BusinessMagazin

Tag: irlanda

  • Anul financiar 2014 a început într-un ceas bun

    Randamentele obligaţiunilor de stat spaniole pe 10 ani au scăzut la nivelul cel mai redus din 2009 încoace, iar cele ale obligaţiunilor irlandeze similare au scăzut la cel mai mic nivel din 2006, exprimând încrederea sporită a pieţelor în redresarea economică a zonei. Şomajul din Germania s-a redus în luna decembrie pentru prima dată în cinci luni, iar în noiembrie vânzările din retail au crescut cu 1,5%. Comenzile din industrie pe ansamblul zonei euro au relevat în decembrie cea mai solidă ascensiune din ultimele 31 de luni.

    În acelaşi timp, prima ieşire a Irlandei pe piaţa de capital, după încheierea programului de salvare cu FMI şi UE, a fost foarte bine primită: statul a reuşit să vândă obligaţiuni pe 10 ani în valoare de 3,75 mld. euro, peste planul de 3 mld. euro, în condiţiile unei cereri totale de peste 14 mld. euro.

    Succesul emisiunii irlandeze denotă, conform analiştilor, revenirea încrederii faţă de ţările de la periferia zonei euro, susţinută de plasa de siguranţă financiară a BCE şi de garanţiile date de Mario Draghi că va face orice pentru menţinerea unităţii zonei euro. Scăderea randamentelor în cazul Irlandei s-a reflectat într-o scădere generală a randamentelor pentru Spania, Italia şi Portugalia. Lisabona a profitat şi ea de tendinţă, cu o emisiune de obligaţiuni planificată să atragă 2 mld. euro care era deja suprasubscrisă de două ori înainte de lansare.

    La rândul său, Grecia, care a preluat preşedinţia UE de la 1 ianuarie, a făcut cunoscut că vrea să iasă pe piaţa de capital în a doua jumătate a anului, în loc să solicite un nou pachet de salvare de la UE şi FMI.La preluarea preşedinţiei, premierul grec Antonis Samaras a declarat că anul 2014 va fi un an de creştere pentru UE şi pentru Grecia în particular, amintind că realizarea de către ţara sa a unui prim excedent bugetar i-a contrazis pe criticii ţării, care ani la rând au prezis că ţara va ieşi din zona euro pentru că nu va reuşi să-şi redreseze finanţele publice.

  • Lipsa de calificare a forţei de muncă în noile tehnologii, o problemă serioasă pentru Europa

     După cinci ani de criză economică, această neconcordanţă între pregătirea forţei de muncă şi tipul de calificare necesară reprezintă una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă ţările europene, relatează New York Times.

    Sutele de mii de oameni care şi-au pierdut locurile de muncă şi mulţi tineri care intră pe piaţa muncii descoperă că pregătirea lor nu se potriveşte cu posturile bazate pe inovaţie care apar pe continent.

    “În toate ţările se anticipează că multe dintre noile locuri de muncă vor fi în domeniul economiei cunoaşterii. Dar asistăm la o nepotrivire îngrijorătoare a competenţelor, ceea ce înseamnă că un mare număr de şomeri nu sunt pregătiţi pentru posturile care se oferă”, a arătat Glenda Quintini, economist la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Adio şi-un trifoi verde: Irlanda scapă de FMI

    Decizia Dublinului a fost privită de analişti ca riscantă, nu doar fiindcă băncile irlandeze nu şi-au curăţat încă bilanţurile, dar şi din cauza situaţiei incerte a economiei din zona euro. Ieşirea Irlandei din program înseamnă că ţara va apela pentru refinanţări şi datorii noi la piaţa de capital, pe care a testat-o deja în martie, când a vândut obligaţiuni pe zece ani în valoare de 5 mld. euro, cu un randament de 4,15%.

    Programul de salvare din 2010 a totalizat 67,5 mld. euro puse treptat la dispoziţia Irlandei pentru susţinerea finanţelor publice şi recapitalizarea băncilor. Contribuţia FMI a fost de 22,5 miliarde de euro, acordată de FMI în forma unei facilităţi extinse de credit (EFF) pe trei ani, pe baza programului de austeritate bugetara de 15 miliarde de euro prezentat de Dublin pentru perioada 2011-2014. La programul de salvare au participat cele 16 ţări din zona euro, FMI, precum şi Marea Britanie, Suedia şi Danemarca, prin credite acordate individual.

    Dobânda medie a creditului acordat de UE şi FMI pentru Irlanda în 2010 a fost stabilită la 5,8% pe an, reflectând rate mai mari pentru partea de împrumut acordată de statele din zona euro prin intermediul Mecanismului European de Stabilizare Financiară şi rate mai mici din partea FMI (3,12%), a Marii Britanii, a Suediei şi a Danemarcei. Pentru sumele acordate cu împrumut au fost stabilite scadenţe între 3 şi 7 ani şi jumătate.

  • Irlanda va ieşi din programul de bailout în decembrie şi nu vrea o linie de finanţare preventivă

     În noiembrie 2010, Irlanda a solicitat un ajutor de urgenţă în valoare de 67,5 miliarde de euro din partea creditorilor internaţionali, program care se va încheia pe 15 decembrie. Irlanda devine astfel prima ţară din zona euro care încheie acest tip de program, de la declanşarea crizei în 2009, transmite Bloomberg.

    “Facem ultimii paşi pentru readucerea Irlandei la condiţii normale, economice, bugetare şi de finanţare. Ca majoritatea ţărilor din zona euro vom putea să ne finanţăm normal de pe pieţe”, a afirmat joi Kenny în Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Faţa nevăzută a crizei în Irlanda: oameni care îşi iau lumea-n cap

    Ultimele date statistice oficiale, preluate de presa irlandeză, arată că 397.000 de persoane au emigrat în ultimii şapte ani, majoritatea în Marea Britanie, Australia şi Canada, în timp ce 277.400 s-au întors ori s-au mutat în Irlanda.

    Anul acesta, soldul net al migraţiei a fost de minus 33.100 persoane, comparativ cu un sold de plus 104.800 persoane în 2007, ultimul an dinaintea începutului crizei. Din aprilie 2012 până în aprilie 2013, 10 persoane pe oră au plecat definitiv din Irlanda, spre a-şi găsi de lucru.

    Rata şomajului se situează la 13,7%, circa o treime dintre tinerii între 15 şi 24 de ani nu au de lucru, ţara a intrat din nou în recesiune în T1, iar datoria publică este aşteptată să treacă de 120% din PIB la finele anului.

  • Imaginea zilei: naufragiul irlandez

    Astrit este o navă cu vele de 42 de metri, construită în Olanda şi lansată la apă în 1918. A intrat în proprietatea suedezilor şi a plutit pe Marea Baltică până în 1975. Apoi a intrat în posesia libanezilor şi a fost folosită chiar pentru contrabandă de droguri. După ce a fost găsită arsă pe coasta Angliei la începutul anilor ‘80, a fost folosită ca ambarcaţiune de antrenament, iar apoi a lovit coasta Irlandei la data de 24 iulie 2013. S-a scufundat, după ce toţi cei aflaţi la bord au fost salvaţi. Fotografia a fost postată a site-ului de ştiri şi socializare reddit de fotograful Ger Keliher, potrivit TwistedSifter.com.

     

     

  • TOPUL datoriilor guvernamentale din UE. România, printre ţările cu cele mai mici datorii

     La finele lunii martie a anului trecut, datoria de stat din UE reprezenta 83,3% din PIB, sau 10.607 miliarde euro, potrvit datelor anunţate luni de Eurostat.

    Cele mai ridicate grade de îndatorare la finalul primului trimestru al acestui an au fost înregistrate în Grecia (160,5% din PIB), Italia (130,3%), Portugalia (127,2%) şi Irlanda (125,1%).

    La polul opus, cele mai scăzute datorii raportate la PIB au fost consemnate de Estonia (10% din PIB), Bulgaria (18%), Luxemburg (22,4%) şi România (38,6%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondul de criză al zonei euro a pierdut ratingul de top “AAA” de la Fitch

     Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) este vehiculul care distribuie către Grecia, Irlanda şi Portugalia împrumuturile acordate de guvernele din zona euro în baza acordurilor de finanţare externă încheiate de UE, FMI şi BCE cu cele trei state în contextul crizei datoriilor de stat.

    Fitch a anunţat într-un comunicat că decizia de a coborî ratingul fondului a fost determinată de retrogradarea Franţei.

    Franţa a pierdut ultimul rating triplu A din cauza temerilor Fitch referitoare la recesiune, şomaj şi finanţele publice.

    Perspectivele financiare ale fondului depind de situaţia guvernelor din zona euro, care finanţează şi garantează activităţile instituţiei. Cu a doua economie din zona euro ca PIB după Germania, Franţa este unul dintre principalii finanţatori ai FESF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oile negre şi mieluşeii zonei euro

    Ratingul Irlandei este BBB plus. Anunţul agenţiei este o încurajare venită la ţanc, ţinând cont că statisticile de luna trecută au arătat o reintrare a ţării în recesiune pentru prima dată în patru ani. Datoria publică a Irlandei, efect nu al risipei bugetare, ci al efortului de a salva băncile private de la faliment, este aşteptată să atingă anul acesta un maxim de 122% din PIB, pentru a scădea apoi până la 112% din PIB până în 2016.

    În schimb, aceeaşi S&P a redus ratingul Italiei de la BBB plus la BBB, cu doar două trepte peste nivelul “junk” (nerecomandat investitorilor), explicând recesiunea persistentă  prin faptul că statul nu a liberalizat suficient pieţele interne, în primul rând piaţa muncii.

    Fabrizio Saccomanni, ministrul italian al economiei, a comentat că astfel de decizii ale agenţiilor de rating pot avea efecte “destabilizatoare şi prociclice”, prin faptul că întreţin cercul vicios în care investitorii, influenţaţi de pesimismul agenţiilor, înrăutăţesc ei înşişi situaţia financiară a ţărilor declasate, împiedicând astfel redresarea lor.

    La rândul ei, agenţia Fitch a oferit un cadou total nedorit de 14 iulie Franţei, retrogradându-i ratingul de la AAA la AA plus. Fitch era singura agenţie de rating care mai credita Franţa cu triplul A, respectiv cel mai bun rating posibil pentru datoria pe termen lung a unei ţări.

    Spre deosebire de anii trecuţi, Comisia Europeană n-a mai criticat deciziile agenţiilor de rating, arătând doar că, în cazul Italiei, ţara a făcut eforturi pentru a-şi restabili credibilitatea pe pieţele financiare, lucru care s-a reflectat recent în ieşirea din procedura UE de deficit excesiv.

  • Cum arată sediul Google din Dublin, oaza fiscală a miliardarilor americani . Galerie Foto

    Google este o companie cunoscută deja pentru non-conformism şi inovaţie, manifestate şi în modul în care îşi organizează birourile. Sediul Google din Dublin, Irlanda, arată total diferit faţă de un sediu tradiţional de companie multinaţională, angajaţii de la departamentele de vânzări, marketing şi finanţe având ocazia să lucreze într-un mediu inedit, scrie Business Insider.  

    Interioarele celor patru clădiri care alcătuiesc sediul Google au fost proiectate de arhitectul elveţian Camenzind Evolution. Cea mai înaltă din cele patru clădiri măsoară cât un bloc cu 14 etaje.

    Spaţiul de birouri conţine 5 restaurante, 42 de bucătării, camere de jocuri şi peste 400 de camere de şedinţe.

    Dublinul este folosit de gigantul Google pentru a factura pentru toată Europa şi beneficiază de facilităţi fiscale extraordinare date de guvernul Irlandez.

    Toate stirile sunt pe zf.ro