BusinessMagazin

Tag: import

  • Harta recesiunii: Pariaza pe cine scapa!

    Cresterea surprinzatoare a Produsului Intern Brut (PIB) al Frantei a fost anuntata, in dimineata zilei de joi, de ministrul Economiei, Christine Lagarde, la postul de radio RTL, si confirmata ulterior de datele oficiale publicate de institutul de statistica INSEE, potrivit Reuters.

    "Datele sunt foarte surprinzatoare. Dupa patru trimestre consecutive de scadere, Franta iese in sfarsit din recesiune, iar cresterea economica redevine pozitiva, la 0,3%", a declarat Lagarde inainte de publicarea datelor INSEE.

    Economistii prognozau o scadere economica de 0,3% in trimestrul al doilea comparativ cu primele trei luni ale anului. Principalii factori care au sustinut cresterea economiei franceze in trimestrul al doilea sunt consumul, atat in sectorul public, cat si consumul populatiei, investitiile publice si exporturile.

    Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeana, a anuntat de asemenea, joi dimineata, ca a iesit din recesiune, cu o crestere economica de 0,3% in trimestrul al
    doilea comparativ cu primele trei luni.

    Avansul trimestrial al economiei a fost sustinut de cresterea consumului public si privat si a activitatii din constructii si comert, a anuntat Biroul Federal de Statistica intr-un raport preliminar privitor la evolutia economica. In plus, scaderea importurilor a fost mai mare decat cea a exporturilor.

    Produsul Intern Brut (PIB) a scazut cu un ritm anual de 7,1% in al doilea trimestru, dupa ce in perioada ianuarie-martie s-a contractat cu 6,4%. Guvernul german estimeaza ca in 2009 economia va scadea cu aproximativ 6%.
     

    Comentati care sunt celelalte tari din UE care ar putea iesi din recesiune in perioada urmatoare pe blogul BUSINESS Magazin si puteti castiga un set de audio-book-uri.

  • Producatorul Stalinskaya va importa de la anul bauturi alcoolice premium de 10 milioane de euro

    Produsele premium care vor fi importate de Prodal vor acoperi toata gama de bauturi spirtoase, de la whisky, brandy, cognac, la rom si lichior.

    O parte dintre produse vor fi introduse pe piata româneasca in acest an. In ceea ce priveste aspectele financiare, ne asteptam ca, in 2010, divizia de importuri sa aiba o cifra de afaceri de 10 milioane euro, ceea ce va reprezenta circa 20% din cifra de afaceri a grupului”, a aratat Florin Radulescu, directorul general al Prodal.
     

    In 2008, compania si-a extins distributia brandurilor Stalinskaya si Wembley in Bulgaria, prin intermediul firmei Direx.

    “Pentru business-urile construite <<sanatos>>, care au avut intotdeauna o strategie realista de dezvoltare, perioadele de criza constituie oportunitati de dezvoltare mai rapida decat in conditii normale si acesta este si cazul nostru", a explicat Florin Radulescu.
     

    Divizia de import va cuprinde atat actuali angajati ai Grupului Prodal, cat si specialisti nou angajati.

    Compania Prodal ’94 face parte din Grupul prodal, unul dintre cei mai importanti producatori si distribuitori de bauturi alcoolice din regiune.
     

    Grupul Prodal a avut o cifra de afaceri de aproximativ 28 de milioane de euro in 2008, cu 23,4% mai mare decat anul anterior. Principalii competitori pe aceasta piata sunt Scandic Distileries, Alexandrion si Euroavipo.
     

  • Deficitul comercial s-a redus cu 54% in primele 5 luni ale anului

    In perioada ianuarie-mai 2009, exporturile au totalizat 46,67 miliarde lei (11 miliarde euro), in timp ce importurile au insumat 62 miliarde lei (14,63 milioane euro). Exporturile au scazut in aceasta perioada cu 8,8% la valorile exprimate in lei si cu 21,1% la cele in euro, in timp ce importurile s-au depreciat cu 26,6% la valorile in lei si 36,5% la valorile exprimate in euro, fata de aceleasi luni ale anului trecut.

     

    Diferenta dintre dinamica valorilor expriamte in lei si cea a valorilor exprimate in dolari a fost cauzata de deprecierea monedei nationale in perioada ianuarie-mai 2009, cu pana la 17,3% fata de periaoda similara a anului trecut.

     

    Schimburile intracomunitare au reprezentat 74,5% din totalul exporturilor Romaniei si 73,3% din totalul importurilor. In structura schimburilor comerciale o pondere importanta o ocupa masinile si echipamentele de transport si produsele manufacturate.

     

    In mai, comparativ cu luna aprilie, exporturile au crescut cu 5,1% la valori exprimate in lei si 5,9% la cele exprimate in euro, iar importurile au scazut cu 1,9% la valorile in lei si cu 1,1% la cele in euro. Deficitul lunii mai a fost de 2,95 miliarde lei, cu 55,5% mai mic decat in aceeasi luna a anului trecut.
     

  • Deficitul comercial, mai mic cu 54%

    După primele patru luni ale anului, scăderea importurilor de 26,5% a depăşit declinul exporturilor de 7,8%.

    Exporturile realizate de România în perioada ianuarie-mai au fost de 46,67 miliarde de lei (11 miliarde euro), iar importurile au totalizat de 62,03 miliarde lei (14,6 miliarde euro), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro.
     

  • Platim triplu pe mancare!

    Pretul de la raft al produselor alimentare are in spatele lui un lung sir de taxe pe care nu si le asuma direct nimeni. Astfel, importatorii spun ca aducem atat de multe alimente in tara pentru ca agricultura noastra este la pamant si nu putem acoperi cu productia interna tot necesarul de consum.
    Distribuitorii se plang ca nu avem autostrazi si ca pretul carburantilor face ca alimentele sa se scumpeasca pana ajung la magazin. Comerciantii, impreuna cu producatorii interni se plang de slabiciunea leului, de impozitele mari din Romania si de taxele mari impuse de supermarketuri.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

     

  • Platim triplu pe mancare!

    Pretul de la raft al produselor alimentare are in spatele lui un lung sir de taxe pe care nu si le asuma direct nimeni. Astfel, importatorii spun ca aducem atat de multe alimente in tara pentru ca agricultura noastra este la pamant si nu putem acoperi cu productia interna tot necesarul de consum.
    Distribuitorii se plang ca nu avem autostrazi si ca pretul carburantilor face ca alimentele sa se scumpeasca pana ajung la magazin. Comerciantii, impreuna cu producatorii interni se plang de slabiciunea leului, de impozitele mari din Romania si de taxele mari impuse de supermarketuri.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

     

  • Salvarea lumii vine din Asia

    Sa luam Hawe Hydraulics, o companie germana din München, capitala regiunii bavareze, care produce valve si sisteme hidraulice. Vanzarile companiei au explodat in ultimii ani, impulsionate de cererea din China si din restul Asiei. Dar in ultimele cateva luni, comenzile noi s-au evaporat aproape peste noapte.

    Doar 5% din produsele Hawe sunt vandute direct in Statele Unite, dar vanzarile s-au prabusit brusc dupa ce companiile americane au oprit importurile din China de bunuri care foloseau produsele companiei germane. “Odinioara, treaba asta dura ani de zile. Acum insa interdependenta globala functioneaza foarte repede”, spune Karl Haeusgen, directorul executiv al Hawe, responsabil de expansiunea globala a companiei.

    Statele Unite, cu economia lor bazata pe credit, s-au asigurat ca altii – in special China, Germania si Japonia – vor fi in stare sa atraga surplusurile de marfuri. Dinamica s-a schimbat acum, iar americanii constransi financiar isi reduc drastic achizitiile. “Pe masura ce consumatorul american capituleaza, urmatoarea la rand este bula exporturilor”, spune Stephen Roach, presedintele diviziei Morgan Stanley din Asia.

    “Economiile care se bazeaza pe exporturi vor fi supuse unor transformari foarte dure.” In Germania, cel mai mare exportator de marfuri al lumii inca din 2003, vanzarile catre alte state au adus cresterea economica in ultimii cinci ani. Dar in al treilea trimestru, scaderea exporturilor a trimis Germania in recesiune. In principiu, toti economistii se asteapta ca 2009 sa fie un an pierdut pentru Germania, care va plati un pret mare pentru aceasta schimbare.

    Restrangerea exporturilor arata ceea ce puncta si Haeusgen, ca exista o puternica corelatie intre prosperitatea Chinei, care s-a bazat partial pe larghetea americanilor, si exporturile germane catre China si alte tari. Exporturile industriale ale Germaniei au alimentat o economie a Chinei care la randul ei este alimentata de cererile de marfuri venite din partea Americii.

    Jacques Cailloux, economist-sef pentru regiunea europeana la Royal Bank of Scotland din Londra, a stabilit o corelatie stransa intre exporturile chinezesti in SUA si exporturile germane in China. Deficitul comercial al SUA a fost in 2007 de 708,5 miliarde de dolari; excedentul de 288,5 miliarde de dolari al Germaniei si cel de 262,2 de miliarde de dolari al Chinei reprezinta o mare parte din cealalta latura a ecuatiei.

    Deja comenzile totale de marfuri din Germania au scazut semnificativ. In septembrie, ele au scazut cu cea mai mare rata lunara din 1990 incoace, cand economia Germaniei de Est se dezintegra. Octombrie a fost aproape la fel de rau. Hawe, infiintata de bunicul lui Haeusgen dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, apartine unui grup de companii germane cunoscute sub numele de Mittelstand – afaceri de talie medie, aproape intotdeauna detinute de o familie.

    Produsele lor sunt pe atat de ubicue pe cat sunt de invizibile pentru consumatorul obisnuit. Cu aschii de metal slefuit care sclipesc pe podeaua magazinului de la parter si cu angajatii purtand blocuri de otel in brate si asambland manual diverse componente, Hawe arata ca un tip de companie despre care manualele de economie moderna spun ca ar putea functiona mai bine in locuri cu forta de munca ieftina.

    De fapt, experimentatii angajati ai Hawe sunt capabili sa imbine componentele de baza ale sistemelor hidraulice cu tolerante de un micron. Hawe nu a reusit sa gaseasca nicio masina – ca sa nu mai vorbim de muncitori cu costuri reduse – care sa poata sa indeplineasca aceasta misiune. Aceste produse sunt asamblate doar in atelierele companiei din zona Münchenului.

    Dar in ciuda succesului sau, Hawe nu este nici pe departe imuna la suferintele economiei globale. Hawe a obtinut anul trecut venituri de 238 de milioane de euro, la capatul a cinci ani de crestere, insa vanzarile sunt acum aproape zero si compania se pregateste pentru o usoara scadere in 2009. Incetinirea accentuata a cresterii globale din ultimele trei luni a insemnat ca vacanta traditionala de Craciun a fost extinsa, in functie de produs, cu diverse intervale.

    S-a renuntat la cateva sute de angajati temporari. Alti angajati ramasi fara activitate isi incaseaza totusi salariile la acelasi nivel din conturile in care, in anii manosi, s-au strans platile pentru orele suplimentare. “In urma cu un an era plin de angajati”, spune Michael Knobloch, directorul de marketing al Hawe, stand intre doua utilaje incremenite. “Toate masinile erau in functiune.”

    Si din cauza utilajelor incremenite de la Hawe si de la atatea alte fabrici, si alte activitati economice din Germania au suferit scaderi. Deutsche Bahn, operatorul feroviar national, a inchiriat spatii in porturi pentru a-si gara in aceasta iarna trenurile de marfa ramase fara activitate. Compania estimeaza o scadere de 40% a livrarilor de marfuri in decembrie fata de aceeasi luna a anului 2007.

    Producatori de nisa ca Hawe sunt printre cei responsabili de aceasta, dar nu sunt singurii, lor alaturandu-li-se companii de prestigiu ca BMW, Daimler, Porsche si Volkswagen, care si-au extins cu totii vacantele de Craciun. Deutsche Post, gigantul german de logistica care detine si DHL, a suferit o scadere cu 15-20% a activitatii de livrare de marfuri.

  • Curentul ieftin vine din Ucraina

     

    Cand vorbeste de piata regionala de energie si de ambitiile Romaniei de a gazdui bursa regionala sau de a fi principalul exportator regional, alaturi de Bulgaria, Nicolae Opris, presedintele Agentiei Nationale pentru Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), nu arata nicio urma de ingrijorare.
     
    Se bazeaza pe faptul ca proiectele deja semnate – majoritatea bazate pe energie nucleara si pe tehnologii pe gaz avansate – vor asigura cantitati suficiente pentru ca aceste planuri sa devina realitate. Singurul nor din discutia despre ambitiile regionale apare atunci cand este rostit prima data cuvantul “Ucraina”. Energia produsa in Ucraina nu face parte deocamdata din mixul regional de energie datorita faptului ca Ucraina nu este parte din sistemul european Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE).
     
    “Daca Ucraina va fi admisa in UCTE, va avea un cuvant greu de spus in regiune si speram ca furnizorii romani sa nu fie scosi din piata odata cu intrarea Ucrainei”, spune presedintele ANRE, care considera ca intrarea Ucrainei in UCTE e doar o chestiune de timp – “ar putea intra si maine daca cineva va avea nevoie de ea”.
     
    Ucraina inca nu a intrat in UCTE, dar din noiembrie 2004 exista posibilitatea transportului energiei in Romania prin reteaua Burshtyn Energy Island (BEI). Dincolo de aceasta posibilitate, redusa din punctul de vedere al capacitatii, o serie de oameni de afaceri influenti au inceput de niste ani importul de energie ucraineana in Europa. Au inceput cu Slovacia – in aceasta tara fiind si infiintata Korlea Invest, furnizorul regional care a intrat si in Romania in 2005.
     
    S-ar putea spune ca a intrat in forta sau cel putin cu destula forta incat sa sustina afirmatia lui Nicolae Opris referitoare la capacitatea energiei ucrainene de a vorbi de la sine pe o piata noua.
     
    In prima sa discutie cu presa din Romania, cu revista BUSINESS Magazin, Marianna Zelemova, directorul general al Korlea Invest Romania, admite ca pretul energiei pe care Korlea o importa este competitiv, dar chiar si in aceste conditii cifra de afaceri de 12 milioane de euro din primul an de operare efectiva in Romania (2006) a fost relativ greu de realizat: “A fost destul de dificil de intrat pe piata din Romania, deoarece aici era deja concurenta – piata se deschisese deja cu cativa ani in urma si erau deja companii puternice care dominau piata”. Marianna Zelemova da ca exemplu nume precum Energy Holding, care au avut un avans important: “Energy Holding este de admirat pentru ca a inceput sa lucreze cu clientii eligibili imediat ce piata a inceput sa se liberalizeze, cam in aceeasi perioada in care Korlea abia incepea operatiunile in Slovacia”. 
     
    De fapt, existenta unor companii precum Energy Holding – care lucrau direct cu clienti eligibili – a insemnat pentru Korlea un motiv in plus sa considere piata romaneasca una interesanta. Aceste companii au nevoie sa cumpere de undeva energie la un pret cat mai bun, acesta fiind si motivul scandalurilor mediatice despre “baietii destepti” si achizitiile lor de energie ieftina de la Hidroelectrica.
     
    Korlea nu lucreaza in Romania pe piata en-detail (asadar, nu vinde direct clientilor eligibili), ci vinde energie doar pe piata en-gros (sau wholesale) catre furnizorii care o vand la randul lor en-detail. Pe piata din Romania a intrat, asadar, in concurenta cu producatorii de energie, precum Hidroelectrica sau complexele energetice din Oltenia, dar si cu alti furnizori wholesale precum Atel Energy, CEZ Trade, E.ON Energy, Grivco si altii, cu multi dintre ei avand relatii de afaceri si in alte tari din estul Europei.
     
    Dupa ce a tatonat piata in 2005, Korlea a inceput importul de energie din Ucraina in 2006, cand au inceput si contractarile cu furnizorii locali. “Strategia noastra pe Romania a fost sa lucram cu parteneri carora sa le vindem energie en-gros si nu sa avem clienti eligibili in Romania”, spune Marianna Zelemova.
     
    Romania este una dintre putinele tari din sfera Korlea in care compania nu lucreaza cu clienti eligibili: in Ungaria, Korlea furnizeaza energie catre clienti mari precum Audi sau Dunafer, in Polonia livreaza energie catre Huta Stali Czestochowaade (industria otelului), in Slovacia lucreaza cu Volkswagen si Samsung, astfel incat 40% din portofoliul total al Korlea este format din clienti eligibili. “Daca am gasi si in Romania clienti eligibili interesanti, suntem flexibili si deschisi, dar deocamdata in Romania avem strategia de wholesale”, spune Marianna Zelemova.

     

  • Importurile de vin au devansat de peste doua ori exporturile

    Raportata la aceeasi perioada din anul trecut, in ianuarie-aprilie 2008, cantitatea de vin importata a crescut cu 49,1%, iar cea exportata cu 11%.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Vosganian: Gazele naturale ar trebui cumparate direct din Rusia

    "In toti acesti ani, am avut o politica ciudata. Am cumparat (gaze naturale, n.r.) de la intermediari – unii dintre acestia din Germania – si nu direct de la Gazprom. Romania trebuie sa se pregateasca de o discutie serioasa cu Rusia, pentru a rezolva aceasta problema", a spus ministrul, duminica, la Iasi, intr-o conferinta de presa.

    El a precizat ca in perioada 2002-2012 Romania a pierdut si pierde in continuare sume de ordinul sutelor de milioane de euro pentru ca nu cumpara gaze naturale direct din Rusia.

    Amanunte pe www.mediafax.ro