BusinessMagazin

Tag: internet

  • Parlamentul European a votat în favoarea Directivei Drepturilor de Autor pe piaţa unică digitală

    Directiva are ca scop să oblige giganţii internetului să contribuie financiar mai mult pentru conţinuturile artistice şi articolele pe care le utilizează.

    Proiectul de directivă privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală, prezentat de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016, introduce o serie de noi reguli care sunt menite să forţeze platformele online – tot mai populare – să împartă veniturile cu creatorii de conţinut şi să ofere posibilitatea tragerii la răspundere a platformelor care încalcă drepturile de autor prin distribuirea de conţinut nelicenţiat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mult de jumatate dintre romani fac cumparaturi online in timpul orelor de program

    Cei mai mulţi angajaţi (54%) preferă să facă cumpărături pe internet după-amiază, între orele 15:00 şi 18:00, în timp ce 19% dintre respondenţi găsesc timp pentru astfel de cumpărături dimineaţa, între 9:00 şi 11:00. Doar 15% dintre respondenţi spun că fac pauză de la birou pentru cumpărături în jurul pauzei de prânz.

    Unul din doi angajaţi foloseşte cel mai adesea telefonul personal pentru a face cumpărături online în timpul orelor de program, iar 32% folosesc calculatorul sau laptopul de serviciu. Alte dispozitive folosite de către angajaţii românii pentru cumpărături online sunt PC-ul/laptop-ul personal (7%), tableta personală (4%), telefonul de serviciu (2%) sau tableta oferită de companie (1%).

    Printre produsele cele mai cumpărate prin intermediul internetului de către angajaţii români se află produsele de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii (39.8%), produse electronice şi electrocasnice (33%), produse IT&C (28%), cadouri (24.3%), produse cosmetice (15.5%), jucării şi produse pentru copii (9%) şi produse de bricolaj şi amenajări interioare (9.2%).

    Magazinele online cu produse de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii sunt accesate cel mai des de către angajaţii români. Clasamentul continuă cu platformele de tip marketplace şi magazinele online cu produse electronice şi electrocasnice, cu peste un sfert dintre angajaţi, care fac cel mai des cumpărături online din astfel de magazine.

    Aproape 1 din 5 angajaţi români declară că intră pe site-urile magazinelor online chiar şi atunci când nu au ceva de cumpărat în mod special, profitând de eventualele momentele libere în timpul serviciului pentru a căuta noi produse în magazinele online preferate. Alţi peste 33% dintre angajaţi preferă să folosească pauzele pentru a citi diferite articole online, iar aproximativ 30%, pentru a naviga pe paginile reţelelor de socializare.

  • Pianistul în şlapi: Un spălător de vase din Oradea impresionează internetul cu talentul său

    Antreprenorul bucureştean Tudor Maxim l-a surprins într-un filmuleţ, pe care apoi l-a postat pe reţeaua de socializare. “Ne plimbam prin Oradea şi dintr-o dată ne-a atras atenţia o muzică magică. Ne-am apropiat şi am descoperit un tânăr în şlapi ce cânta la un pian în parc. Am fost fermecaţi de muzica lui. Am descoperit că provine de al casa de copii şi lucrează ca spălător de vase. Nu are educaţie muzicaşă şi nici prea multă formală. Dar ce cântă e fenomenal!”, a scris Maxim, pe Facebook.

    Imaginile filmate îi confirmă spusele: tânărul îmbrăcat într-un tricou şi pantaloni scurţi şi încălţat cu papuci, cântă foarte bine şi are o voce puternică. Întrebat cum a învăţat să cânte, arată spre ureche, dezvăluind astfel că este în totalitate autodidact. În înregistrarea de şapte minute, Ernest cântă mai multe melodii, precum “Caruso”, a italianului Lucio Dalla, ori “Copacul”, de Aurelian Andreescu.
     

     
    În 12 ore, postarea lui Maxim a adunat peste 63.000 de vizualizări şi mii de comentarii şi distribuiri. Unii oameni s-au oferit chiar să-i plătească lui Ernest ore de muzică, în timp ce alţii au sugerat că ar trebui angajat de Filarmonica din Oradea, scrie www.ebihoreanul.ro

  • Cât de des apelează românii la internet banking

    Bărbaţii sunt mai orientaţi decât femeile spre operaţiuni de Internet Banking. Astfel, dacă femeile utilizează acest serviciu zilnic sau de câteva ori pe săptămână în procent de 26%, în cazul bărbaţilor se constată o diferenţă de +12% (38%). Dacă ne referim în continuare la cei care utilizează Internet Bankingul cel puţin o dată pe săptămână, se observă şi în acest caz diferenţe pe categorii de gen (faţă de total populaţie – 42%). Procentul femeilor este şi de această dată mai scăzut comparativ cu cel al bărbaţilor: 37% versus 48%.

    Analizând comportamentul de consum pe categorii de vârstă, se constată că cei cu vârste cuprinse între 31-45 de ani sunt cei mai devotaţi consumatori, acest target alegând să folosească Internet Bankingul cel puţin o dată pe săptămână în procent de 46%. Referindu-ne la aceeaşi frecvenţă de consum, tinerii cu vârste cuprinse între 18-30 au un comportament similar cu cel al persoanelor de 46-65 de ani, în cazul ambelor categorii de vârstă înregistrându-se un procent de 40%. 

    „Diferenţe apar şi atunci când ne raportam la nivelul de educaţie al populaţiei. Cea cu o educaţie medie şi sub-medie este caracterizată de un consum mai scăzut de Internet Banking, comparativ cu cea care beneficiază de un nivel înalt de educaţie”, susţine Julien Zidaru, managing partner Exact Business Solutions. Mai exact, ultima categorie menţionată utilizează Internet Bankingul în procent de 50% cel puţin o dată pe săptămână (cu 16% mai mult decât cei cu o educaţie medie şi sub-medie) şi în procent de 71% cel puţin o dată pe lună (cu 20% mai mult decât cei cu un nivel mediu şi scăzut de educaţie şi cu +10% faţă de media naţională). Cei care folosesc Internet Bankingul zilnic sau de câteva ori pe săptămână sunt tot cei cu un nivel înalt de educaţie – 37%, procentul celor care îl utilizează cu aceeaşi frecvenţă din rândul persoanelor cu educaţie medie şi sub-medie fiind de 26%.

    În concluzie, bărbatul cu educaţie superioară este cel care foloseşte cel mai des serviciile de Internet Banking: 74% cel puţin o dată pe lună, 52% cel puţin o dată pe săptămână, 41% zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

    Realizând, de asemenea, o ierarhie în funcţie de mărimea oraşelor ţării, Bucureştiul este în topul consumului de Internet Banking: 71% dintre bucureşteni accesează acest serviciu cel puţin o dată pe lună, 53% cel puţin o dată pe săptămână, iar 41% zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Îndreptând privirea spre mediul rural, constatăm o deschidere a locuitorilor spre zona de Internet Banking: 49% dintre ei apelează la acest instrument cel puţin o dată pe lună, 35% cel puţin o dată pe săptămână, iar 24% zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

  • Mai bine fără haine decât fără telefon: 23% dintre oameni ar prefera să fie surprinşi dezbrăcaţi în public

    Conexiunea la Internet a devenit ceva esenţial pentru mulţi utilizatori, mai ales atunci când sunt pe drum. Prin urmare, peste o cincime (22%) dintre respondenţii la un sondaj recent Kaspersky Lab spun că a fi conectat la Internet este la fel de important pentru ei ca a avea acces la mâncare, apă şi adăpost, potrivit unui comunicat al companiei.-

    Măsura în care ne bazăm pe dispozitive şi pe conectivitatea oferită este acum atât de mare încât pierderea unui smartphone sau a unei tablete poate fi mai stresantă decât multe alte situaţii traumatizante. Aproape toţi respondenţii (90%) au spus că s-ar simţi stresaţi dacă şi-ar pierde sau le-ar fi furat dispozitivul – un procent mai mare decât cei care au menţionat evenimente ca pierderea unui tren/a avionului (88%), faptul de a fi implicaţi într-un accident minor de maşină (88%) sau îmbolnăvirea (80%).

    În plus, oamenii sunt pregătiţi să rişte să fie puşi în situaţii jenante sau chiar în pericol pentru a rămâne conectaţi. De exemplu, 26% dintre respondenţi s-au uitat în ecranul telefonului atunci când traversau strada, iar 21% când treceau printr-o zonă necunoscută/periculoasă. Mai mult, o persoană din cinci a spus că s-ar simţi dezbrăcată fără dispozitivul său conectat. Acest lucru a fost investigat de Kaspersky Lab într-un experiment recent în care un voluntar gol şi neajutorat a primit sarcina de a-şi găsi hainele într-un oraş necunoscut, fără telefon şi toate avantajele aduse de acesta. După cum au demonstrat studiul şi experimentul nostru social, senzaţia de a nu avea telefonul cu tine este similară cu cea de a fi dezbrăcat.

    Kaspersky Lab este o companie globală din domeniul securităţii cibernetice, prezentă pe piaţă de peste 20 de ani.

  • Banii şi YouTube-ul: Cum au reuşit vloggerii să devină noii Oprah Winfrey ai lumii internetului

    „A fost ceva foarte palpabil ce mi-a arătat că există potenţial în vlogging,” a declarat britanicul. Călătorind în LA ca un „copil ciudat căruia îi plăcea YouTube-ul”, a dorit foarte tare să devină antreprenor. „Nu am crezut vreodată că ceea ce începusem va deveni ulterior un business”, a spus Butler.

    Marcus a făcut parte din „Invazia britanică de pe YouTube”, alcătuită dintr-un grup de prieteni din care fac parte Alfie Deyes, Zoella şi Caspar Lee, care şi-au promovat canalele unui altuia. Cel mai de succes video al lui Butler este unul în care acesta a rap-uit împreună cu vloggerul american Tyler Oakley după ce inhalaseră heliu, video ce a strâns peste opt milioane de vizualizări.

    Acum, Marcus Butler a cumpărat proprietăţi în oraşul său natal, Brighton, a început un business cu gustări sănătoase şi o companie de management muzical. A început să facă bani din reclamele ce rulau pe canalul său de YouTube. Ca alţi vloggeri de succes, acesta promovează diferite branduri, produse şi servicii. Alte surse de venit vin din tururi mondiale, cărţi şi produse cu numele său pe ele. Pe scurt, a devenit un model pentru o generaţie de tineri ce doresc să-i urmeze calea.

    Pe aceşti aspiranţi tineri vloggeri îi aşteaptă, însă, un drum greu în calea lor spre succes. Platforma pe care vor să aibă succes este una foarte aglomerată la ora actuală, unde ne-ar lua opt ani pentru a urmarii video-urile încărcate într-o singură zi – incluzând cele produse de vedete de film, muzică sau alte părţii ale lumii divertismentului.

    Platforma în sine, YouTube, nu este deloc scutită de competiţie, Facebook fiind principalul rival în conţinut video pe de-o parte şi Spotify în streaming de muzică pe de alta. Când prietenii lor de abia îşi încep carierele, tinerii vloggeri au dificila misiune de a conduce un business complex în faţa tuturor urmăritorilor lor.

    Indiferent, oportunităţile sunt uriaşe – oricine deţine un smartphone poate încerca să atragă o parte din cei 1,9 miliarde de utilizatori activi ai YouTube. Mărimea economiei celor carea creează conţinut pe YouTube este foarte greu de estimat. Profiturile Alphabet, compania mamă a celor de la Google, nici nu e pe aproape de profiturile obţinute de YouTube. Însă numărul canalelor de YouTube ce câştigă peste 100.000 de dolari pe ani a crescut cu 40% faţă de anul trecut, declară compania americană.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Metodele de a economisi bani fără efort descoperite de o tânără pe internet care au ajutat-o să strângă suficienţi bani pentru a da avans la o casă

    O tânără din Marea Britanie a reuşit să strângă 15.000 de lire sterline (peste 16.000 de euro), bani cu care şi-a cumpărat o locuinţă cu trei camere, printr-o metodă la îndemâna oricui. Pe când era studentă, Clair Hughes, în vârstă de 30 de ani, a descoperit că doar cu câteva căutări pe internet şi multă atenţie poţi economisi sute de lire fără efort. Cum a reuşit?

    Hughes a început să caute idei de economisire a banilor ca o modalitate de a strânge nişte bani suplimentari în perioada studenţiei. Întâi, a petrecut câteva ore căutând pe diverse site-uri vouchere şi coduri de discount. Curând, a realizat că, de la articole pentru casă la cosmetice şi hrană de animale, pentru orice produs găsea o reducere, fapt care a convins-o să nu mai rateze nicio ocazie de a economisi.

    Cu timpul, a descoperit  că există şi alte metode de a contribuit substanţial la economiile sale, cum ar fi aplicaţiile de cashback. La fiecare tranzacţie, ea obişnuia să încarce fotografii ale bonurilor fiscale şi, după ce acestea erau scanate de companiile participante la promoţii, o parte din sumă îi era virată înapoi în cont. “Poţi obţine o parte din bani înapoi pentru majoritatea produselor pe care oricum le cumperi”, spune Hughes.

    O altă metodă prin care britanica a reuşit să strângă bani a fost prin completarea chestionarelor online, care i-au adus, de asemenea, sute de lire sub forma voucherelor de cumpărături.

    Ea spune că se pot economisi bani şi dacă te înregistrezi pentru a testa produse cosmetice sau alte articole nou-lansate. De-a lungul anilor, Hughes a reuşit să economisească nu mai puţin de 15.000 de lire. Acum, ea are o nouă ţintă: vrea să economisească bani pentru nunta sa.

     

  • Libra Internet Bank şi-a dublat profitul net în semestrul I, la peste 46 de milioane de lei

    Rezultatul a fost obţinut „în primul rând prin creşterea semnificativă a portofoliului de credite, în condiţiile unei rate de neperformanţă mult sub media sistemului bancar, dar şi prin optimizarea cheltuielilor operaţionale”, susţin reprezentanţii băncii.

    La 30 iunie 2018, activele nete ale Libra Internet Bank erau în valoare de 4,96 miliarde de lei (în creştere cu 9% faţă de începutul anului), în condiţiile în care soldul surselor a fost de 4,39 miliarde de lei, iar soldul creditelor – 3,06 miliarde de lei.

    Rata de neperformanţă a băncii s-a situat la 1,69%, media pieţei fiind în jur de 6%.

    „Investiţiile noastre permanente şi susţinute în creşterea calităţii serviciilor şi în inovaţie tehnologică au făcut ca în prima jumătate a anului să atragem mulţi clienţi noi şi să ne putem menţine un ritm de creştere ridicat, pe toate liniile de business. Un alt factor important în dezvoltarea băncii îl constituie abordarea de nişă şi specializarea avansată pe segmentele profesii liberale, agricultură şi real-estate”, a declarat Emil Bituleanu, directorul general al Libra Internet Bank.

    Libra Internet Bank are o cotă de piaţă de peste 1% şi o reţea de 50 de sucursale.

  • A primit de la un client un bacşis de 0,03% din consumaţie şi a pus nota de plată pe net. Reacţia a făcut înconjurul lumii

    Proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.

    “Vreau să încep prin a-mi asuma întreaga răspundere pentru publicarea notei de plată”, a scris proprietarul localului. “Nu a fost decizia ospătarului, ci a mea. Am decis să fac acest lucru şi, chiar dacă ar trebui să îmi cer scuze faţă de dl. LeSean McCoy, conştiinţa nu mă lasă să fac asta.”

    Bărbatul povesteşte apoi întâmplarea din perspectiva sa: “Dl. McCoy şi prietenii săi s-au aşezat la o masă de lângă biroul meu. Fiind o vedetă în Philadelphia, personalul l-a recunoscut imediat. Deşi ospătarul era extrem de entuziasmat, dl. McCoy i s-a adresat de o manieră jignitoare încă de la început. După ce dl. McCoy şi prietenii săi au plecat, m-am întors către ospătar care stătea trist, cu capul lăsat. Am ridicat apoi nota de plată şi nu mi-a venit să cred: 0,03% din valoarea de peste 60 de dolari. 20 de cenţi pe care ospătarul trebuie să îi împartă cu ceilalţi angajaţi. Atât le-a lăsat un milionar care i-a insultat.”

    Proprietarul PYT îşi încheie mesajul scriind că angajaţii săi merită mai mult şi nu regretă gestul.

  • A primit de la un client un bacşis de 0,03% din consumaţie şi a pus nota de plată pe net. Reacţia a făcut înconjurul lumii

    Proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.

    “Vreau să încep prin a-mi asuma întreaga răspundere pentru publicarea notei de plată”, a scris proprietarul localului. “Nu a fost decizia ospătarului, ci a mea. Am decis să fac acest lucru şi, chiar dacă ar trebui să îmi cer scuze faţă de dl. LeSean McCoy, conştiinţa nu mă lasă să fac asta.”

    Bărbatul povesteşte apoi întâmplarea din perspectiva sa: “Dl. McCoy şi prietenii săi s-au aşezat la o masă de lângă biroul meu. Fiind o vedetă în Philadelphia, personalul l-a recunoscut imediat. Deşi ospătarul era extrem de entuziasmat, dl. McCoy i s-a adresat de o manieră jignitoare încă de la început. După ce dl. McCoy şi prietenii săi au plecat, m-am întors către ospătar care stătea trist, cu capul lăsat. Am ridicat apoi nota de plată şi nu mi-a venit să cred: 0,03% din valoarea de peste 60 de dolari. 20 de cenţi pe care ospătarul trebuie să îi împartă cu ceilalţi angajaţi. Atât le-a lăsat un milionar care i-a insultat.”

    Proprietarul PYT îşi încheie mesajul scriind că angajaţii săi merită mai mult şi nu regretă gestul.