BusinessMagazin

Tag: IMM

  • CEC acordă IMM-urilor credite pentru investiţii cu dobândă de 3,65% pe an, din fonduri elveţiene

    La suma virată de statul elveţian prin “Programul Româno-Elveţian pentru IMM-uri”, CEC va contribui cu echivalentul a 8,5 milioane de franci elveţieni, astfel că suma totală disponibilă se va ridica la echivalentul a 28,5 milioane franci elveţieni.

    Fiecare IMM va putea accesa un credit de cel mult 100.000 de franci elveţieni (366.330 lei), din care 70% este transferat de la buget şi ulterior rambursat din grantul elveţian.

    Beneficiarii pot accesa şi o garanţie emisă de Fondul Naţional de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, care să acopere 80% din valoarea împrumutului, iar 20% va fi acoperit de împrumutat.

    Nu sunt eligibile firmele producătoare de tutun, cocs, produse rafinate din petrol şi metale de bază.

    Acodul de proiect “Programul Româno-Elveţian pentru IMM-uri” a fost semnat joi de Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat desecretarul de stat Dan Manolescu, Ministerul Economiei, reprezentat de ministru delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, şi partea elveţiană, reprezentată de ambasadorul Jean – Hubert Lebet.

  • CEC acordă IMM-urilor credite pentru investiţii cu dobândă de 3,65% pe an, din fonduri elveţiene

     La suma virată de statul elveţian prin “Programul Româno-Elveţian pentru IMM-uri”, CEC va contribui cu echivalentul a 8,5 milioane de franci elveţieni, astfel că suma totală disponibilă se va ridica la echivalentul a 28,5 milioane franci elveţieni.

    Fiecare IMM va putea accesa un credit de cel mult 100.000 de franci elveţieni (366.330 lei), din care 70% este transferat de la buget şi ulterior rambursat din grantul elveţian.

    Beneficiarii pot accesa şi o garanţie emisă de Fondul Naţional de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, care să acopere 80% din valoarea împrumutului, iar 20% va fi acoperit de împrumutat.

    Nu sunt eligibile firmele producătoare de tutun, cocs, produse rafinate din petrol şi metale de bază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capcanele minimisului

    “Varianta actuală a sistemului ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri denotă mai multă responsabilitate atât în ceea ce priveşte selecţia firmelor beneficiare, cât şi direct referitor la aplicanţi. Faptul că se va face o selecţie după criterii foarte clare stimulează competitivitatea, iar cofinanţarea de 10% pe care trebuie să o asigure firmele aplicante le responsabilizează pe acestea să dezvolte proiecte viabile”, a arătat Mirela Şerban, managing partner al companiei care oferă soluţii fiscale şi contabile inteligente,  R&M Audit Contabilitate.Conform noului sistem, ajutoarele de minimis vor putea fi accesate de către IMM-urile ce îndeplinesc o serie de condiţii, printre care: au o vechime de minimum un an, au anumite domenii de activitate (eligibile), obţin un punctaj de minim 60 dintr-un maximum de 100 de puncte etc. Punctajul este împărţit în patru mari categorii: categoria de IMM (maximul de puncte îl obţin microintreprinderile); sectorul de activitate accesat (maximul de puncte se acordă pentru proiectele de producţie); numărul de locuri de muncă nou create prin proiect (maximul de 30 de puncte pentru 5 noi locuri de muncă; se acordă un plus de cinci puncte dacă unul dintre acestea este ocupat de un absolvent universitar promoţia 2013); locaţia proiectului (maximul de puncte pentru cele din mediul rural). Locurile de muncă nou create trebuie menţinute timp de minimum trei ani ani.

    Depunerea proiectelor se va face online, sesiunea fiind deschisă timp de zece zile; ulterior va avea loc evaluarea proiectelor, iar departajarea se va face în funcţie de punctaj. “Noul sistem al ajutoarelor de minimis stimulează producţia, ceea ce constituie un lucru bun pentru economia românească; în acelaşi timp, se “premiază” angajarea absolvenţilor de învăţământ superior, iar acest lucru este din nou pozitiv, având în vedere rata mare a şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani. Dar pentru a fi eligibil unui proiect îi trebuie minim 60 de puncte, aşa încât crearea unui număr de 4-5 locuri de muncă este cumva implicit obligatorie pentru a putea cumula punctajul care să permită obţinerea fondurilor; aici pot să apară capcane pentru unele firme care- dorind atât de mult să primească ajutoarele – nu îşi realizează cum trebuie toate calculele, iar în final ar putea ieşi pe pierdere cu un astfel de proiect”, a precizat Mirela Şerban.

    Ajutorul de minimis poate fi de maximum 100.000 de euro pentru o firmă, iar finanţarea trebuie direcţionată către activele prevăzute în proiect. Ca exemplu de calcul, consultanşii R&M Audit Contabilitate consideră  o firmă care accesează ajutorul de minimis, creează cinci noi locuri de muncă şi are costuri lunare de 2.500 lei pe lună per angajat, costuri care includ salariul, taxele şi cheltuielile de regie aferente; timp de trei ani şi jumătate, acestea cumulează 525.000 lei pentru cei 5 noi angajaţi, adică aproximativ 116.000 Euro. Dacă firma a accesat un ajutor de minimis de 100.000 euro, atunci aceşti bani trebuie investiţi în utilaje sau alte active corporale (banii nu pot fi folosiţi pentru a achita obligaţii faţă de angajaţi şi nici cheltuieli curente); în consecinţă, proiectul aferent trebuie să producă o valoare de minimum 116.000 euro în perioada considerată  în exemplu pentru ca firma să poată achita cheltuielile estimate anterior privind noii angajaţi.

    “În exemplul considerat, abia dacă proiectul produce peste acest plafon putem începe să discutăm măcar şi despre profitul care poate fi obţinut în urma acestui efort… Companiile trebuie să realizeze foarte corect toate proiecţiile financiare şi să aprecieze foarte bine condiţiile de piaţă, de concurenţă etc, altfel ajutorul de minimis poate aduce falimentul “, a precizat Mirela Şerban.

    Pentru a obţine ajutoare de minimis, întreprinderile trebuie să transmită către oficiile pentru IMM-uri mai multe documente, între care planul de investiţii pentru care se solicită finanţarea. “De foarte multe ori însă  acestea iau în calcul doar “scenariul optimist” de business, din dorinţa de a obţine finanţarea şi fără a considera potenţialele urmări în cazul în care de fapt proiectul nu va fi viabil. O soluţie- companiile pot să apeleze la consultanţi; un consultant bun va propune considerarea scenariilor de business realist şi, respectiv, pesimist, cu analiza variaţiilor de cash flow, sezonalitate, optimizarea altor obligaţii financiare (către bănci şi furnizori) sau fiscale etc, iar managerii vor avea “tabloul complet” pentru a lua deciziile corecte privind proiectul aferent ajutorului de minimis”, a arătat Mirela Şerban.


     

  • Cum a început anul Banca Transilvania: o sucursală în Italia şi finanţări pentru IMM

    Clienţii Sucursalei Italia au la dispoziţie, din 3 ianuarie, întreaga ofertă a Băncii Transilvania: depozite, credite, BT24 Internet Banking şi Mobile Banking, carduri, transferuri de bani, serviciul SMS Alert, Direct Debit, posibilitatea achitării facturilor pentru furnizorii din România etc.

    În plus, pentru primii săi clienţi, oferta BT cuprinde, până la 31 martie, trei pachete de produse gratuite, incluzând 2 transferuri gratuite de bani către BT România. Adresa unităţii BT este Via Baldo degli Ubaldi nr.184 B, iar programul este de luni până vineri, între orele 8.00 şi 16.30, iar sâmbăta, între 8.30 şi 11.30. Detaliile ofertei BT Italia sunt prezentate pe site-ul băncii, în cadrul unei pagini dedicate, www.italia.bancatransilvania.ro.

    “Banca Transilvania este parte a comunităţii italiene.  Extinderea în străinătate este o oportunitate de business pentru banca noastră. Relaţiile româno-italiene şi strategia pe care o avem pentru BT Italia vor contribui, cu siguranţă,  la creşterea organică a băncii”, a comentat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania.

    BT a devenit, de asemenea, una dintre cele patru bănci care au semnat un contract de finanţare cu Fondul European de Investiţii (FEI) în cadrul programului JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises), instrument de creditare cu subvenţie parţială de dobândă. Datorită acestui parteneriat, întreprinderile mici şi mijlocii vor putea accesa împrumuturi pentru investiţii şi capital de lucru în valoare totală de 120 de milioane de euro, beneficiind de o dobândă redusă semnificativ faţă de nivelul pieţei şi de cerinţe reduse de garanţii. Celelalte trei bănci semnatare sunt Raiffeisen, BRD şi ProCredit.

    În România, initiativa JEREMIE este administrată de către FEI şi este finanţată prin Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, cofinanţat din Fondul European Regional pentru Dezvoltare.

    Banca Transilvania este a treia bancă de pe piaţa românească după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 8,5%. Activitatea BT este organizată pe patru linii principale de business: persoane fizice, IMM, companii mari, respectiv Divizia pentru Medici. Banca Transilvania are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din 550 de sedii şi 1,65 de milioane de clienţi activi.

     

  • 40 mil. euro pentru creditarea IMM-urilor

    Până când va fi disponibil noul produs de creditare, poate fi accesat actualul instrument financiar în derulare sub umbrela JEREMIE, activ din aprilie 2011, prin intermediul căruia au fost acordate peste 1.500 de credite, în valoare totală de peste 110 milioane de euro.

    “Continuarea colaborării cu FEI va susţine acordarea de împrumuturi în condiţii preferenţiale către IMM-uri, permiţându-ne să creştem capacitatea de creditare. Raiffeisen Bank va continua şi în 2014 strategia de creştere a volumului de business pe acest segment, acordul menţionat fiind un pas important în acest sens”, spune Monica Udrescu, director executiv pe segmentul IMM în cadrul Raiffeisen Bank.

    FEI, instituţie deţinută în majoritate de Banca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană, susţine IMM-urile europene, sprijinind accesul acestora la finanţare. Fondul dezvoltă instrumente de capital de risc, de garantare şi microfinanţare specifice acestui segment de piaţă.

    JEREMIE (“Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises”) este o iniţiativă comună a Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii, care are ca obiectiv îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru IMM-uri.

  • Grapini: Peste 30% din hainele din magazinele româneşti sunt contrafăcute. Cum putem detecta FALSURILE

     Grapini spune că pe piaţa de îmbrăcăminte, consumul intern este în jur de 13-15%, iar diferenţa provine din import.

    “Contrafacerea merge spre 30-40% din hainele de pe piaţă. Eu am fost şi în mall şi am văzut că scria pe o etichetă comercială foarte frumoasă «100% lână» şi cînd, fiind specialist, m-am dus la eticheta de producător din interior, era acrilic 100%. Producătorul nu are nicio vină în cazul ăsta. Din contră, s-ar putea ca în magazine foarte luxoase să găseşti contrafaceri, pentru că-ţi fură ochii imaginea magazinului. Pot fi lucruri de firmă contrafăcute”, a spus Grapini, care a înfiinţat şi condus mai multe afaceri în domeniul textil.

    Ea i-a sfătuit pe cumpărători ca atunci când intră într-un magazin de haine să controleze două etichete. Pe lângă eticheta mare, de carton, cumpărătorul trebuie să caute în interiorul produsului, unde fabricantul este obligat prin lege să pună o etichetă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ritmul investiţiilor în energia regenerabilă “cu siguranţă” nu va continua – reprezentant ANRE

     “Cu siguranţă nu va continua ritmul de dezvoltare de până acum. Se vor schimba şi participanţii la piaţa de energie regenerabilă. Fonduri de investiţii mari capabile să investească în proiecte mari. Mă aştept ca şi IMM-urile şi consumatorii casnici să îşi instaleze propriile unităţi de producţie”, a declarat marţi Zoltan Nagy Bege, membru în conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), într-o conferinţă pe teme energetice.

    El a adăugat că ANRE a transmis Comisiei Europene (CE) un proiect privind stabilirea unor tarife fixe pentru unităţile fotovoltaice cu o putere mai mică de 1 MW şi pentru centralele în cogenerare de 2 MW. Răspunsul CE este aşteptat în primul trimestru al anului viitor, urmând ca aplicarea tarifelor, a căror valoare Bege nu a menţionat-o, să înceapă până în iunie 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii Europei pentru următorii şapte ani

    Fondurile pentru IMM vor fi de 140 mld. euro, dublu faţă de perioada 2007-2013, iar pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi recalificare vor fi alocate 74 mld. euro, iar fondurile pentru sprijinirea tinerilor vor fi de 3 mld. euro.

    Conform bugetului aprobat, România va primi 7,25 mld. euro, încadrându-se în rândul statelor membre eligibile pentru finanţare – cele al căror PIB pe cap de locuitor este de mai puţin de 90% din media UE. Fondurile de coeziune sunt accesibile oricăror companii din ţările vizate, cu excepţia celor din industria tutunului şi a celor aflate în dificultate.

    Parlamentul European a adoptat în această săptămână bugetul UE pentru 2014-2020, care prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7% şi 3,5% mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

  • EXCLUSIV: Guvernul colectează 5 miliarde lei din noile impozite, IMM, accize şi extinderea CASS

     Totalul încasărilor care vor fi astfel atrase de Guvern se ridică la 4,96 miliarde lei, din care cea mai mare sumă, de 4 miliarde lei, va fi colectată din stabilirea unui mod de calcul al accizelor în lei, actualizat cu inflaţia (ceea ce va aduce un plus de venituri de 1,1 miliarde lei), interzicerea practicării vânzărilor cu prime la produsele accizabile tutun şi alcool (246 milioane lei), creşterea accizelor la benzină (810 milioane lei), la motorină (1,8 miliarde lei) şi petrol lampant-kerosen (1,6 milioane lei), se arată într-un document oficial obţinut de MEDIAFAX.

    Toate aceste măsuri au fost anunţate săptămâna trecută de MEDIAFAX, prin prezentarea unui proiect de modificare a Codului Fiscal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Băncile nu au niciun fel de disponibilitate să sprijine sectorul IMM

     Băsescu a arătat că România are în momentul de faţă două mari probleme care vizează mediul de afaceri, una dintre ele fiind legată de finanţarea IMM.

    “Este foarte clar că băncile nu au niciun fel de disponibilitate să sprijine acest sector şi aici trebuie făcut ceva. Vă asigur că în perioada următoare voi avea discuţii cu sistemul bancar”, a anunţat şeful statului.

    El a precizat că BNR a venit în întâmpinarea mediului de afaceri, reducând constant, în acest an, dobânda de refinanţare prin băncile comerciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro