BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis: Ne vom exprima interesul pentru a intra în achiziţia comună de gaze

    „Avem de ieri, pe masă, o propunere a Comisiei Europene, o propunere bună, care conţine inclusiv elemente pe care le-am solicitat şi eu în repetate rânduri. Este un document destul de tehnic şi nu cred că vom intra astăzi în toate detaliile, dar începutul este bun. Vorbim, aici, de un fel de plafonare a preţului la gaz, care nu pune furnizorii în dificultate, însă previne apariţia unor preţuri exagerat de mari”, spune Klaus Iohannis.

    Şeful statului afirmă că „avem un început de reglementare care decuplează piaţa gazului de piaţa electricităţii”.

    „Avem o propunere de achiziţii solidare, o platformă de achiziţie comună, voluntară, pentru gaz. Avem o serie de elemente care pot veni în sprijinul statelor membre, pentru a atenua criza energiei. Însă, vreau asă spun foarte clar, acest lucru l-am spus şi adineauri, într-o întâlnire şi îl voi repeta şi în Consiliu, este nevoie să ne gândim ce facem în viitor. Nu putem veni la infinit cu subvenţii, cu măsuri extraordinare, trebuie să găsim soluţii pentru a avea energie suficientă disponibilă şi la preţuri pe care populaţia şi industria le poate plăti”, a arată preşedintele Iohannis.

    El spune că acest lucru înseamnă ”diversificare, energie verde şi resurse noi, de exemplu gazul din Marea Neagră şi o interconectare mult mai bună între statele membre”.

    „Noi agreăm aceste propuneri ale Comisiei, iar în ce priveşte achiziţia comună, ea este pe bază voluntară. Deci, cine doreşte va putea să intre, şi noi vom solicita ca acest voim putea să rămâne realmente pentru toată lumea, să rămână o platformă accesibilă real pentru toţi, fiindccă aici vor intra firmele private, nu intră statele. (…) Platforma nu este gândită să îi scoatem pe unii din contracte şi să intrpm noi, platforma este gândită pentru a aduce noi resurse în Europa. (…) Noi suntem de acord cu această platformă, sau cu mecanismul de solidaritate şi ne vom exprima interesul pentru a intra în această achiziţie comună de gaze. Detaliile tehnice încă sunt în lucru, este un pachet foarte mare şi foarte tehnic care a fost prezentat de Comisia, dar ca principiu pot să vă spun da, ne convine şi dorim să intrăm”, încheie Iohannis.

    Comisia Europeană a propus un nou regulament de urgenţă pentru a aborda preţurile mari ale gazelor în UE şi pentru a asigura securitatea aprovizionării în această iarnă.

     

  • Iohannis: Nu putem să continuăm la infinit cu subvenţionarea preţului la energie

    „Există, într-adevăr, în coaliţie astfel de discuţii (despre reglementarea pieţei de energie în România- n.r.) şi atât timp cât nu s-au lămurit împreună cu experţii este prematur să mă exprim eu. Însă, este clar că ceva trebuie făcut. Aşa cum funcţionează acum piaţa este destul de complicat şi destul de scump pentru buget. Nu putem să continuăm foarte mult timp să subvenţionăm practic preţul energiei. Ceea ce trebuie să realizăm este o subvenţie pentru consumatorul vulnerabil, o subvenţie rezonabilă pentru IMM-uri, chiar şi o subvenţie pentru industria mare, pentru că altfel pierdem întreaga competitivitate a economiei româneşti”, spune Klaus Iohannis.

    Şeful statului afirmă că este nevoie de mecanisme care fac energia nu doar disponibilă, ci şi accesibilă.

    „Guvernul îşi va bate capul, coaliţia va negocia până se găseşte o soluţie fezabilă. Cât va dura? Depinde de evoluţia generală din Europa. Este o criză care nu ne afectează doar pe noi. Este o criză care ne afectează pe toţi. Noi trebuie să găsim mecanisme pentru a supravieţui acestei faze dramatice a crizei energiei. Nu putem să continuăm la infinit cu subvenţionarea preţului la energie”, conchide Iohannis.

  • Ion Cristoiu: Neadmiterea României în Schengen poate fi Stalingradul regimului Iohannis

    Potrivit unei tradiţii româneşti de secole – totul e un meci de fotbal, inclusiv un concert al Filarmonicii, dat fiind că vioara vrea să fie mai dihai decît flautul – admiterea noastră în spaţiul Schengen a devenit prilej de pariuri.

    Intrăm sau nu în Spaţiul Schengen?

    Unii pariază că Da.

    Alţii pariază că Nu.

    Mulţi cititori mă întreabă ce cred:

    Intrăm sau nu în Schengen?

    Nenorocirea Istoricului clipei care e ziaristul stă în nevoia de a se pronunţa asupra unor evenimente în desfăşurare. Evenimentele însă ţin de Istorie. Şi, din cîte se ştie, Istoria are hachiţe. A te lansa, ca Istoric al clipei, într-o profeţie gen – Sigur România va fi admisă în Schengen – e o aventură riscantă. N-o să uit cum scria bietul Istoric al clipei, Pamfil Şeicaru, în iulie 1942 despre Victoria sigură a Germaniei la Stalingrad. Comentariile sale susţineau, fără o minimă prudenţă, că Rusia lui Stalin e la pămînt, că Stalingradul va fi locul în care Armata Roşie va primi lovitura fatală. Şi Hitler era convins de asta. Pregătise echipele de filmare pentru a imortaliza momentul cînd ruşii aveau să fie aruncaţi în Volga. Peste patru luni, în dimineaţa lui 19 noiembrie 1942, începe Dezastrul Armatei Române la Cotul Donului. Pe 31 ianuarie 1943, la Stalingrad, Mareşalul Paulus se predă Armatei Roşii. Ruşii pornesc tăvălugul spre Vest. Cînd paria că Rusia va fi înfrîntă, Pamfil Şeicaru nu-şi imagina că, doar peste doi ani, în vara lui 1944, avea să fugă din ţară şi să fie condamnat la moarte în lipsă de ruşii care ajunseseră şi trecuseră de Bucureşti.

    De aceea, conştient cîte riscuri îşi asumă un Istoric al clipei, evit certitudinile cînd e vorba de profeţii despre cum se vor încheia evenimente în mişcare.

    Nu ştiu dacă vom fi sau nu admişi în spaţiul Schengen.

    Ştiu însă sigur că liderii României de azi, stîlpii regimului Iohannis, în frunte cu Klaus Iohannis, sînt ferm convinşi că la finele anului vom intra Schengen.

    Certitudinea lor se bazează pe noile realităţi create de Războiul din Ucraina. Confruntarea dintre Rusia şi Occident a făcut ca Uniunea Europeană, pilotată prin Ursula von Leyden de America, să împingă în plan secund exigenţele de pînă acum ale respectării statului de drept, ale luptei împotriva corupţiei, ale respectării stricte a indicaţiilor date de Birocraţia de la Bruxelles şi să aducă în prim plan exigenţe ţinînd de desfăşurarea Războiului:

    Îndeplinirea fără crîcnire a sarcinilor date de UE fiecărei ţări, angajarea cu toate forţele în susţinerea militară şi economică a Ucrainei, înscrierea presei naţionale în concertul occidental manipulatoriu, antirusismul primitiv.

    Una dintre cele mai importante preocupări ale Uniunii Europene, devenite un fel de NATO sub acoperire de alianţă economică şi politică, a fost cea ca nu cumva cetăţenii europeni să pună la îndoială angajarea ţărilor lor în Război de partea Ucrainei.

    Brusc, liderii Marilor Puteri şi-au dat seama că ţinerea României şi Bulgariei în afara spaţiului Schengen, deşi ambele ţări au îndeplinit condiţiile tehnice încă din 2011, riscă să sporească în aceste ţări euroscepticismul folosit de Rusia pentru subminarea din interior a Uniunii Europene. Mult mai important, România, pînă acum oaia neagră a Europei în materie de stat de drept, de corupţie, a devenit luptătoarea din prima linie a Războiului cu Federaţia Rusă. Dîndu-şi seama că de la România se aşteaptă nu democraţie, ci slugărnicie faţă de Bruxelles în chestiunea Războiului din Ucraina, liderii noştri politici, în frunte cu Klaus Iohannis, au angajat România în Război cu Federaţia Rusă. România nu numai c-a executat toate indicaţiile antiruseşti de la Comisia Europeană, dar mai mult a pus în îndeplinirea lor un exces de zel spectaculos. Pe plan european, în materie de anti-rusism, doar Polonia şi Ţările Baltice egalează România. Nu ştiu dacă e vorba de o înţelegere între Klaus Iohannis şi liderii Marilor Puteri Europene gen: România face tot ce-i spune Volodîmir Zelensky în schimbul admiterii în Schengen. Sînt sigur însă că declaraţiile cancelarului german Sholz care au reprezentat primul semn al schimbării faţă de România în chestiunea Schenghen au fost văzute de Puterea de la Bucureşti ca dovezi ale existenţei unei asemenea negoţ.

    A primit asigurarea verbală Klaus Iohannis şi în discuţii între patru ochi că România va fi primită în Schengen dacă latră şi zi şi noapte la Rusia?

    Nu ştiu.

    Ştiu însă că liderii de la Bucureşti se comportă de parcă decizia a fost deja luată, e de neclintit, că nimeni şi nimic n-o poate schimba.

    Dacă n-ar fi aşa cum se explică bătălia pe viaţă şi pe moarte angajată între PNL şi PSD pentru a convinge Poporul Român că admiterea în Schengen e opera exclusivă a unuia dintre partide?

    Cum se explică răcnetele lui Rareş Bogdan la mai marii UE că trebuie să intrăm în Schengen, pentru că altfel vor vedea ei de ce e în stare România?

    Cum se explică mituirea publică a premierului olandez de către Lucian Bode?

    Toţi cei de la Putere se înghesuie să se înfrupte electoral din ciozvârta numită admiterea noastră în Schengen.

    Marţi, Parlamentul European a adoptat Rezoluţia în care cere admiterea României în Schengen. A patra Rezoluţie în ultimii ani şi fără valoare cîtă vreme decizia aparţine Consiliului Europei. Europarlamentarii din partidul premierului olandez s-au abţinut. Semn al temerii că întorşi în Olanda ar fi avut probleme cu electoratul dacă votau pentru România. Cu toate acestea, europarlamentarii români s-au grăbit să se înfrupte electoral din ceea ce ei au considerat a fi un nou pas către decizia admiterii. Mai toţi au dat declaraţii presei din România în care şi-au exprimat convingerea că vom fi admişi în spaţiul Schengen şi, totodată, mîndria că fiecare dintre ei a contribuit la această decizie.

    Stîlpii regimului Iohannis sînt atît de convinşi că vom fi admişi în Schengen încît nu se dau în lături din a folosi asta electoral.

    Nu altfel se explică denunţarea USR ca partid adversar al intrării noastre în Schengen.

    Obiectivul electoral e simplu.

    Să convingă poporul român că doar PSD şi PNL s-au bătut pentru admitere în timp ce Opoziţia s-a dat de ceasul morţii să nu fim admişi.

    Ca Istoric ştiu însă că în viaţă nu trebuie să fii sigur pentru nimic în viitor.

    Diavolul din Maestrul şi Margareta, romanul lui Bulgakov, e convins că Dumnezeu are faţă de un om un Plan care poate diferi de Planul omului respectiv.

    Ştiind asta, îmi permit să întreb:

    Şi dacă nu intrăm?

    Timp de cîteva luni Poporul Român a fost convins că vom intra.

    Mai era puţin şi destupau zilnic sticlele de şampanie.

    De la debutul Războiului România s-a dat peste cap pentru a fi avanpostul Occidentului în confruntarea cu Federaţia Rusă.

    Ce vor spune românii cînd îşi vor da seama că toate aceste sacrificii, impuse de regim în numele admiterii în Schengen au fost zadarnice?

    Scriam într-un eseu mai vechi al meu că Stalingradul a fost începutul sfîrşitului pentru regimul Antonescu.

    Cauza principală n-a fost dezastrul militar propriu-zis de la Cotul Donului.

    Cauza principală a fost şocul produs de spulberarea iluziilor. De la începerea bătăliei pentru Stalingrad în august 1942, timp de trei luni, românii au fost drogaţi cu iluzia victoriei sigure asupra ruşilor.

    Dar nu numai atît.

    Românii au acceptat decizia Mareşalului Antonescu de a trimite în Cotul Donului mai multe forţe decît a cerut Hitler argumentînd că astfel, după Victorie, Hitler ne va da înapoi Ardealul, impresionat de cît de mult l-a ajutat România.

    Dezastrul de la Cotul Donului ar fi fost mai mic dacă noi nu participam cu aproape întreaga noastră Armată.

    Dezastrul ar fi fost mai mic dacă la începutul Asaltului conducătorii ţării ar fi fost mai prudenţi în proclamarea victoriei indiscutabile.

    Desigur, regimul Iohannis nu e regimul Mareşalului Antonescu.

    Totuşi, dacă nu intrăm în Schengen pentru regimul Iohannis am putea vorbi de un nou Stalingrad.

     

    NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

  • Iohannis: Resimţim ameninţările generate de războiul brutal dezlănţuit de Rusia împotriva Ucrainei

    „Sunt bucuros că îl avem ca invitat, aici, la Cincu, pe domnul Mark Rutte, Prim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos, într-un moment important, dar şi dificil pentru securitatea europeană şi euroatlantică. România şi Ţările de Jos sunt state prietene, partenere şi aliate în cadrul Uniunii Europene şi al NATO. Ţările noastre împărtăşesc aceleaşi valori democratice şi au interese comune de securitate, de pace şi de prosperitate. Vizita dumneavoastră în România, domnule Prim-ministru, reprezintă expresia relaţiilor aprofundate de cooperare pe care România le are cu Ţările de Jos, în mod deosebit în domeniul securităţii şi apărării. România, întregul Flanc Estic, precum şi întreaga Alianţă şi comunitate internaţională resimt din plin aceste ameninţări de securitate fără precedent generate de războiul brutal dezlănţuit de Rusia împotriva Ucrainei”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că prezenţa militarilor în România demonstrează „unitatea, coerenţa şi capacitatea de reacţie ridicate care definesc NATO – cea mai puternică Alianţă politico-militară din istorie – şi pe noi ca Aliaţi”.

    „Împreună cu soldaţii români, faceţi Europa mai sigură şi protejaţi valorile euroatlantice: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege singură cursul de politică externă şi de securitate. (…) Împreună suntem mai credibili, mai eficienţi şi mai hotărâţi în asigurarea unui mediu de securitate stabil, necesar dezvoltării societăţilor noastre democratice”, încheie şeful statului.

     

  • Klaus Iohannis: Educaţia reprezintă fundamentul dezvoltării societăţilor democratice

    „Felicit Universitatea din Bucureşti pentru organizarea primului Congres comun al Reţelei Universităţilor de la Marea Neagră şi al Asociaţiei Universităţilor Balcanice. Este un eveniment care subliniază importanţa dialogului şi colaborării în regiunea noastră. Educaţia reprezintă fundamentul dezvoltării societăţilor democratice, fiind premisa esenţială pentru modernizarea şi evoluţia naţiunilor spre un nivel de trai din ce în ce mai prosper. Învăţământul superior este cel care pune bazele progresului, prin misiunea sa de a înzestra studenţii cu abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru a inova şi a găsi soluţiile potrivite la provocările prezentului şi la cele ale viitorului. Pe lângă educarea unor absolvenţi cu înalte calificări, universităţile trebuie să fie, totodată, voci importante în societate, influenţând politicile publice, stimulând implicarea civică şi încurajând ideile şi comportamentele care definesc comunităţile. Globalizarea, schimbările climatice, progresul tehnologic şi ritmul accelerat în care lumea se schimbă impun un grad de adaptare tot mai rapid. Toate acestea generează nevoia unor specialişti în domenii emergente, iar universităţile joacă un rol fundamental în formarea de profesionişti care să răspundă cerinţelor pieţei muncii, aflate în continuă evoluţie”, transmite Klaus Iohannis.

    Şeful statului afirmă că, în prezent, ţările din regiunea Mării Negre şi a Balcanilor se confruntă cu foarte multe provocări similare, extrem de complexe, având în vedere contextul de securitate generat de războiul Rusiei în Ucraina, preţurile ridicate la gaze şi energie, dar şi inflaţia.

    „Pentru a găsi soluţii inovatoare în abordarea acestor provocări, este necesară creşterea gradului de cooperare inter-universitară. Comunităţile academice trebuie să depună eforturi comune, astfel încât, înglobând diferite perspective şi idei în cercetările efectuate, acestea să ofere rezultate valoroase şi de impact. În perioadele dominate de crize, valorile care ne definesc societăţile, inclusiv democraţiile noastre, sunt puse la îndoială şi testate. Cu atât mai important este rolul universităţilor, care îşi pot ajuta studenţii să dobândească abilităţile şi competenţele necesare combaterii dezinformării, să aibă opinii informate şi să devină membri activi ai comunităţilor lor”, adaugă Iohannis.

    Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact considerabil asupra procesului educaţional, arată el.

    „Multiplele schimbări şi evoluţii ale valurilor pandemice au pus presiune pe universităţi, care au fost nevoite să se adapteze şi să organizeze cursurile la distanţă, astfel încât efectele negative ale acestei perioade să fie cât mai puţin resimţite de către studenţi. Traversăm în prezent o criză de securitate profundă, declanşată odată cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Mediul academic a condamnat războiul neprovocat, iar universităţile au oferit asistenţă refugiaţilor, prin campanii de strângere de fonduri, oferind cazare în campusurile studenţeşti sau sprijin pentru studenţii ucraineni. Iată, aşadar, ce impact social semnificativ pot avea universităţile. Acestea trebuie să continue să fie un factor al schimbării, promovând relaţiile dintre diversele culturi, toleranţa şi consolidarea coeziunii sociale. Sunt sigur că, lucrând mai mult împreună, universităţile din regiunile Balcanilor şi Mării Negre vor putea depăşi provocările actuale, oferind în acelaşi timp perspective inovatoare şi motivând studenţii să înveţe şi să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală a ţărilor noastre”, încheie Iohannis.

    Mesajul a fost prezentat de Cătălina Galer, Consilier de stat – Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă.

  • Iohannis, despre declaraţiile lui Dîncu: Unii demnitari trebuie să citească mai frecvent presa

    Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, despre declaraţiile ministrului Apărării, Vasile Dîncu, care ar fi spus că singura şansă a păcii în acest mement poate să fie o negociere cu Rusia.

    „În acest război Rusia atacă Ucraina. Ucrainenii plătesc preţul de sânge în acest război şi trebuie să acceptăm ideea cu toţii că doar Ucraina va decide când şi cum şi ce negociază. Această poziţie este poziţia noastră oficială, este poziţia oficială a UE şi probabil unii demnitari de la noi trebuie să citească mai frecvent revista presei să afle aceste poziţii”, a declarat Iohannis.

    USR a depus o solicitare la Biroul Permanent pentru ca ministrul Apărării, Vasile Dîncu, să fie chemat la Camera Deputaţilor, pentru a da explicaţii cu privire la „declaraţiile recente prin care amplifică propaganda rusească şi aduce prejudicii parteneriatelor României cu UE şi NATO”.

    „Nu este prima dată când ministrul Apărării îşi dovedeşte din plin incompetenţa, dar ultimele declaraţii, potrivit cărora NATO şi SUA trebuie să negocieze cu Rusia, pentru că politicienii ucraineni nu-şi pot asuma pierderi de teritorii, le întrec pe toate. Înţelegem că PSD – asemenea celorlalte partide din vechea clasă politică – este plin de trompete ruseşti, dar este inacceptabil ca ministrul român al Apărării să manifeste public poziţii disonante cu partenerii europeni şi internaţionali. Îl aşteptăm pe domnul Dîncu să explice în Parlament de ce îmbrăţişează tot mai des retorica Kremlinului, cum îi aşteptăm şi pe domnii Ciucă şi Ciolacu să ia atitudine faţă de prestaţia tot mai lamentabilă a ministrului Vasile Dîncu”, a declarat Ionuţ Moşteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaţilor.

  • Iohannis anunţă construirea unui cablu electric între România, Georgia şi Azerbaidjan

    Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, interconectările fizice la Marea Neagră au un rol esenţial în consolidarea stabilităţii şi prosperităţii acestei regiuni. În acest sens, România lucrează deja cu Georgia şi cu alte state partenere pentru realizarea unor proiecte strategice majore.

    „Astfel, avem ca prioritate construirea unui cablu electric între România, Georgia şi Azerbaidjan, în cadrul <Coridorului verde de electricitate>, care să conecteze regiunea Mării Caspice cu cea a Mării Negre şi cu spaţiul Uniunii Europene. Acesta ar urma să fie dublat de un cablu submarin de fibră optică România-Georgia pentru dezvoltarea conectivităţii digitale între Uniunea Europeană, Georgia şi, mai departe, către Asia Centrală”, a declarat Klaus Iohannis.

    Conform acestuia, România lucrează cu Georgia pentru operaţionalizarea Coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică.

    „Este o iniţiativă a României care în ultimii ani a început să prindă contur şi care dobândeşte valenţe noi în contextul regional actual”, a precizat preşedintele.

    De asemenea, acesta a anunţat că se discută despre stabilirea unei linii de feribot regulate la Marea Neagră, care să lege România de Georgia.

  • Reuniunea Consiliului European: preşedintele Iohannis pledează pentru decuplarea preţurilor

    În contextul menţinerii nivelului ridicat al preţurilor la energie, preocupare constantă pentru ţara noastră, Preşedintele României a reamintit la reuniunea informală de la Praga necesitatea adoptării de măsuri care să asigure decuplarea preţului la energia electrică de preţul gazelor naturale.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, vineri, la reuniunea informală a Consiliului European, care a avut loc la Praga, Republica Cehă.

    Principalele subiecte pe agenda reuniunii Consiliului European au vizat situaţia din Ucraina, pe toate dimensiunile, evoluţiile în domeniul energiei, din punctul de vedere al impactului preţurilor ridicate şi al eforturilor pentru securitatea aprovizionării, precum şi situaţia economică la nivel european.

    În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, liderii europeni au respins ferm şi au condamnat fără echivoc anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson din Ucraina în urma desfăşurării falselor referendumuri. Liderii UE au reafirmat hotărârea de a acorda în continuare sprijin Ucrainei atât timp cât va fi necesar, din punct de vedere financiar, politic, militar, umanitar, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea pentru iarnă.

    În contextul noilor escaladări generate de Federaţia Rusă, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat poziţia României privind independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi continuarea sprijinului constant al ţării noastre, pe multiple planuri, inclusiv în pregătirea iernii. Totodată, a exprimat deschiderea României pentru procesul de reconstrucţie, evidenţiind necesitatea unei bune coordonări la nivel european pentru gestionarea eficientă a acestui proces.

    De asemenea, Preşedintele României a pledat pentru menţinerea unui răspuns puternic, prompt şi clar din partea Uniunii faţă de agresiunea Federaţiei Ruse şi a respins cu fermitate acţiunea de anexare ilegală a celor patru regiuni ale Ucrainei.

    Preşedintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea unui nou set de măsuri restrictive, al optulea, arătând că este necesar să se menţină o presiune ridicată asupra Federaţiei Ruse, evidenţiind, totodată, importanţa coordonării transatlantice şi cu alţi parteneri internaţionali.

    Preşedintele României a subliniat încă o dată preocuparea faţă de efectele războiului asupra altor parteneri din regiune, accentuând necesitatea continuării susţinerii Republicii Moldova, un stat extrem de vulnerabil în faţa acestor evoluţii.

    Referitor la securitatea alimentară, Uniunea Europeană va continua să faciliteze exportul de produse agricole din Ucraina, liderii europeni solicitând extinderea Iniţiativei Grânelor la Marea Neagră, promovate de Secretarul General al ONU.

    În ceea ce priveşte securitatea energetică, discuţiile liderilor europeni au vizat, în special, impactul preţurilor ridicate la energie asupra populaţiei şi industriei şi necesitatea unui răspuns european coordonat pentru abordarea acestei situaţii.

    În contextul în care Federaţia Rusă foloseşte energia pe post de armă pentru a submina puterea economică a UE, liderii europeni au reiterat hotărârea de a răspunde în mod coordonat pentru asigurarea securităţii aprovizionării, inclusiv prin identificarea de parteneriate reciproc avantajoase, atenuarea impactului preţurilor ridicate asupra consumatorilor, mai ales a celor vulnerabili, şi prin măsuri menite să reducă cererea de energie.

    De asemenea, liderii au condamnat actele de sabotaj recente din Marea Baltică privind conductele Nord Stream I şi II şi au agreat intensificarea cooperării pentru protejarea infrastructurii critice europene.

    Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea coordonării la nivelul UE, în vederea depăşirii provocărilor comune din acest domeniu, salutând măsurile adoptate până în prezent, dar subliniind că este nevoie de acţiuni suplimentare axate în principal pe reducerea durabilă a preţurilor la energie.

    De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru necesitatea diversificării în continuare a aprovizionării cu gaze naturale din surse multiple şi de încredere, utilizarea resurselor indigene, dezvoltarea proiectelor de infrastructură şi consolidarea interconexiunilor, salutând în acest context operaţionalizarea recentă a interconectorului dintre Grecia şi Bulgaria.

    Preşedintele României a reiterat faptul că măsurile luate la nivel european trebuie să aibă în vedere şi securizarea din punct de vedere energetic a Republicii Moldova care are nevoie de sprijin imediat în perspectiva sezonului rece.

    În ceea ce priveşte situaţia economică, dezbaterile liderilor Uniunii Europene au vizat preţurile ridicate pentru gospodării şi întreprinderi care au condus la niveluri semnificative ale inflaţiei în statele membre, măsuri pentru sprijinirea creşterii economice şi a locurilor de muncă, precum şi păstrarea integrităţii Pieţei Unice.

  • Iohannis: E nevoie de măsuri mai hotărâte pentru a duce preţul energiei în jos

    E nevoie de măsuri mai hotărâte decât până acum pentru a duce preţul energiei în jos, spune Klaus Iohannis: „Cu toate sancţiunile, cu toate măsurile, care au fost bune, ce s-au luat până acum, nu s-a reuşit încă o coborâre semnificatică a preţului energiei”.

    „E nevoie de măsuri mai hotărâte decât am avut până acuma pentru a duce preţul energiei în jos. Cu toate sancţiunile, cu toate măsurile, care au fost bune, ce s-au luat până acum, nu s-a reuşit încă o coborâre semnificatică a preţului energiei şi asta înseamnă că trebuie să fim mai hotărâţi.Eu rămân la prioopunerea mea să despărţim piaţa gazului de piaţa electricităţii. Sper să se convingă şi Comisia că este una din măsurile care poate să dea rezultate. Pe de altă parte, este clar nevoie de diversificarea resurselor pentru energie la modul general, dar pe gaz în special. Aici avem ceva progrese, dar încă prea puţine”, spune Klaus Iohannis înaintea reuniunii informale a Consiliului European.

    El arată că o altă temă de discuţii va fi legată de Ucraina.

    „Vom începe discuţiile foarte probabil pe Ucraina. Aici este foarte clar şi personal voi sublinia acest lucru, este nevoie de unitate, de solidaritate, vom condamna categoric anexările de teritorii anexate de Rusia, nerecunoscute, dar în acelaşi timp vreau să salut expres adoptatea celui del-al optulea pachet de sancţiuni care a fost aprobat în discuţiile din săptămâna care a trecut. Pe de altă parte, vom discuta câteva măsuri, sper destul de concrete, legate de iarna care vine. Vorbesc despre Ucraina – cum putem să sprijinim Ucraina pentru a trece peste iarna care va veni”, conchide Iohannis.

  • Iohannis: Solicitarea mea către Guvern a fost să creştem pensiile şi salariile şi să nu lăsăm oamenii să poarte singuri povara inflaţiei

    Preşedintele Klaus Iohannis spune că procentul cu care vor fi majorate pensiile va fi calculat la Ministerul de Finanţe şi Guvern: „Solicitarea mea către Guvern a fost să creştem pensiile şi salariile şi să nu lăsăm oamenii să poarte singuri povara inflaţiei”.

    „Trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt în realitate. Atâta vreme cât pensiile de stat au un anumit buget, creşterea trebuie să se încadreze în acest buget. Ori datele acestea sunt la Ministerul Finanţelor şi la Guvern. Solicitarea mea către Guvern a fost să creştem pensiile şi salariile şi să nu lăsăm oamenii să poarte singuri povara inflaţiei. Dar cu cât se realizează această creştere trebuie să se calculeze la Finanţe şi, la modul mai general, în Guvern”, spune Klaus Iokannis.

    Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, luni, că este posibilă o majorare a pensiilor, însă aceasta nu va depăşi 11%.