BusinessMagazin

Tag: incepere

  • Românii pot împrumuta din nou statul printr-o nouă emisiune Fidelis ale cărei subscrieri încep pe 8 august şi se încheie pe 20 august: dobânzi de până la 7% în lei pe cinci ani, 6,8% pentru donatorii de sânge, 5% în euro pe cinci ani

    Din 8 august şi până pe 20 august 2024, deci pe parcursul a opt zile lucrătoare (15 august este zi liberă), investitorii persoane fizice au la dispoziţie o nouă emisiune de titluri de stat Fidelis, care are dobânzi de până la 7% în lei şi 5% în euro.

    Astfel, cele cinci tranşe Fidelis pentru care subscrierile încep de joi au următoarele dobânzi: 5,8% pentru finanţarea în lei pe un an, 7% pentru cea în lei pe cinci ani, 6,8% pentru cea în lei pe cinci ani aferentă donatorilor de sânge (cu certificat valabile între 1 martie şi 20 august 2024). Pentru euro, Ministerul Finanţelor plăteşte 4% pentru tranşa pe un an şi 5% pentru cea pe cinci ani, potrivit datelor din Monitorul Oficial.

    Aceasta urmează să fie finanţarea Fidelis cu numărul XVIII. Ulterior închiderii perioadei de subscriere, titlurile ajung la Bursa de Valori Bucureşti. Câştigurile din cupoane şi din tranzacţionare sunt neimpozabile.
    Prin intermediul celor 15 oferte derulate începând cu august 2020, Ministerul Finanţelor a atras de la populaţie peste 32 miliarde lei.

    Persoanele fizice rezidente şi nerezidente, cu vârstă peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul consorţiului de intermediere sau intermediarii care au semnat angajamentul privind respectarea condiţiilor de derulare a ofertei, a prevederilor prospectului de emisiune şi a transmis angajamentul către Lead Manager. 
    Consorţiul este format din BT Capital Partners&Banca Transilvania, BCR, BRD şi Alpha Bank Romania.

    Informaţii utile despre titlurile de stat Fidelis – întrebări şi răspunsuri. Sursa BVB.ro

    Unde găsesc titlurile pe care le-am cumpărat în oferta?

    Dacă au fost subscrise printr-o bancă sau societate de brokeraj, fară a semna un contract de prestări servicii de investiţii financiare, titlurile de stat sunt înregistrate în evidenţele Depozitarului Central în numele deţinătorului. În cazul în care titlurile de stat au fost cumpărate în baza unui contract de prestări servicii de investiţii financiare, printr-o bancă sau societate de brokeraj autorizată să tranzacţioneze la Bursa de Valori Bucureşti, titlurile de stat sunt în contul de tranzacţionare al deţinătorului.

    Ce fac cu titlurile de stat?

    Acestea pot fi păstrate până la maturitate sau deţinătorii le pot vinde sau pot să cumpere şi altele în orice şedinţă de tranzacţionare la BVB, printr-unul dintre intermediarii autorizaţi (banca sau societate de brokeraj) să tranzacţioneze la BVB.

    Daca deţinătorii doresc să păstreze titlurile de stat, aceştia au doua opţiuni:

        – Vor primi dobândă anual, iar la maturitate li se va returna principalul într-un cont bancar transmis Depozitarului Central, în cazul în care subscrierea a fost făcută printr-o banca sau societate de brokeraj, fară a semna un contract de prestări servicii de investiţii financiare.

        – Pot deschide un cont de tranzacţionare la o banca sau societate de brokeraj, prin semnarea unui contract de prestări servicii de investiţii financiare şi pot transfera titlurile de stat de la Depozitarul Central în acest cont de tranzacţionare. În acest caz deţinătorii vor avea titlurile de stat în contul de investiţii în care vor primi cuponul anual, iar la maturitate li se va returna principalul.

    Cum pot să vând sau să mai cumpăr titluri de stat după ce oferta s-a încheiat?

    Tranzacţiile la BVB au loc între cumpărători şi vânzători prin intermediul platformei de tranzacţionare. Pentru a putea cumpără sau vinde, investitorii trebuie să aibă un cont de tranzacţionare la o banca sau societate de brokeraj.


    ​

  • Revoluţie la ANAF: Ce trebuie să ştie toţi contribuabilii din România. Vedeţi aici anunţul Fiscului pentru această lună

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune la dispoziţia contribuabililor o serie de webinarii.

    Webinariile oferite de ANAF au o durată de două ore şi înscrierile se pot efectua până la data şi ora începerii seminariilor, în limita locurilor disponibile. De asemenea, seminariile sunt înregistrate şi vor fi publicate pe canalul de Youtube al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    La un seminar pot participa simultan un număr de maximum 500 de persoane.

    Regulamentul pentru buna desfăşurare a seminarilor este următorul, conform informaţiilor oficiale:

    1. Accesaţi link-ul de participare cu cel puţin 5 minute înainte de începerea seminarului;

    2. În timpul seminarului microfoanele participanţilor vor fi închise de moderator.

    3. Întrebările vor fi adresate doar în timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri.

    4. În timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri vă puteţi înscrie pentru adresarea întrebărilor prin ridicarea măinii (raise hand), moment în care, în funcţie de numărul de întrebări, moderatorul vă va porni microfonul.

    5. La întrebările din cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri se va răspunde în plen, în funcţie de numărul şi de complexitatea acestora.

    Seminariile aferente lunii august 2024 sunt:

     

  • Hidroelectrica începe probele pentru punerea în funcţiune a hidroagregatului 5 de la Stejaru, cea mai mare hidrocentrală din România, cu o capacitate instalată de 210 MW

    Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie din România, anunţă că hidroagregatul 5 din cadrul Hidrocentralei Stejaru a fost sincronizat cu sistemul energetic naţional, după finalizarea lucrărilor de retehnologizare şi primirea notificării de punere sub tensiune de la Delgaz Grid.

    Proiectul de retehnologizare a fost iniţiat printr-un contract încheiat între Hidroelectrica şi Asocierea Romelectro – Litostroj Power Doo, lucrările fiind continuate ulterior de S.S.H. Hidroserv S.A., în urma rezilierii contractului iniţial, spun oficialii companiei.

    Potrivit acestora, valoarea lucrărilor rămase de executat, realizate de Hidroserv, se ridică la aproximativ 19 milioane de lei.

    “Modernizarea Hidrocentralei Stejaru este esenţială pentru creşterea eficienţei şi asigurarea continuităţii producţiei de energie curată. Ne concentrăm pe core business, iar retehnologizarea şi punerea în funcţiune a hidroagregatului 5 reprezintă un pas important în procesul de securizare a asset-urilor deja existente ale Hidroelectrica”, spune Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica.

    Hidrocentrala Stejaru, situată pe râul Bistriţa, la aproximativ 15 km de barajul Izvoru Muntelui, are o capacitate instalată de 210 MW, fiind cea mai mare hidrocentrală din ţară. Proiectul său a început şi a fost finalizat în anii 1950, iar centrala a fost pusă în funcţiune în 1960.

    Barajul Izvoru Muntelui, asociat hidrocentralei, este un baraj de beton cu o înălţime de 127 metri şi o lungime de 435 metri. Lacul de acumulare format, cunoscut şi sub denumirea de Lacul Bicaz, are un volum de 1.230 milioane de metri cubi şi o suprafaţă de 32,6 km², fiind cel mai mare lac artificial din România.


     

     

  • Încep să apară estimările crizei globale provocate de softul defect Crowdstrike: cel puţin un miliard de dolari

    Costurile cauzate de scoaterea din uz a 8,5 milioane de PC-uri cu Windows – care au blocat operaţiunile în segmente critice precum cel financiar, de sănătate şi transporturi – ar putea depăşi 1 miliard de dolari – doar că nu se ştie cine va plăti factura, scrie portalul CNBC.

    Ceea ce un expert în securitate cibernetică a descris ca fiind “cea mai mare întrerupere IT din istorie” a perturbat afaceri, de la vânzări cu amănuntul la livrări de colete şi proceduri în spitale, costând venituri, timp şi productivitate.
    Problema a fost cauzată de câteva secvenţe de cod defectuos ale CrowdStrike într-o “actualizare de conţinut” software. Din nefericire, corectarea erorii a fost mult mai consumatoare de timp decât provocarea ei, şi ar putea dura zile până când toate sistemele vor reveni la normal.

    CrowdStrike şi-a cerut scuze pentru situaţie dar nu a menţionat dacă intenţionează să ofere compensaţii clienţilor afectaţi.

    Experţii spun că se aşteaptă să existe cereri de despăgubiri şi, foarte probabil, procese şi sunt în general de acord că este prea devreme pentru a avea o estimare fermă a costurilor întreruperii globale a internetului de vineri. Dar aceste costuri ar putea depăşi cu uşurinţă 1 miliard de dolari, a declarat Patrick Anderson, CEO al Anderson Economic Group, o firmă de cercetare din Michigan specializată în estimarea costurilor economice ale evenimentelor precum grevele şi alte perturbări ale afacerilor.

    Anderson a declarat că facturile ar putea fi deosebit de costisitoare pentru companiile aeriene, din cauza veniturilor pierdute din zborurile anulate şi a costurilor excesive cu forţa de muncă şi combustibilul pentru avioanele care au zburat, dar s-au confruntat cu întârzieri semnificative.
    În ciuda dominaţiei CrowdStrike în domeniul securităţii cibernetice, veniturile sale anuale sunt de mai puţin de 4 miliarde de dolari pe an.
     

  • (P) Nestlé România derulează a şaptea ediţie a programului de dezvoltare profesională Summer’s Cool 20 de studenţi şi absolvenţi din România încep un internship de vară plătit

    Unul dintre cele mai apreciate programe de internship din mediul de business a început la Nestlé Romania, compania care investeşte an de an în pregătirea tinerilor absolvenţi şi susţinerea lor în tranziţia lor din mediul academic către o carieră de succes. Loredana Gîlmeanu, HR Business Partner & Country Lead Nestlé Romania, Bulgaria, Adriatics, explică filozofia programului şi cum este pus în practică.

    BM: De ce a creat Nestlé Romania acest proiect?

    LG: Programul nostru de internship se numeşte Summer’s Cool şi face parte din Iniţiativa Nestlé Needs YOUth, lansată de Nestlé în 2013, ce are scopul de a sprijini tinerii în tranziţia lor din mediul academic către o carieră de succes. Astfel, Nestlé oferă programe de internship şi locuri de muncă pentru studenţi sau absolvenţi, dându-le oportunitatea de a-şi dezvolta abilităţile şi de a câştiga experienţă într-un mediu de lucru real. Prin intermediul programului Nestlé Needs YOUth, compania îşi asumă responsabilitatea socială de a sprijini tinerii în dezvoltarea lor profesională şi de a contribui la crearea unui viitor mai bun pentru aceştia. Nestlé investeşte în pregătirea şi dezvoltarea tinerilor cu potenţial aflaţi la început de carieră, parte integrantă din programele de Responsabilitate Socială Corporativă. Iniţiativa Summer’s Cool are ca scop să completeze pregătirea teoretică oferită de universitate cu o pregătire practică, care îi va familiariza pe studenţi cu cerinţele şi realitatea locurilor de muncă din lumea afacerilor. De la lansarea sa în 2017, peste 110 studenţi din Romania au participat în acest program, care face parte din iniţiativa globală Nestlé Needs YOUth. Anul acesta, am ajuns la cea de-a 7-a ediţie, care reuneşte 85 de tineri din Bulgaria, Serbia, Croaţia şi, în premieră, Ucraina, în afară de România.

    BM: Prin ce se diferenţiază Summer’s Cool faţă de alte programe similare?

    LG: Programul de internship de la Nestlé Romania este plătit. Anul acesta, avem 20 de studenţi şi absolvenţi din România care participă la Summer’s Cool în cadrul Nestlé, şi munca lor este plătită şi repet acest detaliu pentru că este foarte important ca să le arătăm tinerilor că munca lor este apreciată. Nestlé este o companie care atrage şi formează tineri la început de drum şi suntem mândri că o bună parte din actualii noştri profesionişti şi-au început cariera în acest mod. Mediu de lucru este unul internaţional, workshop-urile din cadrul programului se desfăşoară în limba engleză, iar facilitatorii, de şase naţionalităţi diferite, sunt angajaţi seniori ai companiei, cu o experienţă vastă, funcţională şi de business.

    BM: Ce învaţă tinerii care participă la intersnhipurile Nestlé?

    LG: Ne concentrăm pe dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor tinerilor, oferindu-le acces la programe de formare şi mentorat pentru a le spori şansele de a-şi găsi un loc de muncă şi de a-şi construi o carieră de succes. Tinerii selectaţi pot participa la proiect în regim hibrid, timp de 6 ore pe zi, 4 zile pe săptămână, pe parcursul a 4 săptămâni. Programul este unul interactiv şi va fi susţinut de peste 60 de profesionişti din cadrul companiei: traineri, mentori şi membri ai juriului. Internshipul va cuprinde sesiuni pe diferite subiecte (marketing, supply chain, sales, financiar, resurse umane, sustenabilitate, leadership etc), iar tinerii vor avea oportunitatea de a lucra în grupe multiculturale pentru a rezolva un studiu de caz pe teme de Marketing şi Sustenabilitate.

     

  • Cu un randament de 20% de la începutul anului, Bursa de Valori Bucureşti este cea mai performantă piaţă de capital din Europa şi pe primele locuri la nivel mondial

    Cu un randament de 20% de la începutul anului prin prisma evoluţiei indicelui principal BET, şi de 27% cu tot cu dividende, acţiunile româneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti sunt cele mai performante din Europa de la începutul acestui an şi pe primele locuri la nivel mondial, arată datele agregate de Ziarul Financiar.

    Astfel, marile burse europene, precum Paris, Londra, Frankfurt, Budapesta, Milano sunt în spatele României în privinţa evoluţiei indicilor principali, ceea ce arată că evaluările atractive din ultima perioadă de timp de la Bucureşti s-au transpus şi în aprecierile bursiere.

    De la începutul acestui an, indicele AEX de la Amsterdam  este în spatele BET de la Bucureşti cu un randament de 19,1% urmat de Budapesta cu 19%, FTSE Milano cu 12,7%.

    Pe de altă parte Paris are plus 2%, DAX plus 10,7%. Cel din urmă este un indice total return, care reflectă şi evoluţia randamentelor dividendelor. La Bucureşti, BET-TR are plus 27% de la începutul acestui an.​

    Brokerii pun această evoluţie atât pe seama evoluţiei economiei – cu rate de creştere peste media UE, însă mai ales pe un context favorabil determinat de stabilitatea internă şi, oarecum paradoxal, de proximitatea unui conflict armat care a făcut ca România să devină o zonă strategică mult mai importantă. Dar, listarea Hidroelectrica pare a fi factorul principal.

    “Ca orice piaţă cu marfă bună şi cu mulţi participanţi, şi piaţa bursieră din România a devenit mult mai atractivă. Rezervele de subevaluare pe care multe dintre companiile listate la BVB le aveau de ani de zile au fost repede „arse” de intrările noi de capital care au (re)descoperit piaţa locală”, se arată într-un raport al Prime Transaction.

     

  • Intrări nete de 613 mil. lei în fondurile mutuale din România în mai 2024, una dintre cele mai bune evoluţii lunare din istorie

    Activele nete ale celor 248 de fonduri mutuale deschise şi închise, locale şi străine, disponibile în România, au crescut în luna mai cu 3,3% la 44,6 miliarde de lei, iar de la începutul lui 2024 au urcat cu 12,2%. Intrările nete au totalizat 613 milioane de lei (echivalentul a 123,3 milioane de euro) în a cincea lună de anul acesta, înregistrându-se astfel una dintre cele mai bune evoluţii lunare din istoria industriei de asset management.

    Recordul fusese doborât chiar în luna precedentă, când subscrierile nete au totalizat 650 de milioane de lei, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Dinamicile au venit pe un fundal verde la Bursa de Valori Bucureşti, care s-a apreciat cu 11% în primele patru luni şi 14,4% în primele cinci luni din 2024, înregistrându-se maxime istorice atât pe BET – indicele de referinţă al pieţei locale de capital –, cât şi pe emitenţii din structura sa, precum Banca Transilvania (TLV), OMV Petrom (SNP) şi Hidroelectrica (H2O).

    „Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna mai cu 3,7%, până la 23,7 miliarde de lei (4,8 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 16,3%”, arată cele mai recente date ale AAF.

    Fondurile deschise locale au înregistrat în luna mai intrări nete de 562 milioane de lei, fiind vizate fondurile de acţiuni (+193,5 milioane), cele de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (+184,1 milioane), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+101,2 milioane) şi cele diversificate (+82,9 milioane), în vreme ce fondurile de randament absolut au înregistrat ieşiri nete de 100.000 de lei.

    Totodată, activele nete ale celor 119 fonduri străine distribuite în România – având o pondere de 7,8% în totalul activelor fondurilor deschise de investiţii – au crescut cu 2,6% în mai faţă de luna precedentă, până la 2 miliarde de lei, iar de la începutul anului s-au apreciat cu 9,6%. Intrările nete au ajuns la 17,3 milioane de lei în a cincea lună din 2024.

    În ceea ce priveşte activele nete ale celor 35 de fonduri de investiţii alternative, acestea au crescut cu 2,9% în mai, la 18,9 miliarde de lei, iar de la începutul anului s-au majorat cu 7,7%. S-au raportat subscrieri nete de 34,5 milioane de lei în mai, când numărul total de investitori în fonduri mutuale ajungea la circa 770.000.

     

  • Revoluţie la ANAF: Ce trebuie să ştie toţi contribuabilii din România. Vedeţi aici anunţul Fiscului pentru această lună

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune la dispoziţia contribuabililor o serie de webinarii.

    Webinariile oferite de ANAF au o durată de două ore şi înscrierile se pot efectua până la data şi ora începerii seminariilor, în limita locurilor disponibile. De asemenea, seminariile sunt înregistrate şi vor fi publicate pe canalul de Youtube al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    La un seminar pot participa simultan un număr de maximum 500 de persoane.

    Regulamentul pentru buna desfăşurare a seminarilor este următorul, conform informaţiilor oficiale:

    1. Accesaţi link-ul de participare cu cel puţin 5 minute înainte de începerea seminarului;

    2. În timpul seminarului microfoanele participanţilor vor fi închise de moderator.

    3. Întrebările vor fi adresate doar în timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri.

    4. În timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri vă puteţi înscrie pentru adresarea întrebărilor prin ridicarea măinii (raise hand), moment în care, în funcţie de numărul de întrebări, moderatorul vă va porni microfonul.

    5. La întrebările din cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri se va răspunde în plen, în funcţie de numărul şi de complexitatea acestora.

    Seminariile aferente lunii iulie 2024 sunt:

     

  • Bătălia pentru Franţa nu iartă pe nimeni. Cine sunt oamenii care au cel mai mult de suferit din cauza luptei pentru putere, fiind atacaţi de ambele tabere

    Membrii clanului Saade, o familie de miliardari discreţi din Franţa, şi-au petrecut ultimele patru decenii încercând să construiască cât mai silenţios posibil un imperiu global de transport maritim. Jacques Saades, regretatul fondator al afacerii de familie, a evitat în mare parte elita societăţii pariziene şi publicitatea care vine la pachet cu politica, scrie Bloomberg.

    Însă acum, când CMA CGM, compania familiei Saade, este condusă de Rolophe Saade, cel mai mediatizat membru al clanului, afacerile lor ca şi a altor miliardari francezi, au intrat în vizorul elitei politice şi a întregii ţări.

    Jordan Bardella, care urmează să devină prim-ministru în cazul în care Raliul Naţional de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen va obţine majoritatea în viitoarele alegeri legislative, a pus ochii pe companiile de transport maritim pentru majorarea taxelor pe profit.

    În ciuda diferenţelor fundamentale, atât Raliul Naţional, cât şi adversarii săi de stânga, alianţa Noul Front Popular, sunt de acord cel puţin asupra unui aspect: impozitarea bogaţilor. Cele două partide care conduc în sondaje promit să lanseze un impozit mult mai mare pe avere, pentru a umple cuferele statului şi a finanţa cheltuielile pe viitor.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Bătălia pentru Franţa nu iartă pe nimeni. Cine sunt oamenii care au cel mai mult de suferit din cauza luptei pentru putere, fiind atacaţi de ambele tabere

    Membrii clanului Saade, o familie de miliardari discreţi din Franţa, şi-au petrecut ultimele patru decenii încercând să construiască cât mai silenţios posibil un imperiu global de transport maritim. Jacques Saades, regretatul fondator al afacerii de familie, a evitat în mare parte elita societăţii pariziene şi publicitatea care vine la pachet cu politica, scrie Bloomberg.

    Însă acum, când CMA CGM, compania familiei Saade, este condusă de Rolophe Saade, cel mai mediatizat membru al clanului, afacerile lor ca şi a altor miliardari francezi, au intrat în vizorul elitei politice şi a întregii ţări.

    Jordan Bardella, care urmează să devină prim-ministru în cazul în care Raliul Naţional de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen va obţine majoritatea în viitoarele alegeri legislative, a pus ochii pe companiile de transport maritim pentru majorarea taxelor pe profit.

    În ciuda diferenţelor fundamentale, atât Raliul Naţional, cât şi adversarii săi de stânga, alianţa Noul Front Popular, sunt de acord cel puţin asupra unui aspect: impozitarea bogaţilor. Cele două partide care conduc în sondaje promit să lanseze un impozit mult mai mare pe avere, pentru a umple cuferele statului şi a finanţa cheltuielile pe viitor.

    În cazul în care unul dintre cele două partide va ieşi învingător, administratorii de averi şi experţii fiscali spun că miliardarii ar putea fi forţaţi să plece din Franţa.

    Locurile de muncă, investiţiile şi veniturile fiscale colectate de pe urma taxării businessurilor acestora ar putea de asemenea dispărea.

    În afară de Saade, printre miliardarii Franţei se mai numără şi nume precum Bernard Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH, Francoise Bettencourt Meyers, moştenitoarea averii L’Oreal, care a fost prima femeie care a ajuns vreodată la 100 de miliarde de dolari, precum şi clanul Dassault, cu afaceri în domeniul apărării şi în cel aerospaţial.

    Preşedintele Emmanuel Macron şi-a petrecut ultimii şapte ani curtându-i pe miliardarii francezi, pentru a-i determina să continue să investească şi să creeze locuri de muncă în ţară. În 2018, la un an de la preluarea mandatului, el a redus impozitul pe avere existent, astfel încât acesta să se aplice numai proprietăţilor, şi a menţinut controversatul pact Dutreil, prin care se pot reduce drastic impozitele pe moştenire pentru afacerile de familie.

    În cei 40 de ani de la introducerea impozitului pe avere în Franţa, acesta a fost eliminat, restabilit şi modificat de toţi cei care au venit la cârma ţării. De multe ori a fost în centrul unor dezbateri aprinse, în special în timpul campaniilor electorale. De data aceasta, politicienii din opoziţie au cerut rapid şi furibund impozite mai mari pentru bogaţi, ambele extreme ale scenei politice franceze făcând apel la „justiţie fiscală”.

    Alianţa de stânga, care include partidul Socialist, Franţa Neclintită, Verzii şi Partidul Comunist, a fost cea mai deschisă cu planurile sale. Pentru a compensa costurile mai mari ale cheltuielilor sociale, ei propun să adopte o nouă lege a finanţelor încă de la 4 august, care va „aboli privilegiile miliardarilor”.

    În plus, pe lângă reinstaurarea impozitului pe avere, aceştia intenţionează să introducă o taxă de ieşire pentru persoanele care se mută din ţară, şi să crească impozitele pentru cei cu venituri foarte mari.

    Pentru Raliul Naţional, în afară de promisiunea de a închide ceea ce el a numit o lacună fiscală în industria de transport maritim, Bardella a promis să transforme impozitul pe activele imobiliare al lui Macron într-un impozit finanţele bogaţilor- una dintre promisiunile lui Le Pen în timpul alegerilor prezidenţiale din 2022 pe care le-a pierdut în faţa lui Macron.

    Cu toate acestea, analiştii avertizează că impactul bogaţilor asupra ţării n-ar trebui subestimat, iar taxele ar trebui gândite mai mult.

    Bernard Arnault de la LVMH a contribuit substanţial la reconstrucţia catedralei Notre-Dame de Paris după ce aceasta a fost distrusă de un incendiu.

    Magnatul tehnologic Xavier Niel a sprijinit eforturile lui Macron de a face din Franţa un centru tehnologic.

    Saade de la CMA CGM a investit în Marsilia, un oraş pe care Macron l-a ales pentru renovare urbană, şi a acordat reduceri ale tarifelor de transport de marfă întreprinderilor franceze pentru a combate inflaţia.