei NIS în legislaţia românească, pentru asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

    Primul pas în punerea în aplicare a directivei s-a realizat în decembrie 2020, când operatorii de servicii esenţiale din sectoarele energie, transport, servicii bancare, infrastructuri ale pieţei financiare, sănătate, furnizarea şi distribuirea apei potabile, infrastructura digitală au fost obligaţi să notifice CERT-RO – autoritatea naţională competentă pentru securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice – pentru înregistrarea în Registrul operatorilor de servicii esenţiale.

    Datele Safetech Innovations mai arată că 62% dintre companiile româneşti consideră că securitatea cibernetică reprezintă o prioritate cheie pentru afacerea lor. În acelsşi timp, companiile mari, cu peste 250 de angajaţi, acordă o atenţie mai mare securităţii cibernetice, 76% dintre acestea considerând că este importantă, comparativ cu doar 58% din IMM-uri.

    Soluţia antivirus rămâne cel mai comun serviciu IT utilizat atât de companiile medii, cât şi de cele mari şi a fost indicată ca măsură de protecţie principală, implementată de 86% dintre acestea. Alte metode de apărare a companiilor împotriva atacurilor cibernetice au inclus utilizarea Wi-Fi profesională (60%), investiţiile în securitatea reţelei (58%), precum şi recuperarea în caz de dezastru (45%).

    Studiul a mai indicat că 6% dintre companiile chestionate au suferit un atac de securitate cibernetică în perioada cuprinsă între septembrie 2019 şi septembrie 2020. Un sfert dintre companii au reuşit să restabilească sistemul în decurs de o oră de la atac, în timp ce 75% au restaurat sistemul în decurs de o zi. Una din zece companii s-a confruntat cu un incident de securitate cibernetică în ultimul an, între cele mai importante numărându-se întreruperea sistemelor informatice, încălcarea securităţii datelor personale şi distrugerea sau corupţia datelor.

    La sondajul cantitativ realizat de MIA Marketing pentru Safetech Innovations au participat 210 companii cu sediul în România. Companiile provin din sectoarele financiar şi bancar, energie, utilităţi, producţie şi retail online. Sondajul a fost realizat în lunile septembrie şi octombrie 2020 şi include răspunsurile managerilor responsabili în companii cu deciziile legate de investiţii în IT&C precum CEO, ofiţeri şefi de securitate şi manageri IT.

  • Salariile IT-iştilor le-au întrecut pe cele ale bancherilor. Salariul brut în IT este de 11.000 de lei

    Evoluţia salariului minim şi mediu brut pe economie şi evoluţia salariului mediu brut din industrie, IT&C, industria bancară şi comerţ.

    Salariile angajaţilor din sectorul IT&C au crescut puternic în ultimii 20 de ani, iar IT-iştii au ajuns încet-încet să fie angajaţii cu cele mai mari salarii din economia locală, întrecând sectoare vestite pentru salariile lor mari, precum sectorul bancar. În 2014 s-a dat lupta pentru supremaţie între IT-işti şi bancheri, iar primii au pierdut la mustaţă, cu un salariu mediu brut cu doar 261 de lei mai mic decât cel din industria bancară.

    Începând din 2015, salariile angajaţilor din industria de IT le-au întrecut pe cele din sectorul bancar din ce în ce mai mult, iar în 2019 IT-iştii câştigau un salariu mediu brut de peste 11.000 de lei, în timp ce bancherii câştigau circa 8.400 de lei.

    În industrie şi comerţ nu putem vorbi despre o luptă pentru supremaţie, ci mai degrabă despre una pentru supravieţuire. Angajaţii din industrie şi cei din comerţ nu câştigau nici jumătate din salariul mediu brut al IT-iştilor în 2019. În industrie, salariile medii brute au crescut cu peste 1.000 de lei în 2018 faţă de anul precedent, iar cele din comerţ au avansat şi ele cu 900 de lei în perioada menţionată, însă angajaţii din aceste sectoare continuă să fie unii dintre cel mai prost plătiţi din economia locală.

  • Salariile din IT încep să se plafoneze. Ce se întâmplă în cea mai râvnită industrie din România?

    În octombrie, mi-a atras atenţia Topul ZF al companiilor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi în 2019. Pe primul loc a fost Yazaki, componente auto, cu o scădere a numărului de angajaţi cu 2.924. Pe locul 2 a fost Oltchim Râmnicu-Vâlcea cu un minus de 1.714, pe locul 3 a fost retailerul Auchan, cu un minus de 1.450, pe locul 4 a fost Adecco, firmă de recrutare temporară, cu un minus de 1.234, pe locul 5 a fost o companie din Timiş – Sistem de Producţie şi Cablaje, cu minus 1.152, iar pe locul 6, o surpriză destul de mare, Oracle România, cu o scădere a numărului de angajaţi pe această companie cu 1.085, până la 3.378 de angajaţi, cât avea la finalul lui 2019.

    În decembrie 2019 salariul mediu din industria IT&C fusese de 7.689 de lei, iar salariul mediu pe economie fusese de 3.340 de lei. Pe locul 2 au fost cei din prelucrarea ţiţeiului cu 6.996 de lei, pe locul 3 cei din intermedierile financiare – bancherii, cu 6.568 de lei, iar pe locul 4 cei din extracţia petrolului, cu 6.310 lei.

    Când am văzut în octombrie 2020 topul firmelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi, mi-am pus problema ce caută Oracle acolo, în condiţiile în care piaţa IT era într-o creştere continuă, iar companiile căutau în disperare IT-işti.

    Dar, surpriză, când a venit câştigul salarial mediu pentru septembrie 2020: pentru prima dată după un deceniu, cel mai bine plătiţi angajaţi din România nu au mai fost cei din IT.

    Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în septembrie 2020 angajaţii din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului au avut un salariu mediu net de 7.879 de lei, adică 1.618 euro.

    Pe locul 2 au fost angajaţii din IT&C, cu 7.750 de lei, pe locul 3 cei care lucrează în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu un câştig salarial mediu net de 7.451 de lei.

    Salariul mediu pe economie a fost de 3.321 de lei net.

    În IT se întâmplă ceva?

    Apoi am văzut datele BNR privind exporturile de servicii, o componentă extrem de importantă în balanţa de plăţi a României.

    Exporturile de servicii IT, telecomunicaţii, informaţii şi informaţionale – România fiind o ţară outsourcing- au fost în perioada ianuarie-septembrie 2020 de 1,342 miliarde de euro, în scădere de la 1,380 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2019.

    Importurile de acest gen de servicii au fost de 663 milioane de euro în ianuarie-septembrie 2020, faţă de 636 de milioane de euro în ianuarie-septembrie 2019.

    Interesant, comenzile din afară s-au redus?

    Cam din 2009/2010 cererea pentru IT-işti a început să crească susţinut, în paralel cu o creştere constantă a salariilor. În scurt timp bancherii, care în 2008 erau pe primul loc, cu un câştig mediu de 3.082 de lei (838 de euro, la cursul euro de atunci), au început să fie depăşiţi constant.

    Această criză adusă de Covid-19 a testat rezistenţa companiilor din IT care şi-au trimis angajaţii să lucreze de acasă. Având o infrastructură de internet bună, trecerea la remote-work s-a făcut fără probleme. Dar probabil că această pandemie a temperat şi vânzoleala de pe piaţa forţei de muncă, ducând şi la scăderea cererii de IT-işti. Multinaţionalele, principalii angajatori de IT-işti, au îngheţat poziţiile dar şi salariile, pentru a vedea ce se mai întâmplă.

    Elena Baron, Freelancer IT, o firmă de recrutare pentru middle şi senior management în IT: „Aş putea spune că piaţa este semiîngheţată, destul de multe companiile au pus recrutările pe hold pentru că nu ştiu ce va urma, deci oferta de joburi a scăzut. De partea cealaltă candidaţii au devenit mult mai reticenţi în a-şi schimba jobul şi a accepta alte oferte. Salariile nu prea au crescut. Chiar salariul nu mai reprezintă principalul criteriu la care se uită candidaţii ci stabilitatea companiei la care lucrează sau care încearcă să-i recruteze.”

    Dincolo de acest lucru, îmi amintesc de discuţia pe care am avut-o cu Marian Popa, şeful Centrului de Servicii de la Bucureşti al celei mai mari bănci din Germania, Deutsche Bank, care anul trecut a spus că IT-ul românesc a ajuns pe un platou, iar de aici creşterile salariale mai pot fi justificate doar prin creşterea valorii adăugate, o operaţiune mai complexă decât serviciile actuale.

    În ultimii ani creşterile neîntrerupte şi chiar violente ale salariilor din IT au determinat scăderea marjelor pentru multinaţionale, iar în final au adus şi o anumită stare de reticenţă în a lua proiecte noi care să implice angajarea mai multor IT-işti.

    Vom vedea în următoarele luni dacă această plafonare – gândiţi-vă că din decembrie 2019 până în septembrie 2020 creşterea câştigului mediu din IT a fost de numai 61 de lei, adică 0,07%, respectiv de la 7.689 de lei, la 7.750 de lei – va continua sau dacă a fost numai o excepţie, iar o dată ce vom ieşi din această pandemie trendul de creştere a salariilor din IT va reveni din nou în prim-plan.

    Această opinie a apărut prima dată în Business Magazin.

  • Filip Truţă, Bitdefender: De ce neglijează angajaţii protocoalele de securitate când nu muncesc de la birou

    COVID-19 a schimbat radical modul în care ne facem cumpărăturile, călătorim, socializăm şi lucrăm. Ca orice schimbare majoră, această deviere de la normal se dovedeşte greu de adoptat la mai bine de zece luni de la începutul pandemiei. O problemă notabilă o reprezintă lucrul de la distanţă – în special, respectarea politicilor de securitate când biroul s-a mutat oriunde.

     

    Cercetătorii au alocat anul acesta resurse considerabile nu doar pentru combaterea răspândirii virusului însuşi, ci şi înspre înţelegerea impactului pandemiei asupra vieţii de zi cu zi. În mediul de afaceri, studiile s-au axat pe impactul muncii din afara sediului asupra operaţiunilor. În industria IT, cu precădere în domeniul securităţii informaţiei, cercetătorii au observat o sporire a atacurilor cibernetice ţintite asupra angajaţilor, ei fiind deseori mai neglijenţi cu protocoalele de securitate sau mai uşor de păcălit de către grupările de criminalitate informatice interesate să ajungă în reţeaua companiei.

     

    Iluzia securităţii când muncim de acasă

    Încă de la începutul pandemiei, Bitdefender şi-a propus să înţeleagă cum exploatează infractorii informatici presiunile la care sunt supuşi angajaţii la distanţă. Un sondaj din acest an la care au răspuns 6.700 de profesionişti din IT arată că o treime se temeau că angajaţii care lucrează la distanţă, mai ales din confortul casei, sunt mai relaxaţi cu privire la securitatea IT. În acelaşi timp, administratorii IT au devenit tot mai îngrijoraţi de securitatea datelor şi sistemelor informatice. O serie de studii efectuate de diverse organizaţii au confirmat ulterior aceste temeri. De exemplu, un raport realizat de MobileIron arată că unu din trei angajaţi nu consideră securitatea sistemelor IT o prioritate. Iar un raport DTEX Systems dezvăluia ulterior că mulţi angajaţi încalcă protocoalele de securitate intenţionat, pentru a-şi masca activităţile online.

     

    În industria IT, cu precădere în domeniul securităţii informaţiei, cercetătorii au observat o sporire a atacurilor cibernetice ţintite asupra angajaţilor, ei fiind deseori mai neglijenţi cu protocoalele de securitate sau mai uşor de păcălit de către grupările de criminalitate informatice interesate să ajungă în reţeaua companiei.

     

    2020: locuinţa ca birou

    Unii experţi spun că soluţiile de securitate curente nu sunt eficiente în combaterea acestor riscuri. Deşi nu este o afirmaţie falsă, aceasta e doar una din faţetele problemei. Politicile lucrului la distanţă îi obligă pe angajaţi să trateze conexiunea wireless de acasă ca pe reţeaua de la birou. Şi pentru că mulţi nu o fac – fie din neglijenţă, fie că refuză – departamentul IT este bombardat cu alerte, majoritatea false sau neimportante. Acest zgomot de fond asurzitor împiedică administratorii IT să depisteze ameninţări reale care pot duce la o breşă de proporţii. În plus, nici arsenalul tehnic nu îi ajută de multe ori. Grupul The Ponemon Institute scoate la iveală această lacună într-un studiu unde jumătate dintre profesioniştii IT recunosc că soluţiile curente de securitate nu produc suficiente date pentru combaterea ameninţărilor sofisticate din ziua de azi.

    Nouă din zece breşe sunt rezultatul erorii umane, mai spune un raport Tessian publicat anul acesta. Jeff Hancock, profesor în comunicare la Stanford, oferă şi o ipoteză pentru riscurile generate de angajaţii la distanţă, spunând că ei sunt tentaţi mai degrabă să îşi ascundă erorile decât să le recunoască, de frică să nu fie judecaţi prea aspru de management. Un click dat în grabă pe un link fals primit în numele unei companii de curierat poate rămâne o greşeală pe care s-o ţinem ascunsă, fără să mai informăm echipa IT, îşi spun mulţi. Hancock sugerează însă că o cultură bazată pe încredere şi comunicare poate reduce considerabil riscul unei breşe din eroare umană. Errare humanum est, perseverare diabolicum.

     

    Cum securizăm veriga umană din lanţul slăbiciunilor

    Interviurile Bitdefender cu profesionişti IT în diverse ţări au arătat încă din prima parte a anului că organizaţiile nu aveau un plan de intervenţie pentru o situaţie ca cea generată de COVID-19. Pandemia a oferit astfel o lecţie importantă companiilor mici şi mari de pretutindeni. Acestea trebuie să integreze elementul uman în strategiile şi politicile de securitate. Angajaţii trebuie instruiţi şi trebuie să se simtă confortabil să raporteze potenţiale erori sau ameninţări care îi vizează. Directorii şi managerii trebuie să ajute departamentul IT cu soluţii capabile să depisteze şi să blocheze ameninţări moderne care trec nedetectate de soluţiile tradiţionale. Cu lucrul la distanţă aproape o normalitate, organizaţiile trebuie să includă factorul uman la baza strategiei de protecţie a datelor şi sistemelor informatice. E singura şi pentru a limita cât mai mult riscul unei breşe care poate să paralizeze întreaga organizaţie.


    Filip Truţă este analist în securitate informatică, Bitdefender

  • Salariile din IT încep să se plafoneze. Ce se întâmplă în cea mai râvnită industrie din România?

    În octombrie, mi-a atras atenţia Topul ZF al companiilor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi în 2019. Pe primul loc a fost Yazaki, componente auto, cu o scădere a numărului de angajaţi cu 2.924. Pe locul 2 a fost Oltchim Râmnicu-Vâlcea cu un minus de 1.714, pe locul 3 a fost retailerul Auchan, cu un minus de 1.450, pe locul 4 a fost Adecco, firmă de recrutare temporară, cu un minus de 1.234, pe locul 5 a fost o companie din Timiş – Sistem de Producţie şi Cablaje, cu minus 1.152, iar pe locul 6, o surpriză destul de mare, Oracle România, cu o scădere a numărului de angajaţi pe această companie cu 1.085, până la 3.378 de angajaţi, cât avea la finalul lui 2019.

    În decembrie 2019 salariul mediu din industria IT&C fusese de 7.689 de lei, iar salariul mediu pe economie fusese de 3.340 de lei. Pe locul 2 au fost cei din prelucrarea ţiţeiului cu 6.996 de lei, pe locul 3 cei din intermedierile financiare – bancherii, cu 6.568 de lei, iar pe locul 4 cei din extracţia petrolului, cu 6.310 lei.

    Când am văzut în octombrie 2020 topul firmelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi, mi-am pus problema ce caută Oracle acolo, în condiţiile în care piaţa IT era într-o creştere continuă, iar companiile căutau în disperare IT-işti.

    Dar, surpriză, când a venit câştigul salarial mediu pentru septembrie 2020: pentru prima dată după un deceniu, cel mai bine plătiţi angajaţi din România nu au mai fost cei din IT.

    Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în septembrie 2020 angajaţii din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului au avut un salariu mediu net de 7.879 de lei, adică 1.618 euro.

    Pe locul 2 au fost angajaţii din IT&C, cu 7.750 de lei, pe locul 3 cei care lucrează în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu un câştig salarial mediu net de 7.451 de lei.

    Salariul mediu pe economie a fost de 3.321 de lei net.

    În IT se întâmplă ceva?

    Apoi am văzut datele BNR privind exporturile de servicii, o componentă extrem de importantă în balanţa de plăţi a României.

    Exporturile de servicii IT, telecomunicaţii, informaţii şi informaţionale – România fiind o ţară outsourcing- au fost în perioada ianuarie-septembrie 2020 de 1,342 miliarde de euro, în scădere de la 1,380 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2019.

    Importurile de acest gen de servicii au fost de 663 milioane de euro în ianuarie-septembrie 2020, faţă de 636 de milioane de euro în ianuarie-septembrie 2019.

    Interesant, comenzile din afară s-au redus?

    Cam din 2009/2010 cererea pentru IT-işti a început să crească susţinut, în paralel cu o creştere constantă a salariilor. În scurt timp bancherii, care în 2008 erau pe primul loc, cu un câştig mediu de 3.082 de lei (838 de euro, la cursul euro de atunci), au început să fie depăşiţi constant.

    Această criză adusă de Covid-19 a testat rezistenţa companiilor din IT care şi-au trimis angajaţii să lucreze de acasă. Având o infrastructură de internet bună, trecerea la remote-work s-a făcut fără probleme. Dar probabil că această pandemie a temperat şi vânzoleala de pe piaţa forţei de muncă, ducând şi la scăderea cererii de IT-işti. Multinaţionalele, principalii angajatori de IT-işti, au îngheţat poziţiile dar şi salariile, pentru a vedea ce se mai întâmplă.

     

    Elena Baron, Freelancer IT, o firmă de recrutare pentru middle şi senior management în IT:

    aş putea spune că piaţa este semiîngheţată, destul de multe companiile au pus recrutările pe hold pentru că nu ştiu ce va urma, deci oferta de joburi a scăzut. De partea cealaltă candidaţii au devenit mult mai reticenţi în a-şi schimba jobul şi a accepta alte oferte. Salariile nu prea au crescut. Chiar salariul nu mai reprezintă principalul criteriu la care se uită candidaţii ci stabilitatea companiei la care lucrează sau care încearcă să-i recruteze.

     

    Dincolo de acest lucru, îmi amintesc de discuţia pe care am avut-o cu Marian Popa, şeful Centrului de Servicii de la Bucureşti al celei mai mari bănci din Germania, Deutsche Bank, care anul trecut a spus că IT-ul românesc a ajuns pe un platou, iar de aici creşterile salariale mai pot fi justificate doar prin creşterea valorii adăugate, o operaţiune mai complexă decât serviciile actuale.

    În ultimii ani creşterile neîntrerupte şi chiar violente ale salariilor din IT au determinat scăderea marjelor pentru multinaţionale, iar în final au adus şi o anumită stare de reticenţă în a lua proiecte noi care să implice angajarea mai multor IT-işti.

    Vom vedea în următoarele luni dacă această plafonare – gândiţi-vă că din decembrie 2019 până în septembrie 2020 creşterea câştigului mediu din IT a fost de numai 61 de lei, adică 0,07%, respectiv de la 7.689 de lei, la 7.750 de lei – va continua sau dacă a fost numai o excepţie, iar o dată ce vom ieşi din această pandemie trendul de creştere a salariilor din IT va reveni din nou în prim-plan.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Consilierul financiar care te învaţă cum să investeşti la bursă. În doar câteva minute afli unde să îţi pui banii

    În România, spre deosebire de alte ţări din vestul Europei şi mai ales spre deosebire de SUA, oamenii fac mult mai puţine investiţii pe bursă, cei care dispun de sume mai mari de bani investind de obicei mai ales în domeniul imobiliar. Un start-up local vrea însă să schimbe această mentalitate şi să le ofere românilor un consilier financiar digital bazat pe tehnologia inteligenţei artificiale care să îi sfătuiască în doar câteva minute în ce active să îşi plaseze banii.

    Aplicaţia este acum în stadiul de prototip – am lansat o variantă simplificată a ceea ce ne dorim noi să fie produsul final. Această primă versiune lansată pe finpathic.com este un consultant care îţi oferă o alocare optimă, ţinând cont de particularităţile tale investiţionale. Aşadar, pornind de la particularităţile clientului, noi reuşim să îi oferim acestuia alocarea optimă pe clase de active – nu pe instrumente financiare, ci pe clase de active”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andrei Anghel, cofondator şi CEO al Finphatic. El a adăugat că acest prim pas de alocare optimă a banilor pe active este extrem de important.

    „În lumea investiţională, acest prim pas pe care l-am făcut noi acum este destul de important deoarece studiile statistice asupra performanţelor trecute asupra fondurilor iniţiale, ale fondurilor de pensii, arată că acest prim pas contează în proporţie de 90% din rezultatul final al unei investiţii.

    Ideea dezvoltării aplicaţiei a pornit de la nevoia sa personală de a-şi gestiona finanţele, proiectul începând să prindă contur în urmă cu trei ani.

    „Proiectul a pornit de la o nevoie personală de a-mi gestiona finanţele şi de a face cât de mult se poate cu banii pe care reuşisem să îi acumulez până la acel moment. Iar mai târziu, împreună cu partenerul în acest business, ne-am gândit să transformăm această nevoie personală într-o aplicaţie pe care să o putem oferi mai multor persoane.”

    Cum funcţionează însă mai exact această primă versiune a aplicaţiei Finpathic? „În acest moment noi invităm investitorii să testeze aplicaţia şi nu cerem detalii personale. El trebuie să introducă doar un nume, averea, veniturile şi cheltuielile, vârsta şi ce preferinţe în materie de risc are. În funcţie de aceste criterii, noi reuşim să estimăm inclusiv pensia pe care o va avea şi data la care va ieşi la pensie şi dacă va fi în stare sau nu să îţi menţină acelaşi nivel al traiului după ce iese la pensie. Căutăm în foarte multe scenarii despre viitor cam care ar fi evoluţia averii unui utilizator. La final, după circa 2-3 minute în care softul nostru efectuează câteva miliarde de calcule, reuşim să îi oferim portofoliul optim – care îi măresc şansele de a-şi atinge obiectivele.”

     

     

    Finphatic

    Proiect: Finphatic

    Ce face? Platformă online care funcţionează asemenea unui consilier financiar digital pentru utilizatori, aceştia putând afla în doar câteva minute în ce clase de active este optim să îşi investească banii.

    Evaluare proiect:
    1,4 milioane euro

    Invitat: Andrei Anghel, cofondator şi CEO al Finpathic

     

     

    Repsmate

    Proiect: Repsmate

    Ce face? Aplicaţie software bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale ce analizează comportamentul clienţilor

    Necesar actual de finanţare:
    150.000 euro

    Invitat: Alin Roşca, CEO şi fondator RepsMate

    22Trust Venture

    Proiect: 22Trust Venture

    Ce face? Platformă bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale care le va permite băncilor de retail să le propună clienţilor costuri dinamice pentru creditele acordate acestora.

    Investiţie iniţială: 40.000 euro

    Invitaţi: Sebastien Gayral cofondator şi CEO al 22Trust Venture

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Un gigant din industria tech anunţă că va concedia 10.000 de angajaţi din Europa, 20% din forţa de muncă din regiune

    Furnizorul american de servicii şi echipamente IT International Business Machines (IBM) plănuieşte să elimine 10.000 de locuri de muncă din Europa, într-o încercare prin care intenţionează să reducă nivelul costurilor de-a lungul diviziei dedicate serviciilor, care a înregistrat rezultate modeste în ultimul timp, anunţă Bloomberg.

    Mişcarea va afecta 20% din forţa de muncă din regiune, Marea Britanie şi Germania urmând să fie cele mai afectate ţări. În plus, mişcarea va intra în efect în Polonia, Slovacia, Italia şi Belgia.

    „Deciziile care vizează staff-ul sunt lansate în ideea de a oferi clienţilor cel mai bun suport pe care suntem în stare să îl oferim”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei, adăugând că IBM va continua să investească în platforme de cloud, inteligenţă artificială (AI) şi procesele de training pentru angajaţi.

    Impactul se va simţi din plin în rândurile diviziei de servicii IT, care gestionează operaţiunile zilnice de infrastructură, precum gestionarea datelor clienţilor şi suportul tehnic pentru instalarea, funcţionarea şi repararea echipamentelor.

    Între timp, IBM România continuă extinderea echipelor din cele trei sedii pe care le deţine pe plan local, deschizând astfel 78 de poziţii în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    „Acordăm importanţă zonei de cloud hibrid, care permite gestionarea constantă pe mai multe clouduri publice şi private, şi de inteligenţă artificială”, a declarat zilele trecute pentru ZF Marta Branska-Rybicka, country leader IBM România şi Moldova.

     

  • De la şomer la IT-ist în 200 de zile: Cum se pot salva oamenii care au rămas şomeri din cauza pandemiei de COVID-19

    Dacă nu ai mai avut de-a face cu IT-ul, cursul introductiv pentru programare sau pentru cunoştinţe IT de bază durează o lună. Apoi, poţi urma un curs de bază de patru luni în care aşezăm fundamentul, fie în testare manuală, programare, UX design, business analysis sau network şi infrastructură, după care vei merge într-o structură avansată timp de două luni pentru aprofundare. Practic, în 7 luni poţi începe să îţi găseşti o companie de IT în care să lucrezi.

    Acesta poate fi parcursul unui român care a rămas fără loc de muncă în această criză sau care îşi caută o nouă profesie, spune Iuliana Anton, fondatoare a şcolii independente de IT Wantsome, care are un sediu în Iaşi şi unul în Bucureşti.

    „Parcursul depinde de la persoană la persoană, nu aş generaliza neapărat ca şi timp. Am avut o persoană care lucra în poziţia de chelner, terminase Facultatea de Chimie şi a venit la Wantsome pentru a învăţa să facă un site pentru barul în care era chelner. A făcut un curs de front-end developer la noi şi s-a angajat imediat după”, povesteşte ea.

     De asemenea, în funcţie de bagajul de cunoştinţe pe care îl are persoana care urmează cursurile, angajarea se poate produce încă din timpul cursului.

    „Cel mai rapid angajată persoană era la cinci săptămâni de curs, dar a început să studieze puţin mai devreme de Wantsome. A venit cu nişte noţiuni la noi, s-a perfecţionat şi a fost luată într-o companie mare din Iaşi cu peste 1.000 de salariaţi pentru că s-a văzut potenţialul. Şi a intrat în internship şi a beneficiat şi de oferta de învăţare a companiei. Această fată s-a dezvoltat foarte bine şi după 3 ani de zile este test manager. A avut o evoluţie extraordinară şi anterior era tehnician dentar”, îşi aminteşte Iuliana Anton.

    Experţii din piaţă estimează că România are un deficit anual de circa 25.000 de specialişti IT, ceea ce înseamnă că jucătorii din piaţă îi aşteaptă pe români să facă pasul spre acest sector.

    Iuliana Anton, fondator, Wantsome: „În piaţă se caută testeri, programatori, UX designeri, business analysts şi project manageri. Rolurile în IT sunt foarte diverse şi foarte complexe, nevoia de resursă calificată şi abilitată este destul de prezentă.”

    „Cel mai căutate poziţii sunt pe nivel de mid-senior, însă companiile ştiu că e nevoie să introducă şi poziţii de junior pentru că dacă nu suntem atenţi şi nu angajăm în fiecare an şi juniori vom avea probleme destul de mari peste 2-3 ani. Şi-atunci un echilibru înseamnă şi junior şi mid-senior. În piaţă se caută testeri, programatori, UX designeri, business analysts şi project manageri. Rolurile în IT sunt foarte diverse şi foarte complexe, nevoia de resursă calificată şi abilitată este destul de prezentă”, spune ea.

    Cei care vor să urmeze astfel de cursuri de reconversie profesională în IT nu trebuie să fi urmat anterior cursurile unei universităţi, însă trebuie să cunoască limba engleză. Wantsome le cere celor care participă la cursuri să cunoască engleză la nivel minim B1, ceea ce înseamnă un nivel mediu.

    În contextul crizei sanitare, cursurile şcolilor de IT au trecut în online, iar acest lucru a deschis porţile şi pentru românii din diaspora, care se pot califica în IT şi se pot întoarce în ţară, iar cererea din partea lor a crescut. În acelaşi timp, contextul online generează premisele pentru un transfer de cunoştinţe între generaţii, întrucât specialiştii români de IT plecaţi peste hotare sunt din ce în ce mai interesaţi să susţină cursuri şi să formeze specialiştii români din IT-ul de mâine.

    „Sunt români foarte buni plecaţi în afară care ne-au contactat şi vor să mentoreze la Wantsome şi este o oportunitate foarte mare pentru noi. Vom menţine şi pe viitor prezenţa în online datorită libertăţii pe care ne-o oferă”, explică Iuliana Anton.

    Fireşte, nu toată lumea este făcută pentru IT, dar nu trebuie să fii absolvent de facultate pentru a deveni web designer sau suport de nivelul 1 într-un serviciu de suport de IT, apreciază Dan Berteanu, CEO al Bittnet Training, un furnizor de servicii de training IT, parte a grupului Bittnet.

    Dan Berteanu, CEO al Bittnet Training şi vicepreşedinte pentru Educaţie în Bittnet Group:  „Fireşte, nu toată lumea este făcută pentru IT, dar nu trebuie să fii absolvent de facultate pentru a deveni web designer sau suport de nivelul 1 într-un serviciu de suport de IT.”

    Bittnet demarează în decembrie un program de reconversie profesională în IT la nivel naţional, în urma căruia industria de IT ar trebui să mai câştige încă 25.000 de specialişti în următorii cinci ani.

    „Cifra nu este la întâmplare, ci pleacă de la deficitul de specialişti IT dintr-un an. Ne-am gândit că în cinci ani putem acoperi singuri deficitul. Este şi motivul pentru care cumva preţul stabilit pentru un curs de reconversie profesională este suficient de decent şi acceptabil, sub 200 de euro pentru un traseu de învăţare care durează între 12 şi 22 de săptămâni”, explică Dan Berteanu, care este şi vicepreşedinte pentru Educaţie în cadrul grupului Bittnet.

    El spune că programul CTRL+N se va adresa românilor care vor să intre în reconversie profesională spre IT şi va avea şi o componentă de burse, care vor fi donate românilor afectaţi de criza sanitară care şi-au pierdut locul de muncă sau care au salarii mai mici decât salariul mediu pe economie, ceea ce înseamnă că jobul lor este la risc.

    „În primele două zile de discuţii cu jucătorii din piaţă avem deja primele 50 de burse, deci suntem optimişti din acest punct de vedere. Depinde de tracţiunea pe care o va avea campania de promovare, vom avea şi o campanie de crowdfunding pentru aceste burse. (…) Deja am discutat cu companii serioase, precum Microsoft, Fundaţia Autonom, fondul de investiţii Simple Capital (n.red: fondat de Andrei Pitiş), compania de software Softbinator. Sunt organizaţii care ni s-au alăturat în a cumpăra şi a dona burse”, povesteşte el.

    Programul lansat de Bittnet va avea şi o componentă B2B şi se va adresa companiilor care au angajaţi în poziţii aflate la risc de a fi automatizate. Această direcţie B2B prinde avânt în această criză, aşa cum a semnalat şi Iuliana Anton, fondatoarea Wantsome.

    Dan Berteanu este încrezător că absolvenţii acestor programe îşi vor găsi un loc în piaţa muncii destul de repede, în contextul în care deficitul există şi planează asupra economiei în fiecare an. Mai mult, pe lângă românii care merg la cursuri de IT din proprie iniţiativă, companiile investesc în astfel de reconversii pentru unii dintre angajaţii lor.

    „Noi lucrăm cu companii din IT şi tehnologie de foarte mulţi ani. Ideea proiectului a venit şi datorită faptului că am fost solicitaţi să reconvertim profesional oameni din interiorul unor companii, adică angajaţi care au fost mutaţi dintr-un departament operaţional în zona de analiză de business sau de testeri. Din acest punct de vedere există oportunităţi şi noi ne asumăm că îi vom promova activ pe cei care obţin examenul final spre cele câteva sute de companii cu care lucrăm atât noi în divizia de educaţie, cât şi colegii noştri în companiile diviziei de tehnologie”, adaugă el.

    Cursurile prin care companiile pot spori nivelul de pregătire al angajaţilor sunt din ce în ce mai multe şi sunt cu atât mai importante în perioadele de criză, care sunt caracterizate prin reconfigurări şi replieri. Există şi variante de cursuri gratuite puse la dispoziţia companiilor.

    Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) lansează cursurile gratuite de tehnologie TechTalent Growth, într-un proiect finanţat din bani europeni, prin Programul Operaţional Capital Uman.

    Demersul ANIS se adresează IMM-urilor de IT din judeţele Argeş, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Suceava şi Timiş. Astfel, jucătorii cu o cifră de afaceri anuală de sub 50 mil. euro şi cu mai puţin de 250 de angajaţi pot opta să îşi trimită angajaţii la unul dintre cele cinci cursuri disponibile, şi anume programare DevOps, programare Java, baze de date, web design şi formare Data Protection Oficer.

    „Invităm companiile IT din judeţele eligibile să se înscrie în programul TechTalent Growth pentru a creşte nivelul de pregătire a angajaţilor, sporindu-şi astfel competitivitatea şi capacitatea de inovare. România are nevoie de specialişti tech bine pregătiţi pentru a rămâne relevantă în contextul pieţei europene IT”, a declarat Gabriela Mechea, director executiv, ANIS, într-o declaraţie de presă lansată cu ocazia anunţului legat de program.

  • Unde vor să lucreze studenţii lumii?

    Pandemia de COVID-19 a influenţat toate domeniile, inclusiv pe cel al recrutării. Priorităţile tinerilor când vine vorba de un viitor job, dar şi cele mai atrăgătoare companii pentru studenţii din domeniile business, inginerie şi IT, pare că au fost influenţate de contextul pe care îl traversăm, după cum dezvăluie cel mai recent studiu realizat la nivel global de compania de employer branding UNIVERSUM.

  • Ce domenii sunt cel mai ferite de impactul pandemiei pe piaţa de M&A

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii a fost lovită din plin de pandemia de Covid-19, însă impactul este diferit de la un sector la altul.

    Sectoarele IT, media şi telecom, farma şi retail vor fi cele care vor reuşi să ţină pe plus piaţa de M&A în perioada următoare, pe când energia, real estate-ul ori turismul vor fi la polul opus, arată raportul European M&A Outlook 2020, publicat de casa de avocatură CMS în asociere cu Mergermarket.

    Pandemia de COVID-19 va diviza piaţa de M&A, astfel că unele sectoare vor fi puţin sau deloc atrăgătoare pentru investitori, în timp ce pe altele se va paria masiv, spun specialiştii. Este interesant însă de remarcat că dacă anterior în fiecare ţară existau anumite particularităţi şi anumite sectoare de interes pentru cumpărători, acum există o relativă uniformitate.

    Ca în orice criză însă, există şi perdanţi şi câştigători, iar domeniile farma şi IT nu doar că au fost rezistente la pandemie, dar chiar au reuşit să crească în această perioadă dificilă. Ce va urma însă e greu de prezis dat fiind că actuala criză este fără precedent. Piaţa de fuziuni şi achiziţii de la nivel mondial a fost lovită de pandemia de COVID-19, care i-a determinat pe cei mai mulţi investitori să se ţină la distanţă de a face noi deal-uri cel puţin în primele luni. Apoi piaţa s-a dezgheţat treptat, însă e departe de nivelul anterior, iar estimările vorbesc o revenire la cifrele din 2019 abia în 2023.

    În cazul României, piaţa locală de M&A s-ar putea înjumătăţi în 2020 la doar 2 mld. euro, dacă nu va fi salvată de semnarea în S2 a unor dealuri majore precum vânzarea activelor CEZ.