Tag: inventie

  • Istoria banilor: apariţia monedelor metalice

    Cine putea să marcheze apariţia monedelor metalice, apropiate de forma modernă, dacă nu Herodot, părintele istoriei? Acesta critica spiritul mercantil al locuitorilor cetăţii Lidia, colonie grecească din Asia mică, care nu s-au mulţumit să bată monedă, dar au şi inventat magazinele.Primele monezi au apărut în 640 – 630 î.Ch., fiind fabricate din electrum (aur alb – un aliaj de aur din râurile actualei Anatolii şi din argint, în proporţii egale). Apariţia monedei, repede adoptată în varii forme de restul civilizaţiei antice, a dus şi la apariţia primului bancher. Acesta a fost Pithius, care, la începutul celui de-al cincilea secol înainte de Hristos opera în Asia Mică.

    Tot în această perioadă monedele îşi fac apariţia şi în China, de formă rotundă şi din metal; nu aveau o valoare foarte mare şi s-au dovedit incomode în tranzacţiile costisitoare, spune Glyn Davies, în lucrarea Istoria banilor.

    Cetăţile greceşti Atena şi Corinth încep să bată monedă proprie în 575 – 570 î.Ch., iar un sfert de veac mai târziu legendarul rege Cressus începe să producă, în Lidia, monede de aur şi argint. Capturat de persani, Cressus deschide drumul primilor bani în Persia, care se îndrăgostesc rapid de monezile din aur.

    Apariţia monezilor duce, inevitabil, la ceea ce peste secole, în presa financiară, vor fi denumite “sucess stories”; prima pare a fi cea a sclavului atenian Pasion, care devine în anii 394 – 371 î.Ch. cel mai înstărit şi faimos bancher grec, câştigându-şi, totodată, şi libertatea.

    În timp ce Pasion îşi dezvolta pasiunea pentru bani, pe alte meleaguri, la Roma, gâştele se dovedeau paznici vigilenţi ai Capitoliului (unde se păstrau rezervele monetare ale cetăţii). Preveniţi asupra atacului galilor, romanii i-au mulţumit zeiţei Moneta, din al cărui nume derivă cuvântul “money”. 

    Mânuirea banilor se dezvoltă: în Grecia cu 350 de ani înainte de Hristos dobânda practicată pentru activităţi cuminţi, cum este morăritul, era de 10%, în timp ce pentru activităţile ce implicau riscuri sporite, cum ar fi transportul naval o dobândă de 30% era normală.

    Alexandru cel Mare poate trece drept unul din primii mari cheltuitori ai lumii: întreţinerea uriaşei sale armate costa o jumătate de tonă de argint pe zi. Dar cuceririle sale şi prăzile bogate au stimulat schimburile comerciale; drept urmare Alexandru a simplificat cursul de schimb, fixând o rată de schimb de 10 monezi de argint pentru una de aur.

  • Spadasina antreprenoare. Loredana e campioană mondială la scrimă şi a inventat o aplicaţie pentru telefoanele mobile

     Un alt subiect captivant are în vedere destinul studenţilor care termină ANEFSUL. Statul român este principalul angajator pentru absolvenii de Educaţie Fizică şi Sport. În anul universitar 2014-2015, cele 20 de facultăţi de Educaţie Fizică şi Sport de stat din România şcolarizează circa 8000 de studenţi. Numărul absolvenţilor inundă capacitatea de absorbţie a pieţei muncii, o piaţă asigurată în general de către stat prin posturile de profesor de sport.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Povestea lui Tim Berners-Lee, inventatorul internetului

    La acea vreme, Berners-Lee era un inginer sofwtare în cadrul CERN, laboratorul de fizică de lângă Geneva. Cercetătorii din lumea întreagă erau nerăbdători să împărtăşească date şi rezultatele analizelor între ei, dar era extrem de dificil să facă asta. Berners-Lee a înţeles această problemă şi a văzut potenţialul neexploatat al milioanelor de calculatoare ce pot fi conectate între ele.

    Tim Berrners-Lee a trimis documentaţia pentru ceea ce avea să devină world wide web, la sfârşitul anului 1989, către managementul CERN. Această propunere specifica o serie de tehnologii care ar fi făcut noul sistem accesibil şi util întregii lumi. Propunerea sa nu a fost însă imediat acceptată; în octombrie 1990, el notase deja principalele trei aspecte fundamentale care reprezintă şi astăzi fundaţia world wide web-ului.

    Berners-Lee a scris de asemenea primul editor web şi browser (“WorldWide Web”) şi primul server (“httpd”). Până la sfârşitul anului 1990, prima pagina web era funcţională. De-a lungul anului 1991, oameni din afara CERN s-au alăturat comunităţii web. Un moment extrem de important în evoluţia sa a venit în aprilie 1993, când CERN a anunţat că tehnologia va fi disponibilă, gratuit, pentru oricine vrea să o folosească.

    “Indiferent de calculatorul sau device-ul de pe care accesezi o informaţie, ea ar trebui să fie întotdeauna aceeaşi”, spunea Tim Berners-Lee. “Fiecare persoană influenţează lumea, mai mult sau mai puţin, atunci când intră pe web”.

    De atunci, world wide web a schimbat lumea. A devenit cel mai important mediu de comunicare cunoscut vreodată. Chiar dacă, în mod curent, doar 25% din populaţia lumii foloseste web-ul, acesta a schimbat modul în care învăţăm, cumpărăm, ne informăm, împărţim, colaborăm şi adresăm probleme variind de la ceea ce putem găti până la metode de a trata bolile.

    Tim Berners-Lee şi alţii au înţeles că pentru ca web-ul să îşi atingă adevăratul potenţial, tehnologiile ce stau la bază trebuie să devină standarde globale, implementate în acelaşi fel peste tot în lume. Prin urmare, în 1994 aceştia au fondat Consorţiul World Wide Web (W3C), ca un loc în care cei interesaţi să poata dezvolta specificaţii pentru a asigura funcţionalitatea corectă a web-ului şi să poată verifica, în mod constant, că reţeaua evoluează într-o manieră responsabilă.

    Astăzi, creatorul web consideră că mai este drum lung până se va atinge adevăratul potenţial al comunicărilor globale. “Web-ul, aşa cum l-am visat eu, nu este ceea ce avem acum la dispoziţie. Viitorul său e mult mai mare decât trecutul”, spune Berners-Lee.

  • STUDIU: Pantofii viitorului vor avea tălpi inteligente

    Putem să ne pierdem telefonul… dar încălţămintea niciodată!“, a declarat zâmbind Karim Oumnia, inventatorul francez din orasul Nancy care a lansat primele branţuri ce pot fi conectate la telefonul mobil, interactive şi cu posibilitatea de a încălzi piciorul.

    Karim Oumnia, de formaţie inginer, a petrecut ultimii doi ani inventând şi perfecţionând aceste branţuri inteligente pe care le-a numit Digitsole. Antreprenorul se ocupă de cinci ani de marca de pantofi sport ultrauşori Glagla.

    Ideea a fost să fac ceva mai mult decât un accesoriu conectat la telefon, cum sunt în prezent brăţările, a căror fiabilitate este scăzută. Branţurile numără paşii şi comunicarea cu telefonul este asigurată prin Bluetooth“, spune Oumnia, care a instalat senzori la nivelul tălpilor.

    Distanţa parcursă, viteza, localizarea, altitudinea, numărul de calorii consumate sunt informaţii la care sportivii vor avea acces direct, în timpul exerciţiilor. Există chiar şi un termostat care ajută la reglarea temperaturii piciorului, până la maximum 40 de grade, cu o simplă comandă folosind aplicaţia instalată pe telefonul mobil. “Este o tehnologie foarte complicată”, spune inginerul inventator care anunţă o autonomie de şapte ore pentru funcţia de încălzire continuă. El precizează că acumulatorii, care sunt incluşi, au nevoie doar de trei ore pentru a se încărca, prin intermediul unei simple conexiuni USB.

    Karim Oumnia a încheiat şi un parteneriat cu un laborator al agenţiei franceze pentru energie atomică pentru dezvoltarea de noi funcţionalităţi şi în acelaşi timp a demarat discuţiile cu mai mulţi posibili investitori pentru a strânge fondurile necesare.

    Branţurile cântăresc câteva sute de grame şi sunt făcute din poliuretan (material plastic, n.r.), neopren (varietate de cauciuc sintetic bun izolator termic, n.r.) şi alte materiale plastice şi conţin un circuit electronic şi o rezistenţă electrică. Se pot folosi cu orice tip de pantofi, potrivit declaraţiilor inventatorului.

    Karim Oumnia spune că invenţia sa a suscitat interesul mai multor grupuri economice, dar el nu doreşte să vândă tehnologia, ci să păstreze controlul asupra invenţiei sale, comercializând licenţa de fabricaţie. Inventatorul preconizează că vânzările vor debuta la începutul anului 2015 pe internet, urmând ca în primăvara aceluiaşi an branţurile inteligente să fie disponibile şi în magazine.

    Posibilii clienţi nerăbdători ar putea primi dispozitivele chiar de Crăciun. Produsul a fost promovat săptămâna trecută pe un site de finanţare participativă (donare de fonduri pentru dezvoltarea produsului, n.r.) şi a obţinut în doar cinci zile 40.000 de dolari, sumă pe care Oumnia credea că o va strânge în două luni.

    “Este un semn bun. Lumea se schimbă: încălţămintea, hainele, toate vor fi inteligente. Analizele ne arată că 10% dintre perechile de pantofi care se vor vinde în cinci-zece ani de-acum încolo vor fi inteligente, ceea ce înseamnă mai mult de două miliarde de perechi“, dă asigurări patronul Glagla.

    “Deocamdată, suntem singurii din lume care produc aşa ceva, mai ales că suntem singurii care beneficiază de tehnologia pe care am brevetat-o eu. Avem un oarecare avans, dar avem şi idei despre cum să îl păstrăm”, mai spune inventatorul care se gândeşte să mai includă în talpa pantofilor un senzor pentru măsurarea nivelului PH-ului transpiraţiei sau un dispozitiv GPS.

    Piaţa nu este limitată la sportivi, produsul se adresează tuturor: persoanelor în vârstă, motocicliştilor etc.” explică inginerul Karim Oumnia, care consideră că “tehnologia este matură”.

  • Un elev din Deva a creat ochelarii cu senzori care avertizează nevăzătorii despre obstacole

    Cristian Dragomir este elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Decebal” din Deva şi, în timp ce alţi adolescenţi chiulesc de la ore ca să lenevescă pe o canapea într-un bar, băiatul de 17 ani şi-a petrecut timpul documentându-se şi, în final, inventând un dispozitiv care îi avertizează pe nevăzători dacă au obstacole în faţă.

    Cristian a fost ajutat de un prieten cu doi ani mai mare, Cornel Amariei, la crearea ochelarilor cu senzori, obţinând astfel premiul întâi la faza naţională a concursului “Imagine Cup”, organizat de Microsoft în luna aprilie. Inovaţia a fost premiată în cadrul secţiunii “World Citizenship”, al cărui scop a fost crearea celui mai bun software destinat rezolvării problemelor sociale.

    “Împreună cu un prieten, Cornel Amariei, care acum este student la o univesitate din Bremen, am decis anul trecut prin toamnă să facem un proiect pentru concursul organizat de Microsoft. Bunicul meu avea un prieten nevăzător care îi povestea cât de greu este să se orienteze, aşa că ne-am gândit la o pereche de ochelari cu senzori, care să avetizeze nevăzătorii legat de obstacolele din faţa lor”, povesteşte adolescentul.

    El spune că dispozitivul “funcţionează simplu”.

    “Are forma unor ochelari pe care sunt montaţi senzori cu ultrasunete de mai multe tipuri, care se completează unul pe altul. Aceşti senzori au menirea de a citi mediul înconjurător, de a citi distanţa faţă de obiecte, care este calculată şi transmisă unor motoare de vibraţii. Persoana care poartă acest dispozitiv va simţi, prin vibraţii, apropierea de obiectele din jurul ei şi conturul acestora. Nu va vedea culori, dar va putea aproxima distanţa la care se află de obiectele din jurul său. Când e cale liberă, vibraţiile se simt puternic, când sunt obstacole, vibraţiile sunt mai slabe”, explică Cristian Dragomir.

    Dispozitivul a fost botezat de Cristian “Vizium”, iar proiectarea lui şi apoi procurarea pieselor şi asamblarea lor nu au fost uşoare.

    “Din toamna anului trecut şi până în primăvară numai m-am documentat. Am citit, am stat de vorbă cu persoane nevăzătoare şi am înţeles prin ce trec. Faptul că nu văd culorile e greu de suportat, însă foarte dificil este să se orienteze mai ales atunci când sunt în spaţiu deschis sau în locuri în care nu au mai fost. Am tot experimentat şi am pus tot felul de senzori, până când am nimerit forma optimă”, afirmă el.

    Adolescentul spune că a testat chiar el ochelarii, în timp ce lucra la ei, însă primul test a eşuat.

    “Mi-am pus ochelarii şi m-am învârtit în cerc, ca să nu ştiu unde sunt exact. Matricea ochelarilor cu senzori era inversată, iar eu percepeam obiectele din stânga ca fiind în dreapta. M-am lovit cu capul de o uşă. După ce am făcut modificările de la laptop, rezultatul a fost cel aşteptat”, povesteşte Cristian.

    Prietenul său a venit şi el cu câteva idei care au îmbunătăţit dispozitivul şi a ajutat la obţinerea componentelor necesare.

    “Prietenul meu e foarte atent la detalii şi cu ajutorul lui am reuşit să fac dispozitivul. Amândoi am participat la concurs şi am câştigat”, spune Cristian.

    Cu “Vizium”, adolescentul are planuri mari. Speră să găsescă investitori şi să-l producă la scară mare.

    “Materialele folosite pentru dispozitiv au costat 300 de euro. Eu sper ca o cantitate mare de materiale achiziţionată să scadă costurile de producţie şi să ajungem să putem vinde un Vizium cu 300 de euro. Poate că pare mult, dar un câine pentru nevăzători costă în Anglia 12.000 de lire”, spune tânărul.

    Ochelarii cu senzori care să îi ajute pe nevăzători nu sunt prima invenţie cu care se poate lăuda Cristian Dragomir. Adolescentul este pasionat din copilărie de robotică şi tehnologie şi a început prin a participa la cercurile şcolare dedicate ştiinţei.

    În timp, a ajuns să creeze mai mulţi roboţi cu care a participat la concursuri. Cel mai premiat a fost un braţ robotic care imită câteva dintre mişcările braţului uman.

    Pe acesta l-a numit Explorer I, iar unul dintre scopurile pentru care l-a realizat a fost acela de a fi un ajutor pentru persoanele cu handicap. Astfel, roboţelul putea fi controlat de la distanţă, prin voce, iar în versiunea îmbunătăţită, acesta avea un braţ funcţional care putea fi controlat prin mişcarea mâinii.

    Pasionat şi de muzică, Cristian şi-a făcut un kit de tobe electronice pentru a nu deranja vecinii atunci când exersează.

    “Eu cânt la chitară şi învăţ să cânt la tobe. Pentru că tobele clasice fac mult zgomot şi aş deranja vecinii, mi-am făcut un kit de tobe electronice la care ataşez căşti şi aud doar eu când exersez”, spune Cristian.

    Elev la o clasă cu predare în limba germană, Cristian Dragomir intenţionează să îşi urmeze prietenul la o universitate din Germania.

    “În România sunt universităţi foarte bune şi profesori foarte buni. Din păcate, după ce termini facultatea aici nu ai aceleaşi posibilităţi”, consideră el.

    Până atunci şi până când invenţia sa îi va aduce un alt fel de recunoaştere, adolescentul a fost premiat în cadrul unei campanii civice locale, intitulată “Premianţii fără premii”, prin care sunt recompensaţi, simbolic, cei care prin munca lor merită recunoştinţa comunităţii.

    Profesorii de la Colegiul Naţional “Decebal” din Deva, unde învaţă Cristian, au numai cuvinte de laudă despre acesta. Deşi a ales profilul ştiinţele naturii, tânărul s-a remarcat mai ales la materiile exacte.

    ”Este un băiat foarte inteligent şi practic. Am remarcat o libertate de spirit mai mare decât la colegii lui şi el se folosesşte de asta. E un talent nativ care se remarcă mai ales în zona IT. Pentru că am observat talentul lui am încercat să-l canalizez spre materia pe care o predau. Am încercat să-l conving să participe la olimpiada de fizică, însă nu am reuşit. E un spirit nonconformist, cu multă imaginaţie, care reuşeşte să speculeze lucrurile, să lege informaţiile mult mai bine decât o fac alţi adolescenţi de vârsta lui”, a spus profesorul său de fizică, Mihai Bebu.

    Cadrul didactic a precizat că nu de puţine ori Cristian i-a împărtăşit din planurile sale legate de invenţii şi de fiecare dată a rămas uimit de gândirea clară a elevului, iar atunci când a putut să-l ajute cu un sfat sau cu o idee a făcut-o cu cel mai mare drag.

    ”Mă simt norocos că am un astfel de elev”, a adăugat profesorul de fizică.

  • Un hacker român a inventat, din puşcărie, sistemul care face imposibilă fraudarea bancomatelor

    Valentin Boantă este deţinut al Penitenciarului Vaslui, acolo unde are de ispăşit o pedeapsă de cinci ani. El a profitat încă de timpul în spatele gratiilor pentru a dezvolta un dispozitiv care să împiedice exact tipul de infracţiune pentru care el a fost condamnat.

    Boancă a fost condamnat pentru că fabrica dispozitive de clonare a cardurilor. Mai precis, atunci când clientul folosea terminalul băncii pentru a retrage numerar, aparatul copia datelor pentru ca acestea să poată fi ulterior folosite ilegal.

    Bărbatul, născut la Oneşti şi absolvent al Liceului de arte plastice “Nicolae Tonitza” din Bucureşti a realizat în timp ce era la închisoare macheta unui dispozitiv ce roteşte cardurile în momentul introducerii acestora în terminat, astfel încât orice aparat ilegal de clonare devine inutil. El a trimis macheta către Salonul internaţional de invenţii de la Geneva şi, spre surprinderea sa, a obţinut Premiul internaţional al presei în 2013.

    “Sunt un băiat care a activat într-un domeniu greşit, am fost prins, mi-am recunoscut greşeala, îmi duc crucea, şi sper să am o şansă să demonstrez că a fost o greşeală singulară”, a mărturisit Valentin Boancă, conform celor de la Vremea Nouă.

  • REPORTAJ: Sistem video care permite pacienţilor paralizaţi să comunice, inventat de studenţi ieşeni

     Sistemul creat de câţiva studenţi de la Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi foloseşte o pereche de ochelari video, care proiectează pe fiecare lentilă, de la o distanţă de trei metri, ecranul laptopului la care sunt conectaţi, şi o cameră web direcţionată către unul dintre ochi, care urmăreşte mişcările acestuia şi le transpune, cu ajutorul unui algoritm, în mişcările cursorului pe ecran.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple a câştigat 120 milioane de dolari într-un proces împotriva Samsung, după ce a cerut 2 miliarde dolari

    Procesul a durat patru săptămâni, iar juraţii au decis că Samsung a încălcat două dintre cele patru licenţe aduse în discuţie de Apple. Totodată, verdictul arată că Apple a încălcat, la rândul său, un brevet Samsung, dintre cele două aduse drept contraargument de compania sud-coreeană, potrivit Bloomberg.

    Apple a încercat să demonstreze că smartphone-urile Galaxy produse de Samsung şi sistemul de operare Android, dezvoltat de Google, copiază caracteristici ale iPhone-ului. Ambele companii au încercat să obţină interdicţii împotriva telefoanelor rivalului pe piaţa SUA. Procesul a vizat dispozitive mai vechi, iar cele mai multe dintre acestea nu mai sunt pe piaţă.

    Analiştii anticipează că procesele dintre Apple şi Samsung vor continua.

    Cele două companii au investit sute de milioane de dolari în numeroase acţiuni în justiţie deschise în zeci de ţări, în încercarea de a câştiga orice avantaj posibil pe piaţa smartphone-urilor, estimată la 338,2 miliarde de dolari anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase produse ale capitalismului cu origini antice – GALERIE FOTO

    1. Bomboanele cu mentă

    Igiena dentară nu s-a aflat printre priorităţile egiptenilor, chiar dacă sunt renumiţi pentru alte invenţii precum piramidele sau foile de papirus. După ce au ajuns să se confrunte cu mirosurile rezultate în urma bacteriilor bucale, au conceput primele bomboane mentolate: o mixtură din mai multe ingrediente, printre care şi tămâia şi scorţişoara pe care le fierbeau apoi în miere şi le modelau corespunzător. Bomboanele au fost menţionate mai întâi în papirusul Ebers, un document din secolul 16î.Hr.. şi erau folosite atât în ceremonii religioase, cât şi din motive medicale.

    2. Paraşutele

    Majoritatea atribuie inventarea paraşutelor lui Leonardo da Vinci, dar, de fapt, chinezii antici sunt  cei cărora le-a venit ideea, potrivit listverse.com. Dovezi scrise demonstrează că împăratul Shun, un bărbat care a trăit în urmă cu mai bine de 4000 de ani în urmă, a fost forţat să se arunce de pe o clădire înaltă de către tatăl lui. Shun a folosit două pălării din bambus şi a coborât astfel lin pe pământ. Scrieri ulterioare povestesc cum acrobaţii chinezi foloseau echipamente asemănătoare paraşutelor pentru a distra nobilimea, cu mai bine de 1700 de ani înainte de presupusa invenţie a lui da Vinci.

    3. Încuietorile

    Cele mai vechi lacăte găsite aparţin egiptenilor antici şi, potrivit dovezilor, au fost realizate cu cel puţin 2000 de ani î.Hr.. Se crede însă că există de mai mult timp. Ce diferă la încuiterorile egiptenilor este că erau alcătuite în totalitate din lemn, inclusiv cheia.  Se crede că egiptenii au făcut încuietori complexe pentru a păzi lucuri valoaroase sau cu importanţă religioasă.

    4. Automatul pentru produse alimentare

    Primul automat de snack-uri oferea un singur produs: apă sfinţită. În schimbul unei monede echivalente cu circa 4,40 dolari, putea să ofere o cantitate mică de apă sfinţită folosită în temple. Aparatul era format dintr-o cutie cu un spaţiu în care se introducea o monedă. Moneda lovea un braţ care clătina suportul în care se afla apa sfinţită astfel încât aceasta să cadă.

    5. Popcornul

    Aztecii nu au inventat tehnic popcornul, dar l-au descoperit ca urmare a invaziei spaniole. Când Columb a interacţionat cu tribul Arawak, a primit un corsaj din popcorn. Se credea că este o componentă fundamentală în imperiul lor şi juca un rol important în cultura aztecă. Era folosit deseori în construirea de coliere sau a altor bijuterii şi în decorarea statuetelor religioase. Un ritual aztec implica aruncarea unei cantităţi mari de porumb în foc, ca sacrificiu pentru zei.

    6.Frigiderul

    “Yakhcal”-ul, strămoşul frigiderului, era o ridicătură de aproximativ 18 metri făcută din noroi. Sub aceasta, era săpată o groapă de aproximativ 5000 metri cubi. Gheaţa era făcută în canale din yakhchal umplute cu apă şi care îngheţau în timpul nopţii, când temperaturile erau foarte scăzute.

     

     

     

  • Marcajul care le dă bătaie de cap brazilienilor. Cum au reacţionat şoferii la invenţia din Sao Paolo şi motivul pentru a fost introdusă – VIDEO

     Linia dublă continuă în zig-zag a fost creată pentru ca maşinile să aibă mai mult loc pentru a staţiona sau pentru a merge înainte, explică autorităţile, citate de bbc.com.

    “Stârneşte multă confuzie, iar traficul este şi mai rău”, a declarat un motociclist pentru canalul de televiziune Gazeta.

    “Cine a făcut asta, era beat”, s-a plâns o altă persoană.

     

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro