BusinessMagazin

Tag: interes

  • Piaţa de artă la jumătatea anului: interes în creştere pentru arta contemporană, dar marii maeştri sunt responsabili pentru cele mai mari tranzacţii

    Totodată, casa Artmark remarcă un interes tot mai crescut pentru arta tânără, postmodernă şi contemporană, segment al pieţei de artă a atins un maxim la cea mai recentă licitaţie de profil, organizată în urmă cu două săptămâni, cu un volum total al vânzărilor de 321.700 euro.

    Casa de licitaţii apreciază că atenţia pe care arta românească contemporană a captat-o pe plan internaţional s-a reflectat şi pe piaţa din România, iar colecţionarii români se arată tot mai dispuşi să investească în artiştii contemporani. Aceasta este şi tendinţa întâlnită pe piaţa internaţională de artă, conform ultimelor bilanţuri ale caselor de licitaţii Sotheby’s şi Christie’s, piaţa de artă contemporană înregistrând cele mai bune rezultate, peste sumele oferite pentru lucrările vechilor maeştri.

    În primul semestru al lui 2013, vânzările de artă contemporană ale Artmark au fost cu aproape 60% mai ridicate faţă de media aceleiaşi perioade a lui 2012, înregistrându-se şi cea mai mare rată de adjudecare pe acest segment, de 92%.

    Cele mai mari tranzacţii sunt atribuite totuşi, în continuare, marilor maeştri ai picturii româneşti; tablourile acestora continuă să reprezinte pentru colecţionari o investiţie sigură, de durată. Au fost stabilite noi recorduri de autor pentru Ştefan Luchian (“Două fete”, 300.000 euro), Ion Andreescu (“Ulcică cu flori de câmp”, 150.000 euro) şi Theodor Aman (42.500 euro, pentru tabloul de mici dimensiuni intitulat ”Veneţiană”) şi reconfirmări ale valorii lui Nicolae Grigorescu (“Întoarcerea de la târg”, 150.000 euro şi “Costum verde de bal/ Colombina în verde”, 142.000 euro).

    Cu 24 de licitaţii organizate de la începutul anului şi până acum, Artmark acoperă 75% din totalul pieţei secundare de artă. Casa oferă instrumente de informare şi analiză, cum sunt Indexul pieţei de artă, indicii de rentabilitate ArtC şi lichiditate ArtL.

     

  • De ce s-au înfuriat figurinele Lego?

    Patru universitari din Oxford, Budapesta şi New Jersey au evidenţiat şi analizat cele mai disputate subiecte de pe Wikipedia, în engleză şi în alte nouă limbi, printre care şi româna. Studiul se cheamă „The most controversial topics in Wikipedia: A multilingual and geographical analysis“ şi îl găsiţi cu o simplă căutare cu Google – acolo sunt definite noţiunile de „subiect controversat“, plus multe amănunte.

    Mie mi-e de ajuns să spun că în română cele mai disputate subiecte sunt, în ordine descrescătoare, „FC Universitatea Craiova“, „Mircea Badea“, „Disney Channel (Romania)“, „Rebeliunea legionară şi pogromul de la Bucureşti“, „Lugoj“, „Vladimir Tismăneanu“, „Craiova“, „România“, „Traian Băsescu“ şi „Biserica Ortodoxă Română“.

    În engleză subiectele sunt „George W Bush“, „Anarchism“, „Muhammad“, „List of World Wrestling Entertainment, Inc. employees“, „Global Warming“, „Circumcision“, „United States“, „Jesus“, „Race and intelligence“ şi „Christianity“.

    Interesantă este şi imaginea care însoţeşte articolul, formată din titlurile celor mai controversate 1.000 de articole din 10 limbi.
    Personal, sunt puţin mirat de faptul că lumea, de oriunde ar fi, este pasionată (un subiect disputat este unul pasionant, nu?!) de politică, geografie, credinţă, istorie şi figuri istorice, sănătate, sex, drepturi ale omului, mediu, activism social, ştiinţă, tehnologie, internet, sport şi evenimente sportive, literatură, filme, televiziune, actori, regizori, filme de animaţie, muzică, genuri muzicale, dar niciun topic dintre cele 1.000 de articole nu ţine de economie, criza economică, instituţii financiare, şomaj sau antreprenoriat.

    Unii ar putea spune că este din cauza profilului utilizatorilor, dar cred că în rândul editorilor Wikipedia nu se găsesc prea mulţi hateri sau troli care să strice rezultatele.

    Diferenţele culturale se regăsesc şi pe naţionalităţi – spaniolii sunt centraţi de sport, arabii pe religie, francezii şi cehii trag spre ştiinţă şi tehnologie, iar românii spre muzică şi entertainment. „Israel“, „Adolf Hitler“, „Holocaustul“ şi „Dumnezeu“ sunt articole disputate în toate limbile; Wikipedia cehă pare a avea o problemă cu homosexualitatea, ungurii cu discriminarea ţiganilor, iar nemţii, ciudat, cu Croaţia.

    Ca nişte buni cercetători, cei patru s-au ferit să tragă nişte concluzii clare, lăsând la latitudinea fiecăruia să interpreteze datele.
    La fel procedează Christoph Bartneck, un profesor de robotică din Noua Zeelandă, care a studiat 6.000 de figurine Lego şi a constatat că, începând cu 1990, feţele figurinelor Lego au început să exprime şi altceva în afara zâmbetului standard, devenind, în ultimii ani,  din ce în ce mai furioase.

    Primii omuleţi Lego au apărut în 1978 şi iniţial semănau cu banalul smiley din lumea computerelor – un zâmbet pe un fundal galben. Anii ‘90 au adus o diversificare a emoţiilor – mânie, frică, tristeţe, surpriză sau siguranţă, iar în timp numărul feţelor şi tipul de expresii au crescut considerabil.


    Bartneck urma să îşi prezinte cercetarea la o conferinţă din Japonia şi va adăuga, poate, la un moment dat, o concluzie cercetării sale. Ar putea face o paralelă, zic, cu lumea veşnic ferice a păpuşii Barbie şi a lui Ken, unde toate cele sunt fie roz, fie sclipicioase şi musai cu pătrăţele pe abdomen.
    Şi mai trebuie să precizez că acesta este un text uşor, de vară, pentru că oricum economia nu interesează pe nimeni.

  • Suceava: Proiect de promovare online a obiectivelor culturale şi turistice prin plăcuţe cu coduri QR

     Potrivit unui comunicat al Bibliotecii Bucovinei din Suceava, instituţia, împreună cu bibliotecile publice din Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, dar şi cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Suceava şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Suceava, va implementa proiectul Descoperă Suceava prin coduri QR.

    Aplicaţia, în valoare de 16.900 de lei, este finanţată de International Research & Exchanges Board (IREX), Biblioteca Bucovinei fiind câştigătoare a concursului “Idei de 15.000 + lei” din cadrul programului BIBLIONET.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft reduce preţul Windows RT pentru tabletele mici. Care este motivul

     Microsoft încearcă să determine companiile partenere să producă mai multe tablete echipate cu sistemul de operare Windows RT, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei.

    Reducerea de preţ este valabilă numai pentru tabletele de mici dimensiuni.

    La un an după prezentarea primelor dispozitive cu Windows RT, prin care Microsoft spera să se impună pe piaţa tabletelor, compania nu a reuşit să acumuleze o cotă de piaţă semnificativă. Producătorii de dispozitive, precum HP sau HTC, nu au acordat suficientă atenţie sistemului de operare, astfel că tabletele cu Windwos RT lipsesc din magazine în timp ce Apple şi Google continuă să domine piaţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza afectează vacanţele: Câţi români şi-au petrecut concediile anul trecut în străinătate

     Aproape 770.000 de români au fost anul trecut în străinătate în vacanţe, în scădere cu 11%. “Scăderea de anul trecut are mai multe explicaţii: dispariţia de pe harta turistică a Tunisiei şi Egiptului, din cauza tulburărilor politice, imaginea încă nerefăcută în 2012 a Greciei şi majorările de tarife în staţiunile din Turcia, care au făcut această destinaţie mult mai greu accesibilă pentru unii”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dragoş Răducan, directorul general al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    În schimb, numărul celor care au mers peste graniţe cu afaceri sau în interes de serviciu anul trecut a depăşit 57.000, faţă de puţin peste 43.500 în anul 2011. Aproape 90% dintre românii plecaţi în interes de business în străinătate au ajuns în diverse oraşe din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corlăţean, întrebat dacă Maior e propus ca ambasador în SUA: Nu este un punct de interes pentru domnia sa

     “Domnul George Maior ocupă o responsabilitate extrem de importantă pentru statul român. Este şeful SRI, extrem de apreciat în comunitatea europeană şi euroatlantică. Reprezintă o poziţie fundamentală pentru statul român, astfel încât nu doar îmi imaginez, ci chiar ştiu că nu este un punct de interes nici pentru domnia sa, iar propunerile pe care le-am făcut se referă strict la cei care sunt membri ai corpului diplomatic românesc”, a spus Corlăţean, întrebat despre Maior.

    Anterior, surse oficiale declaraseră pentru MEDIAFAX că Ministerul Afacerilor Externe a propus deja preşedintelui Traian Băsescu înlocuitorii ambasadorilor României rechemaţi din SUA, Rusia, Israel, fiind în toate cazurile diplomaţi de carieră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: La Mittal suntem între ciocan şi nicovală. Şeful Mittal a evocat varianta retragerii din Europa

     Premierul a arătat că Guvernul de la Bucureşti are o politică de sprijinire a tuturor companiilor din România, dar că este nevoie ca măsurile de sprijinire să fie agreate şi de Comisia Europeană.

    “Întreaga companie (Mittal-n.r.) în Europa are o problemă cu creşterea preţului la energie, ori aici politicile interne pe care le vom aplica sunt de sprijinire a uzinei de la Galaţi, dar este nevoie şi de coordonare pe plan european, pentru că, dacă se impune să adoptăm anumite reguli, suntem între ciocan şi nicovală, între interesul de a ne menţine aici fabricile şi infringementul de la Bruxelles”, a spus Ponta.

    Întrebat de jurnalişti dacă preşedintele Mittal a vorbit, în discuţia avută la Bucureşti, despre posibilitatea de a se retrage din România, premierul a răspuns că “nu în mod direct”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, fermierilor români: Bruxelles-ul nu e Înalta Poartă, ci un partener al României

     “Poate de la această întâlnire veţi pleca, dacă voi reuşi să vă conving, că Bruxelles-ul nu e Înalta Poartă. Vă pare Cioloş a fi unul de la Înalta Poartă? Mie nu-mi pare deloc. Eu cred că Bruxelles-ul e partenerul nostru, cu o singură condiţie: să respectăm regulile. Atunci când respecţi reguli şi ce ne-am angajat să facem, cu certitudine Bruxelles-ul ne va fi un partener. Când vedeţi sancţiuni, să vă întrebaţi de zece ori ce o fi făcut România de sunt poziţii care o admonestează”, a spus Băsescu.

    El a arătat că interesul celor de la Bruxelles este ca banii europeni să fie cheltuiţi bine şi la vreme în România şi i-a îndemnat pe fermieri să considere Bruxelles-ul un partener.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Douăzeci de ani cu Wired

    Cred că era prin 1988 când am văzut prima oară o revistă de tehnologie IT. Întâmplarea a fost că revista care mi-a căzut în mâini să fie tocmai BYTE, etalonul suprem în domeniu (cum aveam să aflu câţiva ani mai târziu). Am fost totodată uimit şi speriat: nu înţelegeam nimic. Eu lucram pe un calculator care împreună cu perifericele cântărea cel puţin o tonă, în vreme ce în revistă nu se vorbea decât de computere care stăteau lejer pe un birou. Eram complet deconectaţi de restul lumii.

    Sigur că după revoluţie a apărut o imensă “foame” de informaţie din domeniul noilor tehnologii informatice. Şi folosesc la modul propriu cuvântul “tehnologie”: oamenii voiau să ştie cum funcţionează procesoarele şi sistemele de operare, să afle despre tendinţele din lumea limbajelor de programare, despre programele cele mai performante din diverse domenii şi, foarte curând, despre internet. Eram cu ani buni în urmă şi sunt mândru că am contribuit după puterile mele la reducerea decalajului prin revistele la care am lucrat începând din 1992. Ceea ce era de neimaginat în 1988 s-a întâmplat în 1995: a apărut ediţia românească a revistei BYTE. Iar eu eram redactorul-şef.

    Am avut în aceşti ani şansa să simt pe viu evoluţia interesului publicului: pe măsură ce PC-urile deveneau mai accesibile, interesul s-a mutat de la tehnologie la bricolaj: de la overclocking până la asamblarea unui întreg computer din componente. Apoi, când PC-urile au devenit un produs de larg consum, interesul s-a mutat spre partea de achiziţie, cu teste de performanţe, comparaţii etc. În cele din urmă, interesul a dispărut cu totul: computerul a devenit egalul frigiderului sau al maşinii de spălat. Nici măcar BYTE n-a făcut faţă acestei evoluţii şi în 1998 a dispărut, urmată de cea mai mare parte a revistelor de specialitate. Nu e trist, pentru că e firesc: exact la fel s-a întâmplat cu electronica în urmă cu câteva decenii.

    Chiar şi interesul meu a evoluat. Sunt, desigur, interesat de tehnologiile tangente cu meseria mea, însă mă interesează mai mult implicaţiile noilor tehnologii în societate, cultură şi, în cele din urmă, în viaţa de zi cu zi. Mă lovisem de referinţe la revista Wired, dar n-am avut ocazia să pun mâna pe ea. Am găsit-o întâmplător la un stand de presă în Amsterdam şi a fost dragoste la prima vedere. Vorbesc aici de obiectul fizic, pentru că este poate cea mai extravagantă tipăritură pe care am văzut-o – exact cum şi-o imaginau fondatorii: “O revistă care pare că ţi-a fost trimisă din viitor”. În interior nu apare nicio poză înfăţişând computere, telefoane sau alte produse. Pagini luxuriant ilustrate alternează cu zeci de pagini conţinând doar text.

    De fapt, nu este o revistă de sau despre tehnologie. Ideea de la care s-a pornit a fost în aparenţă simplă: cum ar fi văzut oare Marshall McLuhan evoluţia unui nou mediu de comunicare. Şi iată că, într-o vreme când presa scrisă piere, Wired împlineşte 20 de ani şi o duce tot mai bine.
    Totul a început la Amsterdam, unde un american pe nume Louis Rossetto şi prietena sa Jane Metcalfe lucrau la o firmă de traduceri şi colaborau la o revistă de specialitate. Rossetto a intuit că urmează o revoluţie tehnologică de amploare, aşa că a plănuit împreună cu Jane o revistă care să documenteze “cultura digitală” pe care o va genera.

    Au plecat înapoi în SUA să o pună în practică şi au creat împreună cu graficianul John Plunkett şi alţi prieteni un prototip. Dar n-au reuşit să convingă niciun investitor până când, în cele din urmă, s-au întâlnit cu Nicholas Negroponte, care a studiat proiectul şi le-a pus o întrebare scurtă: câţi bani vă trebuie? De aici lucrurile au început să se precipite şi în jurul proiectului au început să se adune nume grele, printre care John Perry Barlow, Kevin Kelly, Stewart Brand, Bruce Sterling, William Gibson.

    Primul număr a apărut în ianuarie 1993 şi a fost distribuit clandestin la MacWorld. A devenit celebră aproape instantaneu în rândul aşa-zişilor “digerati” din Vale şi apoi în lumea întreagă. Am adunat aproape un raft de Wired şi de fiecare dată când scot la întâmplare un număr găsesc un subiect care mai apoi s-a dovedit important. Este istoria vie a vremurilor noastre.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Ustinescu, DTZ Echinox: Tranzacţiile imobiliare ar putea creşte în acest an la 400 milioane euro

     “În primele trei luni valoarea tranzacţiilor s-a ridicat la 110 milioane de euro, investiţii care practic au crescut faţă de trimestrul anterior în procente cu două cifre. Dinamica crescută a discuţiilor pe care le avem cu investitorii ne îndreptăţeşte să spunem că până la sfârşitul anului vom avea tranzacţii comerciale de 400 milioane de euro”, a declarat Ustinescu la conferinţa Mediafax Talks about Constructions.

    Anul trecut au fost încheiate tranzacţii imobiliare de circa 300 de milioane de euro.

    În opinia lui Ustinescu, restructurarea băncilor din Cipru influenţează pozitiv investiţiile din România.

    “Avem discuţii cu cei din bănci private, care vor plasamente alternative pentru clienţii lor, decât cele tradiţionale. Bani există pentru investiţii în imobiliare, problema este de încredere, din partea investitorilor autohtoni, mai ales. Am clienţi care preferă să cumpere proiecte în Frankfurt, decât în Bucureşti. Avem companii care se gândesc care vor să restrângă activitatea aici şi să se extindă pe alte pieţe, unde găsesc costuri de utilităţi mai mici”, a precizat Ustinescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro