BusinessMagazin

Tag: israel

  • În lupta pentru industria viitorului, subvenţiile contează. Poate şi geopolitica?

    Polonia, Israel, Germania: colosul american Intel s-a lansat recent într-o cursă a investiţiilor gigantice ca parte a eforturilor producătorului de semiconductori de a-şi diversifica bazele de producţie în contextul războiului pentru tehno­logie dintre SUA şi China. Israel, Polonia şi Germania sunt aliaţi majori ai SUA.  Că Intel este o companie cu importanţă strategică atât pentru Washington, cât şi pentru industria occidentală a microcipurilor şi pentru statele unde compania produce nu încape îndoială. In­ves­tiţiile din viitoarele fabrici din Polonia şi Germania sunt cele mai mari investiţii directe străine pentru aceste state, iar ele ridică ştacheta pentru alţi producători de semi­con­duc­tori. Dar şi subvenţiile date de guverne companiei Intel sunt pe măsură.

    Intel a anunţat în weekend un acord de principiu pentru construcţia unei noi fabrici, de 25 miliarde de dolari, în Israel, aceasta fiind cea mai mare investiţie străină din această ţară, notează Bloomberg.

    În cadrul noii facilităţi vor fi fabricate plăcuţe de siliciu, un segment unde Israelul este deja unul dintre cei patru mari furnizori ai Intel. Extinderea marchează acce­lerarea efortului CEO-ului com­paniei Pat Gelsinger de localizare a unei părţi mai însemnate din producţie în afara Asiei, care domină pro­ducţia de semiconductori. Gelsinger se luptă de asemenea pentru a reda poziţia de lider a com­paniei după ce companii ca Nvidia şi Taiwan Semiconductor Manufacturing i-au eclipsat capabilităţile.

    Anunţul din weekend al Intel marchează o perioadă activă pentru industria semiconductorilor. Un alt producător din sector, Micron Technology, se apropie de un acord privind o investiţie de cel puţin un miliard de dolari în India. De asemenea, acesta a venit după ce Intel anunţase că va investi 4,6 miliarde de dolari într-o unitate din Wroclaw, Polonia.

    Companiile profită de asemenea de subvenţiile oferite de guverne dornice să se asigure că aprovizionarea cu semiconductori pe propriile teritorii este sigură şi atrage locuri de muncă. SUA oferă stimulente de aproximativ 52 miliarde de dolari, iar Europa face un efort similar.

    Ca parte a acordului cu Israelul, Intel este probabil eligibil pentru un grant guvernamental semnificativ reprezentând 12,8% din investiţiile sale totale.

    Germania a încheiat ieri un acord prin care va acorda Intel subvenţii de 10 miliarde de euro pentru construcţia unei fabrici gigant de semiconductori.

    Acordul înseamnă că gigantul american va primi în plus 3 miliarde de euro pe lângă subvenţiile de 6,8 miliarde de euro deja anunţate de Berlin. Intel argumentase că pachetul iniţial de susţinere de stat devenise insuficient din cauza inflaţiei şi scumpirii energiei.

    Legat de investiţia din Polonia, Intel a refuzat să precizeze valoarea subvenţiilor pe care le va primi din partea Varşoviei, declarând că „va urmări stimulente adecvate pentru a se asigura că operaţiunile sale sunt competitive la nivel mondial“, potrivit Financial Times.

    Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că „termenii detaliaţi ai acordului“ vor fi prezentaţi ulterior.

    Intel a anunţat de asemenea că poartă discuţii pentru construcţia unei a doua unităţi de asamblare în Italia.

    În cazul Germaniei, proiectul Intel va fi una dintre cele mai mari investiţii străine directe de pe plan local, iar în cel al Poloniei investiţia gigantului american este cea mai mare investiţie greenfield in istoria ţării.

    În acelaşi sector al semiconductorilor, un consorţiu americano-franco-italian format din GlobalFoundries şi STMicro urmează să construiască o facilitate de 5,7 miliarde de euro în Alpii francezi.

    Potrivit Reuters, Franţa a anunţat că va oferi ajutor de stat de 2,9 miliarde de euro pentru susţinerea investiţiei respective

    Blocul speră de asemenea să atragă angajamente din partea altor doi giganţi, TSMC din Taiwan şi Samsung din Coreea de Sud.

  • Proteste în Israel faţă de revizuirea sistemului judiciar înainte de a 75-a zi a independenţei

    Zeci de mii de israelieni s-au alăturat protestelor împotriva planurilor premierului Benjamin Netanyahu de a înăspri controlul asupra Curţii Supreme, înainte de ziua independenţei Israelului, care marchează 75 de ani de la înfiinţarea statului evreu, relatează Reuters.

    Planurile luii Benjamin Netanyahu au fost suspendate luna trecută în faţa unui val de greve şi demonstraţii în masă. Cele mai recente proteste împotriva acestora au loc în contextul în care israelienii urmează să marcheze atât Ziua independenţei israeliene, cât şi Ziua memorială israeliană, care îi comemorează pe cei ucişi în războaiele din Israel şi în atacuri teroriste.

    „Tatăl meu a fost ucis în Războiul de Yom Kippur”, a declarat pentru Reuters fotograful Miri Pinchuk, în vârstă de 53 de ani. „Şi-a dat viaţa pentru această ţară, pentru că a fost crescut şi el cu credinţa că va fi o democraţie”.

    Propunerile ar oferi guvernului un control efectiv asupra numirii judecătorilor Curţii Supreme şi ar permite parlamentului să anuleze multe decizii ale instanţei. Ele au provocat una dintre cele mai mari crize interne din istoria recentă a Israelului.

    Guvernul îi acuză pe judecătorii activişti că uzurpă tot mai mult rolul parlamentului şi spune că revizuirea este necesară pentru a restabili echilibrul între sistemul judiciar şi politicienii aleşi.

    Criticii spun că aceasta va elimina controalele şi echilibrele vitale care stau la baza unui stat democratic şi va da putere necontrolată guvernului.

    „Există această propoziţie din Biblie, din lamentaţia lui David, care spune „Cum au căzut eroii?”. Şi, de fapt, întrebarea se transformă acum, în loc de „Cum au căzut eroii?”, în „Pentru ce?””, a declarat pentru Reuters avocatul David Gilat, în vârstă de 63 de ani.

    Un sondaj de opinie publicat vineri de televiziunea publică israeliană a constatat că planurile sunt profund nepopulare, 53% dintre respondenţi considerând că planurile vor dăuna ţării. În plus, 60% dintre israelieni au declarat că guvernul nu îi reprezintă, iar 48% cred că situaţia din ţară va continua să se înrăutăţească.

    În centrul Tel Avivului, pentru a 16-a săptămână consecutivă, mulţimile s-au adunat sâmbătă în semn de sfidare faţă de planurile pe care le consideră o ameninţare existenţială la adresa democraţiei israeliene. Aceştia fluturau steagurile israeliene albastre şi albe care au devenit un semn distinctiv al protestelor din ultimele trei luni.

  • Israelul sună alarma după atacurile cu rachete lansate din Liban şi înăspreşte toate măsurile de securitate

    Guvernul Israelului a decis intensificarea măsurilor de securitate la nivel naţional, după atentatul produs vineri în Cisiordania şi după o serie de atacuri cu rachete lansate de facţiuni palestiniene din sudul Libanului şi din Fâşia Gaza.

    Yoav Gallant, ministrul israelian al Apărării, a anunţat măsuri suplimentare de securitate pe toate drumurile naţionale şi regionale, precum şi în jurul tuturor comunităţilor, mai ales în zona coloniilor evreieşti din Cisiordania, informează site-ul Ynetnews.com.

    Două femei israeliene au fost ucise într-un atac armat comis vineri în apropierea unei colonii evreieşti din Cisiordania, iar armata israeliană a început convocarea rezerviştilor, un semnal privind intensificarea operaţiunilor militare, pe fondul tensiunilor cu grupuri islamiste palestiniene.

    Două surori israeliene în vârstă de peste 20 de ani, care circulau cu un vehicul, au fost împuşcate mortal, vineri, într-un atac comis pe o şosea din nordul Cisiordaniei, în apropierea coloniei evreieşti Hamra. Mama celor două femei, aflată în acelaşi vehicul, este în stare critică.

    Organizaţia islamistă palestiniană Hamas a comunicat că atacul armat este “o reacţie naturală faţă de crimele israeliene asupra Moscheii Al-Aqsa şi faţă de agresiunea barbară asupra Libanului şi Fâşiei Gaza”.

    Pe fondul amplificării tensiunilor, armata israeliană a anunţat începerea convocării unui număr nespecificat de militari rezervişti, în principal piloţi.

    Tensiunile israelo-palestiniene au atins cote extreme în ultimele zile. Armata israeliană a atacat poziţii ale grupului islamist Hamas din sudul Libanului şi din Fâşia Gaza, ca ripostă la zeci de atacuri cu rachete. Joi după-amiază, 34 de rachete au fost lansate de facţiuni pro-palestiniene din sudul Libanului spre nordul Israelului. Cel puţin două persoane au fost rănite. În cursul nopţii, militanţi Hamas au lansat 44 de rachete din Fâşia Gaza spre Israel. Serviciile de informaţii militare din Israel cred că atacurile din sudul Libanului au fost lansate de militanţi Hamas care locuiesc în tabere de refugiaţi.

    “Israelul nu va permite organizaţiei teroriste Hamas să activeze în sudul Libanului şi consideră statul Liban responsabil pentru orice atac lansat de pe teritoriul său”, a anunţat armata israeliană. Guvernul de la Beirut a condamnat atacurile lansate de pe teritoriul libanez spre Israel.

    Violenţele s-au intensificat după o intervenţie a serviciilor de securitate israeliene în zona Esplanadei Moscheilor din Ierusalim. Autorităţile israeliene au descins acum două zile în Moscheea Al-Aqsa, folosind grenade anti-protest şi gloanţe de cauciuc împotriva unor palestinieni violenţi. Cel puţin 50 de palestinieni au fost răniţi. Operaţiunea israeliană în zona Esplanadei Moscheilor (Muntele Templului, conform Israelului) a avut loc în timpul postului musulman al Ramadanului. Israelul celebrează, începând de miercuri seară, Paştele iudaic.

  • Tensiunile ating cote alarmante. Zeci de rachete au fost lansate din Liban spre Israel. Premierul israelian a sunat alarma şi a convocat o întrunire de urgenţă cu liderii forţelor armate

    Zeci de rachete au fost lansate, joi, de militanţi islamişti din sudul Libanului spre nordul Israelului, iar premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a convocat de urgenţă o reuniune cu principalii comandanţi militari şi directori ai serviciilor de securitate.

    Cel puţin 34 de rachete au fost lansate din sudul Libanului spre zone din regiunea israeliană Galileea. Numeroase rachete au fost interceptate de sistemele antibalistice israeliene, dar cel puţin cinci au căzut pe teritoriul israelian, afirmă oficiali citaţi de cotidianul The Times of Israel.

    Cel puţin două persoane au fost rănite şi sunt daune la unele clădiri.

    Armata israeliană a ripostat cu obuze de artilerie asupra unor poziţii militare situate în apropierea oraşului libanez Tir.

    Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a convocat de urgenţă o şedinţă de Guvern la nivelul departamentelor pentru apărare şi securitate.

    Serviciile secrete israeliene suspectează că atacurile cu rachete au fost lansate de militanţi ai grupului fundamentalist şiit Hezbollah, activ în sudul Libanului. Dar mişcarea Hezbollah a negat implicarea în atacuri, astfel că nu este exclusă posibilitatea unei acţiuni a grupurilor militante palestiniene din Liban.

    Atacurile cu rachete intervin pe fondul escaladării tensiunilor, după o serie de raiduri israeliene împotriva palestinienilor şi după atacuri israeliene asupra unor poziţii antiiraniene din Siria. Armata israeliană a intensificat operaţiunile în Cisiordania şi în Ierusalimul de Est, după o serie de atacuri palestiniene. Miercuri, serviciile de securitate israeliene au intervenit în Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim, folosind grenade anti-protest şi gloanţe de cauciuc împotriva unor palestinieni violenţi. Cel puţin 50 de palestinieni au fost răniţi, iar grupul islamist Hamas, care deţine controlul asupra teritoriului palestinian Fâşia Gaza, a lansat mai multe rachete spre Israel. Armata israeliană a efectuat, în replică, raiduri aeriene în Fâşia Gaza.

    Operaţiunea israeliană în zona Esplanadei Moscheilor (Muntele Templului, conform Israelului) a avut loc în timpul postului musulman al Ramadanului. Israelul celebrează, începând de miercuri seară, Paştele iudaic.

  • Israelul renunţă la acuzaţiile împotriva magnatului Beny Steinmetz, condamnat şi în România

    Autorităţile israeliene au renunţat la toate acuzaţiile penale împotriva lui Beny Steinmetz, un miliardar franco-israelian suspectat de spălare de bani, şi au acceptat în schimb un acord financiar, potrivit unor documente judiciare consultate vineri de AFP.  El este condamnat şi în România.

    Cofondatorul firmei miniere Beny Steinmetz Group Resources a fost reţinut în august 2017 şi apoi eliberat în cadrul unei anchete privind o presupusă spălare de bani.

    „Un total de 17 milioane de shekeli (4,8 milioane de dolari)… va fi confiscat, ca parte a unui acord de confiscare civilă în conformitate cu legea privind spălarea de bani”, a precizat parchetul israelian într-un comunicat, menţionând că acordul a fost semnat joi.

    Acordul cu autorităţile fiscale israeliene „pune capăt disputei” cu Steinmetz, potrivit sursei citate.

    Magnatul, care şi-a făcut averea în industria diamantelor, figurează de mult timp pe lista anuală a celor mai bogaţi oameni din Israel, întocmită de revista Forbes.

    O declaraţie trimisă la AFP de avocaţii lui Steinmetz, Nati Simchony şi Ronen Rosenbloom, transmite că acordul a arătat că acuzaţiile aduse clientului lor sunt „nefondate”.

    „De mai bine de 10 ani, el a fost în centrul unei campanii internaţionale împotriva reputaţiei şi integrităţii sale”, au declarat avocaţii.

    Deşi autorităţile israeliene au renunţat la acuzaţii, Steinmetz aşteaptă încă rezultatul unei cereri de apel împotriva unei condamnări pentru corupţie în Elveţia.

    Steinmetz a fost găsit vinovat în 2021 de crearea unei reţele financiare complexe pentru a plăti mită pentru a se asigura că firma sa poate obţine autorizaţii în regiunea Simandou din sud-estul Guineei, care se estimează că ar conţine cele mai mari depozite de minereu de fier neexploatate din lume.

    El a fost condamnat de un tribunal din Geneva la cinci ani de închisoare şi a fost obligat să plătească despăgubiri de 50 de milioane de franci elveţieni (53 de milioane de dolari).

    În decembrie 2020, o instanţă din România l-a condamnat în absenţă la cinci ani de închisoare într-un caz legat de proprietăţi care datează din 2006-2008, respectiv dosarul „Ferma Băneasa”.

    Steinmetz şi un coacuzat au fost găsiţi vinovaţi de „crearea unui grup infracţional organizat” într-un caz care a păgubit statul român cu 145 de milioane de dolari.

  • Yair Lapid i-a transmis lui Emmanuel Macron că Israelul se opune relansării Acordului atomic iranian

    Yair Lapid a avut luni o conversaţie prin telefon cu Emmanuel Macron. “Premierul i-a transmis clar preşedintelui Franţei că Israelul se opune relansării Acordului şi că nu va exista nicio obligaţie pentru Israel prin acest acord. Israelul va continua să facă tot posibilul pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare”, anunţă Guvernul israelian, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “Cei doi lideri au discutat pe larg despre problema programului nuclear iranian. Premierul a reiterat opoziţia Israelului privind relansarea Acordului, evidenţiind necesitatea pentru un mesaj clar şi fără echivoc că nu le vor fi făcute concesii suplimentare iranienilor. Premierul Lapid a evidenţiat că iranienii continuă negocierile cu o ofertă care a fost prezentată drept «totul sau nimic». Premierul israelian a avertizat că în propunere sunt noi elemente care merg dincolo de limitele Acordului iniţial, cae ce va deschide drumul spre investiţii semnificative în reţeaua teroristă iraniană şi spre consolidarea armatei iraniene. Preşedintele Franţei a evidenţiat angajamentul de a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare”, precizează Guvernul Israelului.

    Iranul a oferit un răspuns “rezonabil” la planul Uniunii Europene de relansare a Acordului nuclear din 2015, a afirmat luni Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

    La rândul său, Nasser Kanaani, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, a afirmat că Washingtonul “tergiversează” luarea unei decizii privind revenirea în Acordul nuclear din 2015. Oficialul iranian a subliniat că Teheranul vrea un acord sustenabil, care să îi garanteze drepturi legitime.

    Uniunea Europeană şi Statele Unite au anunţat, săptămâna trecută, că analizează răspunsul Iranului privind forma finală a propunerii europene de relansare a Acordului nuclear din 2015.

    Josep Borrell Fontelles a propus recent un plan de relansare a Acordului nuclear cu Iranul (Planul Comun Complet de Acţiune), inclusiv prin reintegrarea Statelor Unite în tratat, avertizând că, în caz contrar, există riscul unei “crize nucleare periculoase”.

  • Cel puţin opt morţi, inclusiv un lider islamist, în Fâşia Gaza, în urma atacurilor israeliene

    Cel puţin opt persoane, inclusiv un lider al grupului fundamentalist Jihadul Islamic, au fost ucise, iar numeroase altele au fost rănite în urma bombardamentelor israeliene efectuate în teritoriul palestinian Fâşia Gaza, afirmă surse medicale.

    Ministerul Sănătăţii din Fâşia Gaza a anunţat că bilanţul bombardamentelor israeliene a ajuns la opt morţi. Printre victime se numără un copil în vârstă de cinci ani. Alte zeci de persoane au fost rănite.

    Printre persoanele ucise figurează un lider al filialei locale a organizaţiei Jihadul Islamic, Tayseer Jabari, informează cotidianul The Times of Israel. Jabari era responsabil de operaţiunile grupului islamist în partea de nord a Fâşiei Gaza. Armata israeliană a transmis că 15-20 de “terorişti” au fost ucişi în bombardamente.

    Armata israeliană a lansat, vineri, atacuri asupra unor poziţii islamiste din teritoriul palestinian Fâşia Gaza, în contextul riscurilor teroriste generate de grupuri fundamentaliste, în special de organizaţia Jihadul Islamic.

  • Alertă la nivel internaţional! Israelul le cere cetăţenilor săi să părăsească de urgenţă Turcia. Care este motivul

    Israelul şi-a îndemnat luni cetăţenii să evite Istanbulul sau să se întoarcă acasă dacă se află deja acolo, accentuând o recomandare din 30 mai de a nu călători în Turcia din cauza eventualităţii ca iranienii să răpeasă israelieni aflaţi în vacanţă.

    Ministrul de externe Yair Lapid a declarat că un “efort uriaş” al forţelor de securitate israeliene a salvat “vieţi israeliene în ultimele săptămâni” şi a mulţumit guvernului turc pentru contribuţia sa.

    El nu a oferit mai multe detalii.

    Un oficial israelian din domeniul securităţii a declarat pentru Reuters că Turcia a arestat mai mulţi suspecţi “agenţi” ai Gărzilor Revoluţionare ale Iranului.

    “Facem apel la israelieni să nu zboare la Istanbul – şi dacă nu aveţi un motiv vital, nu zburaţi în Turcia. Dacă sunteţi deja la Istanbul, întoarceţi-vă în Israel cât mai curând posibil”, a declarat Lapid într-o declaraţie televizată.

    “Aceste ameninţări teroriste îi vizează pe israelienii aflaţi în vacanţă. Selectează, într-un mod aleatoriu, dar deliberat, cetăţeni israelieni în vederea răpirii sau uciderii lor”, a spus el.

    “Vreau, de aici, să transmit un mesaj şi iranienilor. Oricine face rău israelienilor nu va scăpa nepedepsit. Braţul lung al Israelului îi va prinde, indiferent unde se află”.

    Teheranul a promis să riposteze împotriva Israelului, pe care îl consideră vinovat de uciderea, la 22 mai, a lui Hassan Sayad Khodai, un colonel al Corpului Gardienilor Revoluţiei iraniene, care a fost împuşcat mortal la volanul maşinii sale de două persoane aflate pe o motocicletă.

    Israelul nu a confirmat şi nici nu a negat responsabilitatea.

    Turcia este o destinaţie turistică populară pentru israelieni. Cele două ţări şi-au refăcut legăturile după mai bine de un deceniu de relaţii tensionate. citiţi mai departe

  • Israel şi Elveţia confirmă cazuri de variola maimuţei

    Israelul şi Elveţia sunt ultimele ţări care au confirmat cazuri de variolă de maimuţă, ceea ce ridică la 14 numărul total al naţiunilor care au raportat focare.

    Ambele ţări au anunţat că au identificat câte o persoană infectată care a călătorit recent. De asemenea, autorităţile din Israel au declarat că investighează alte cazuri suspecte.

    Peste 80 de cazuri au fost confirmate în Europa, SUA, Canada şi Australia.

    Această epidemie i-a luat prin surprindere pe oamenii de ştiinţă, dar variola maimuţei nu tinde să se răspândească cu uşurinţă între oameni, iar riscul pentru publicul larg este considerat a fi scăzut.

    Boala este de obicei uşoară şi majoritatea oamenilor se recuperează în câteva săptămâni, potrivit Serviciului Naţional de Sănătate din Marea Britanie.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că alte 50 de cazuri suspecte sunt în curs de investigare, fără a nominaliza ţările implicate, şi a avertizat că este posibil să fie confirmate mai multe infecţii.

    Întrebat despre epidemie în timp ce îşi încheia o vizită în Coreea de Sud, preşedintele american Joe Biden a declarat că, dacă virusul s-ar răspândi mai mult, ar avea „consecinţe”, adăugând că „este un lucru care ar trebui să preocupe pe toată lumea”.

    El a declarat că SUA „lucrează din greu” la vaccinurile care ar putea fi folosite.

    După ce variola maimuţei a fost identificată pentru prima dată în Regatul Unit, virusul a fost detectat în numeroase zone din Europa, iar agenţiile de sănătate publică din Spania, Portugalia, Germania, Belgia, Franţa, Olanda, Italia şi Suedia au confirmat cazuri.

    Agenţia britanică de securitate sanitară a identificat 20 de cazuri până în prezent, iar Susan Hopkins, consilierul medical şef al acesteia, a declarat pentru emisiunea Sunday Morning de la BBC: „Depistăm mai multe cazuri în fiecare zi”.

    Ea a spus că virusul se răspândeşte acum în comunitate, la persoane care nu au avut contact cu oameni care au vizitat Africa de Vest, unde boala este endemică.

    Dar riscul pentru populaţia generală rămâne „extrem de scăzut”, cazurile fiind găsite până acum mai ales în unele zone urbane şi în rândul bărbaţilor homosexuali sau bisexuali, a explicat Hopkins.

    Deşi nu există un vaccin specific pentru variola maimuţelor, mai multe ţări au declarat că îşi fac rezerve de vaccinuri împotriva variolei, care au o eficienţă de aproximativ 85% în prevenirea infecţiei, deoarece cele două virusuri sunt destul de asemănătoare.

    Variola maimutei este o infecţie virală rară, cu infectare umană accidentală, care apare, de obicei, în părţile împădurite din Africa Centrală şi de Vest. Se poate răspândi prin contactul cu animalele dar şi de la o persoană la alta.

    Există două tipuri de virus variolei maimutei, cel din Africa de Vest şi cel bazinul Congo (Africa Centrală). În medie, 1% dintre cei infectaţi cu tipul vest-african şi până la 10% dintre cei infectaţi cu virusul din bazinul Congo au decedat.

  • Ioana Gorgăneanu preia rolul de Head of Marketing and Communication Mastercard pentru România, Croaţia, Israel şi ţările din regiunea Balcanilor

    Ioana Gorgăneanu a preluat funcţia de Head of Marketing and Communication Mastercard pentru România, Croaţia, Israel şi ţările din regiunea Balcanilor, poziţie din care va superviza operaţiunile de marketing ale companiei din  Croatia, România, Israel, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Kosovo, au transmis miercuri reprezentanţii Mastercard.

    Potrivit acestora, Ioana Gorgăneanu urmează să coordoneze iniţiativele Mastercard la nivel local şi regional, construite în linie cu viziunea companiei, care îmbină valori precum o lume dincolo de cash, incluziune şi educaţie financiară, inovaţie, plăţi digitale sigure şi interconectivitate. Totodată, Ioana Gorgăneanu va coordona şi activitatea de comunicare a proiectelor prin care compania se implică activ în comunitate.

    „Noul rol, care extinde şi mai mult atribuţiile regionale ale Ioanei, vine ca un pas firesc, în urma rezultatelor excepţionale obţinute şi a expertizei sale valoroase. Sunt sigur că activitatea sa va continua să fie un catalizator pentru dezvoltarea businessului şi avansul plăţilor digitale”, spune Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România şi Croaţia.