Tag: iesire

  • Ce trebuie să faceţi ca să supravieţuiţi într-un accident aviatic

    1. Luaţi-vă locuri în spatele aeronavei – cei care au locuri în acesată zonă au cu 40% mai multe şanse de supravieţuire în situaţia unui accident aviatic (poate biletele la clasa I nu mai apar o idee atât de bună în acest context);

    2. Este important să staţi cât mai aproape de ieşirile de urgenţă;

    3. Poate părea plictisitor, însă este important să ascultaţi discursul însoţitorilor de zbor de dinainte de decolare şi să citiţi informaţiile referitoare la ce să faceţi în caz de urgenţă – chiar dacă sunteţi familiarizat cu aceste informaţii – diferite aeronave au diferite proceduri în caz de urgenţă, aşa că ar fi ideal să nu ascultaţi muzică atunci când se discută despre acestea;

    4. Număraţi numărul de scaune pe care le aveţi până la ieşirea de urgenţă – este important să aveţi întotdeauna planificat drumul de ieşire îanintea unei urgenţe. În cazul unei astfel de situaţii, în cabină poate să existe fum, iar vizibilitatea să fie redusă.

    5. Asiguraţi-vă că centura de siguranţă este bine fixată, cât de jos posibil – cât mai aproape de pelvis, astfel aţi putea să vă aşezaţi într-o poziţie ideală în cazul în care va trebui să adoptaţi poziţia necesară în situaţia unei urgenţe. Centura de siguranţă ar putea să vă salveze viaţa, fiecare centimetru lăsat liber va tripla cantitatea de forţă gravitaţională resimţită în situaţia unei prăbuşiri.

    6. În pregătirea unui impact, preluaţi poziţia în care să vă îmbrăţişaţi genunchii (”Brace position” în engl.); există o serie de mituri legate de eficienţa unei astfel de poziţii, însă au fost numeroase situaţie (spre exemplu, în cazul prăbuşirii ”Miracolul de pe râul Hudson”, când toţi pasagerii aeronavei au supravieţuit), care au dovedit că astfel se pot îmbunătăţi semnificativ şansele de supravieţuire şi chiar să prevină rănirea gravă.

    7. În situaţia în care integritatea cabinei este compromisă, aveţi 15 secunde la dispoziţie să vă puneţi masca de oxigen – este un alt lucru pe care l-aţi auzit probabil de milioane de ori înainte, dar este extrem de important să puneţi mai întâi masca dvs. de oxigen şi apoi să-i ajutaţi pe cei din jur;
    8. Fumul şi focul sunt printre cele mai mari pericole în cazul unui accident aviatic, astfel că după o prăbuşire, este indicat să încercaţi să vă

    acoperiţi gura şi nasul cu o batistă umedă în care să respiraţi; din aceleaşi motive, atunci când vă deplasaţi într-o astfel de situaţie, e bine să o faceţi la un nivel cât mai jos;

    9. După ce aţi găsit ieşirea de urgenţă cea mai apropiată, asiguraţi-vă că în exterior nu există niciun pericol la momentul ieşirii din aeronavă;

    10. Dacă în aeronavă există fum şi foc, timpul în care să ieşiţi este extrem de redus – 2 minute uneori – astfel că trebuie să rămâneţi calm, dar să ieşiţi foarte rapid din aeronavă; aţi fi surprinşi să vedeţi câtţi oameni pierd timp ca să îşi recupereze lucrurile, dar astfel ei îi încetinesc pe ceilalţi pasageri şi pe ei înşişi.

    Sursa:  matadornwtwork.com, globehunters.com

     

  • Tusk: Problemele de securitate nu sunt o monedă de schimb în cadrul negocierilor pentru Brexit

    “Nimeni nu este interesat să utilizeze subiectul securităţii ca pe o monedă de schimb”, a declarat Tusk, adăugând că nu consideră ameninţătoare afirmaţiile oficialilor britanici privind cooperarea în domeniul securităţii după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

    “Trebuie să fie o neînţelegere. Partenerii noştri sunt decenţi şi înţelepţi”, a continuat preşedintele Consiliului European, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE începe să TAXEZE Marea Britanie pentru ieşirea din blocul comunitar. Un acord de 21 de miliarde de lire a fost blocat

    Comisia Europeană a spus că acordul ar fi creat un „monopol de facto” pentru anumite servicii financiare, relatează BBC.

    Fuziunea s-ar fi realizat între cei mai mari operatori de burse de valori din Europa.

    London Stock Exchange Group a avertizat luna trecută că este puţin probabil ca acordul să primească aprobarea Uniunii Europene, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că ar limita competiţia.

    Cele două instituţii au anunţat planul de a fuziona în urmă cu un an, cu scopul de a crea o companie comercială care ar putea intra mai bine în competiţie cu rivalii din Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE începe să TAXEZE Marea Britanie pentru ieşirea din blocul comunitar. Un acord de 21 de miliarde de lire a fost blocat

    Comisia Europeană a spus că acordul ar fi creat un „monopol de facto” pentru anumite servicii financiare, relatează BBC.

    Fuziunea s-ar fi realizat între cei mai mari operatori de burse de valori din Europa.

    London Stock Exchange Group a avertizat luna trecută că este puţin probabil ca acordul să primească aprobarea Uniunii Europene, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că ar limita competiţia.

    Cele două instituţii au anunţat planul de a fuziona în urmă cu un an, cu scopul de a crea o companie comercială care ar putea intra mai bine în competiţie cu rivalii din Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nemţii de lângă Bucureşti

    Prima senzaţie pe care o ai când treci de poarta complexului este una de simetrie: blocurile de câteva etaje arată la fel, drumurile dintre ele sunt toate drepte, iar culorile nu ies prea mult în evidenţă. Fiecare bloc are numele unui oraş din Germania, iar străzile poartă numele unor râuri din aceeaşi ţară; sigur, e doar pentru plăcerea locatarilor, îmi explică şeful dezvoltatorului. Nu au vrut să îl încurce pe poştaş. Mai exact, spune Bogdan Cernescu, proiectul este o replică a unui proiect dintr-o suburbie a Stuttgartului.

    „Am decis să-l amplasăm într‑un loc unde existau cât mai puţine restrângeri de natură urbanistică sau geografică. Era clar, Chitila era o destinaţie foarte bună, se ştia încă de atunci că accesul va fi îmbunătăţit în mod dramatic. Terenul avea o formă rectangulară, accesul la utilităţi era foarte facil pentru că aici existase o fabrică, Romceram. Era un teren bun, necontaminat. A contat şi colaborarea cu autorităţile locale, pentru că oraşele-satelit vor să atragă investitori.” Aşa a început povestea Rezidenz – cartierul german, în urmă cu mai bine de 10 ani.

    L-am întrebat pe directorul Ţiriac Imobiliare dacă intrarea într-o zonă fără alte investiţii rezidenţiale majore, aşa cum este Chitila, nu a fost un pariu. Răspunsul a venit prompt: „Nu, pentru că trebuie să pornim de la piaţă: nevoia de spaţii de locuit în România este mare, în ciuda scăderii populaţiei. Ai un fond imobiliar care îmbătrâneşte şi care nu a fost întreţinut aşa cum trebuie, iar în oraşele mari, care atrag un flux masiv de tineri datorită universităţilor, întotdeauna va fi cerere; dacă nu în creştere, măcar constantă. În momentul în care grupul s-a apucat de proiect, trendul tinerilor profesionişti de a se muta în afara oraşului era ascendent. Am vrut de la bun început să construim o zonă care să fie la nişte standarde nemţeşti şi care să ofere un standard de locuit pe care să îl caute familiile cu copii.”

    Ce înseamnă, concret, standarde nemţeşti? În primul rând, suprafeţele sunt mai mari; au fost spaţii chiar şi cu 30% mai mari decât ce se construieşte în piaţă. „Probabil că aşa era piaţa atunci, în 2005-2006; dacă ne-am apuca acum să-l facem de la zero, probabil că am face suprafeţele ceva mai mici – dar nu într-atât de mici încât să devină nelocuibile, undeva la standardul de confort 1 sporit de dinainte de 1989, la care să mai adaugi 10%”, spune Bogdan Cernescu. „Proiectul a fost făcut de un constructor german, încă prezent pe piaţă, şi tot cu el finalizăm cele 12 blocuri noi. El s-a ocupat în prima fază inclusiv de proiectare şi componenta tehnică. De exemplu: acestea sunt proiecte care se bazează pe planşee şi diafragme de beton; dacă nu te uiţi, nu vezi stâlpi sau grinzi. S-a construit şi la noi la modul ăsta, acum se preferă însă sistemul cu stâlpi şi cadre cu umplutură de BCA sau cărămidă. Aici, gândirea a fost să oferim cât mai mult spaţiu.” Şeful Ţiriac Imobiliare subliniază că şi partea de instalaţii a fost bine aleasă: sistemul de aer condiţionat a fost gândit încă de la bun început să fie integrat, să nu fie nimic vizibil, aparatele fiind amplasate pe casă. „Alt detaliu simpatic: au fost gândite cu boxe. Sistemul de iluminat al boxei duce la contorul apartamentului, pentru că am zis din start să-i dăm omului şi un spaţiu de depozitare. Am vrut să creăm o experienţă a locuirii, nu neapărat să vindem nişte metri pătraţi.”

    E bine şi că autorităţile au devenit mai stricte, crede dezvoltatorul. Dacă există legi şi reguli, e bine să fie respectate de toată lumea, pentru că altfel induci confuzii în procesul concurenţial. „Eu nu vreau să concurez cu cineva care nu construieşte în linie cu normativele în vigoare, nu e bine; la sfârşitul zilei, orice poveste cu caracter negativ ne afectează pe toţi. Clientul nu stă să facă diferenţa, pe termen scurt, între unii şi alţii. Lucrurile trebuie să crească egal pentru toată lumea.”

    Tot în prima fază s-a construit zona comercială din faţă, care s-a populat relativ rapid cu farmacii, bănci, restaurante şi aşa mai departe. Spaţiile s-au şi vândut între timp, fie la operatori, fie la investitori. „A existat şi o piaţă pe care noi am dezafectat-o la un moment dat, şi ulterior a fost preluată de Lidl. În acest context s-a creat cartierul: spaţii mai largi decât ce ofereau proiectele din oraş sau apartamentele de la parter cu grădină.“

    Nu a fost neapărat un pariu, concluzionează el, ci a fost o strategie determinată şi foarte bine gândită.

  • Opinie Cătălin Păduraru, CEO IWCB: Politica, societatea. Dezechilibrul. Vinul. Nuanţele. Echilibrul

    Lumea a ieşit în stradă. Unii sancţionând guvernul, alţii, mai puţin numeroşi, manifestându-şi sprijinul necondiţionat pentru acesta.

    Aş tinde să spun că, într-o ţară care-şi aşază democraţia din aproape în aproape, nici măcar nu e ceva anormal. Voi încerca să tratez „în modúl” ceea ce se întâmplă în România. Şi, pe cât se poate, doar din punctul de vedere al „lucrătorului” din Lumea Vinului. Motivele pentru care scindarea „societăţii civile” (care alta ?!) se face atât de radical, zgomotos, dintr-o direcţie şi visceral, sunt, pentru observatorul cât de cât atent, la vedere.

    Merită reflecţii şi lipsa nuanţelor din mesajele demonstranţilor. Dar, poate că aşa se întâmplă când aceste mesaje sunt „la comun”, când nu există (şi nu există) nici formatori de opinie, nici lideri, nici culegători-diseminatori de informaţii reale. Din economia reală.

    Se ajunge (nefericit traseu) la concluzia că, de fapt, românul, politician sau cetăţean „simplu” (din stradă sau doar mânuitor de telecomandă), nu ştie ce vrea.

    Pe politicieni i-aş pune deoparte întrucât, s-a văzut în 27 de ani, că nu se pot schimba. (Interesant că februarie, în popor, este luna lupilor! O parte a demonstranţilor s-ar fi lăsat păcăliţi –ca de multe ori în trecut- şi de o schimbare a părului, fără să mai aştepte şi o schimbare de nărav.)

    Ne întoarcem la stradă. Nu am auzit nici de o parte, nici de alta, „domnilor, tragem de un buget mic. Ce ar fi să îl mărim? Să învăţăm România să producă mai mult, să obligăm politicienii să lucreze doar pe această temă.” Cu alte cuvinte, un proiect de ţară. Ce facem ca la anul să avem bugetul cu 15% mai generos, ce facem peste 3-5-10-15 ani pentru a dubla, de pildă, intrările de bani în acest buget?

    Să socotim resursele (şi aici, să mă credeţi cât puteţi, iar dacă nu, să acceptaţi că, ştiinţific, vinul este validat ca resursă importantă în multe ţări dezvoltate) şi să vedem pe care mizăm. Nici vorbă de astfel de scheme logice.

    În esenţă, nimeni nu pare să sesizeze falimentul (pentru noi, cetăţenii).

    Am dorit politicieni care să promită că „vor face”.

    Ar fi avut vreo şansă oamenii inteligenţi, integri, care ar fi spus ce nu trebuie să mai facem? Cum credeţi că ar reacţiona o parte a demonstranţilor (şi ştiţi Dvs. care) dacă un lider le-ar spune că poţi vota doar după ce ai pus degetul pe un ecran tactil, în dreptul a trei răspunsuri corecte? Deşi e firesc ca votul să vină din partea cuiva care ştie măcar cât fac 3,5 x 6, cine şi unde a făcut Unirea (Mică) sau care este rolul Parlamentului (întrebările ar fi generate aleatoriu din câteva mii), acest exerciţiu –cu finalitate selectarea minţilor întregi- nu poate fi expus de niciun om politic (sau care ar vrea să intre în politică). Om care, să ne înţelegem, ar fi animat de cele mai bune gânduri faţă de popor.

    Cum s-a ajuns aici? De unde dragul acesta de „minte-mă frumos”?

    Păi, sunt doi mari vinovaţi şi un profitor, al treilea vinovat.

    Primii vinovaţi suntem noi, cei mulţi, cu dispreţul generalizat faţă de educaţie, instrucţie şi „învăţători”. Mai nou, facem apel la valorile tradiţionale. O listă cu valorile tradiţionale atacate, alterate şi pentru care nu s-a ieşit în stradă, ne-ar pune într-o situaţie sensibilă. Aşadar, ca să fim „moderni”, avem o listă selectivă a valorilor tradiţionale. Pe alea învechite le-am dat la spate (sic!). După cum se vede (şi era anticipabil), doar o parte din acestea nu pot susţine societatea în echilibru.

    Al doilea nominalizat este presa. Spun presa şi nu jurnalismul pentru că acesta din urmă a murit. Bine, şi presa ca a patra putere în stat a murit. Sau, dacă e „putere” şi nu poate schimba nimic în bine, ce e de făcut? Dacă nu a reuşit Clubul Român de Presă acum două decenii să reglementeze comportamentul profesional al celor implicaţi în punerea în circulaţie a informaţiei, poate că legiuitorul ar fi trebuit să o facă. OK, nu eşti jurnalist, îţi baţi joc de „deontologie”, eşti obligat să îţi marchezi emisiunea cu inscripţia „Divertisment”. Aceasta este realitatea. Mulţi români se uită la TV ca la Dumnezeu, neînţelegând diferenţa dintre jurnalism şi emisiune comercială, dar nici nu ar fi dispuşi să asculte explicaţii şi să înţeleagă această diferenţă. Culmea e că şi jurnalismul de calitate ar putea aduce bani. S-a şi dovedit pe ici, pe colo că se poate. Jurnalismul trebuie să respecte nişte regului privind sursele, verificarea informaţiei, dreptul la replică ş.a.m.d. În absenţa acestor rigori, miştocarii au reuşit să „îngroape” orice om de bun simţ care s-a încumetat, fie şi pentru un termen scurt, să se implice în politică. Culegem roadele.

    Din păcate, acest model şi nu cel al jurnalismului a fost adoptat şi în social media care, astfel, s-a transformat dintr-o posibilă armă a celor mulţi într-o mare bălăcăreală şi unde, să o spunem clar, manipularea nu este cel mai greu lucru de înfăptuit.

    Ei, da şi, cu voia Dvs., ultimul pe lista … vinovaţilor, EL, politicianul. Uns ca „ales”, el este, de fapt, parte a unui mecanism care trebuie să „producă” şi să protejeze pe toţi cei care sunt deja „înăuntru”. Cei cu convingeri proprii, „revoluţionarii”, neînregimentabilii, sunt izolaţi şi, mai devreme sau mai târziu, extraşi din sistem ca o măsea stricată fără să apuce măcar să-şi expună proiectul în politica „mare”. A ieşit pentru cei din urmă cineva în stradă?

    De ce toate cele de mai sus în pagina „de vin”? De necaz.

    Munca în Lumea Vinului te face destul de atent. Veţi spune că toate domeniile se bucură, fără diferenţă, de aportul unor oameni atenţi. Se poate, doar că eu nu ştiu ca, de pildă, un doctor în şuruburi să îşi modeleze gândirea şi activitatea urmărind această piesă metalică prin Tratate de filozofie, în Enciclopedii, Monografii, Ghiduri, Istorii, Amintiri, Dicţionare dedicate, Atlase ş.a.m.d.

    Vinul există în toate acestea. Există în articolele şi emisiunile jurnaliştilor, în filme documentare şi de artă. Există pe buzele celor care vor o viaţă frumoasă (la figurat, dar şi la propriu). Din păcate, nu la noi.

    Dar, să ne iertăm unii pe alţii şi să cădem de acord că vinul este doar o (una) resursă.

    Deschidem o listă şi pentru celelalte? Tinerii, natura, agricultura cu plusvaloare, ştiinţa, apa termală ş.a.m.d.

    După ce vom înţelege ce trebuie să susţinem pentru a ne fi bine (şi vom cădea de acord), haideţi din nou (sau veniţi pentru prima dată) în stradă. În faţa oricărei instituţii doriţi Dvs.

    P.S. Cred că a sosit momentul în care să putem amenda activitatea oricărui guvern de dreapta fără a fi consideraţi retrograzi şi comunişti şi, de asemenea, să ne exprimăm îndoielile şi criticile pentru o guvernare de stânga fără a fi etichetaţi ca „băsişti” şi „sorosişti”. Că veni vorba de nuanţe. La vin cel puţin, nuanţa face diferenţa.

  • Ce sfaturi are tânăra care s-a pensionat la 28 de ani cu 2 milioane de dolari în bancă. Cum poţi reuşi şi tu

    După ce a petrecut şapte ani în sectorul financiar, ajungând să ocupe o poziţie de senior în cadrul firmei sale, Livingston a strâns economii de 2 milioane de dolari. 40% din această sumă provine din investiţii, iar 60% din economii.

    “Dacă nu eşti nevoit să munceşti pentru bani atunci poţi face orice”, a spus ea pentru Business Insider. 

    Totul însă nu a început de la zero, Livingston obţinând un job foarte bun încă de la absolvirea facultăţii (100.000 de dolari pe an). Totuşi ea nu şi-a cheltuit banii pe lucruri de care nu avea nevoie. Chiar şi când salariul a început să crească ea tot nu a cedat tentaţiilor şi a trăit frugal, cheltuind banii doar atunci când era nevoie . Totuşi New York nu este un oraş deloc ieftin

    Cum a reuşit? Sfaturile tinerei:

    1. Identifică cum se fac cele mai mari cheltuieli. Cele mai mari cheltuieli ale americanilor sunt: chiria, transportul şi mâncarea. Deşi salariu îi permitea, Livingston a ales să locuiască într-un apartament unde chiria era de 1050 de dolari (destul de ieftin pentru New York). “Ştiu că alte persoane de vârsta mea plătesc cu 400-600 de dolari mai mult decât mine. Asta înseamnă economii de 7000 de dolari pe an”, a mărturisit el.

    2. Cumpără mobilă second hand

    “Pentru că sunt foarte mulţi oameni în New York care se mută foarte des există multă mobilă care nu este mai veche de 1 an de zile pe piaţă”, spune ea. Livingston a cumpărat multă mobilă prin Craiglist, care au reduceri şi de 50% faţă de preţul din magazin. “Dacă nu îţi place sau nu-l foloseşti poţi să-l vinzi iar foarte repede”.

    3. Profită de densitatea oraşului

    Există foarte multe magazine, cafenele, baruri pe fiecare stradă din New York şi nu trebuie să ieşi în oraş la cele mai scumpe localuri, ci poţi găsi unele ieftine. Tot ce trebuie să faci este puţină cercetare.

    4. Gândeşte-te la fiecare achiziţie în termeni de cost pe oră

    Sfatul numărul unu al lui Livingston este să te gândeşti la preţ în termeni de cost pe oră sau cât timp trebuie să munceşti pentru a achiziţiona produsul respectiv. “Dacă te gândeşti la cât de mult câştigi şi împarţi suma la numărul de ore lucrate obţii o sumă concretă”.

    Să spunem că într-o oră câştigi 20 de dolari. Asta înseamnă că pentru un iPhone de 700 de dolari ai avea nevoie de 35 de ore de muncă. 100 de dolari pentru o ieşire în oraş, 5 ore de muncă. O bluză de 40 de dolari, 2 ore de muncă. Aşadar, puneţi întrebarea: Merită?

    “Trebuie să realizezi că nu contează doar câţi bani economiseşti, ci este nevoie să faci ca banii să lucreze pentru tine”, spune ea. Dacă renunţi la cafeaua de 5 dolari de la colţ asta înseamnă o economie de 1825 de dolari într-un an pe care ai putea obţine dobândă într-un cont. “Dacă ţii bani timp de 10 ani într-un cont cu o dobândă de 8% asta înseamnă peste 33.000 de dolari”

  • Ce sfaturi are tânăra de 28 de ani care s-a pensionat cu 2 milioane de dolari în bancă. Cum poţi reuşi şi tu

    După ce a petrecut şapte ani în sectorul financiar, ajungând să ocupe o poziţie de senior în cadrul firmei sale, Livingston a strâns economii de 2 milioane de dolari. 40% din această sumă provine din investiţii, iar 60% din economii.

    “Dacă nu eşti nevoit să munceşti pentru bani atunci poţi face orice”, a spus ea pentru Business Insider. 

    Totul însă nu a început de la zero, Livingston obţinând un job foarte bun încă de la absolvirea facultăţii (100.000 de dolari pe an). Totuşi ea nu şi-a cheltuit banii pe lucruri de care nu avea nevoie. Chiar şi când salariul a început să crească ea tot nu a cedat tentaţiilor şi a trăit frugal, cheltuind banii doar atunci când era nevoie . Totuşi New York nu este un oraş deloc ieftin

    Cum a reuşit? Sfaturile tinerei:

    1. Identifică cum se fac cele mai mari cheltuieli. Cele mai mari cheltuieli ale americanilor sunt: chiria, transportul şi mâncarea. Deşi salariu îi permitea, Livingston a ales să locuiască într-un apartament unde chiria era de 1050 de dolari (destul de ieftin pentru New York). “Ştiu că alte persoane de vârsta mea plătesc cu 400-600 de dolari mai mult decât mine. Asta înseamnă economii de 7000 de dolari pe an”, a mărturisit el.

    2. Cumpără mobilă second hand

    “Pentru că sunt foarte mulţi oameni în New York care se mută foarte des există multă mobilă care nu este mai veche de 1 an de zile pe piaţă”, spune ea. Livingston a cumpărat multă mobilă prin Craiglist, care au reduceri şi de 50% faţă de preţul din magazin. “Dacă nu îţi place sau nu-l foloseşti poţi să-l vinzi iar foarte repede”.

    3. Profită de densitatea oraşului

    Există foarte multe magazine, cafenele, baruri pe fiecare stradă din New York şi nu trebuie să ieşi în oraş la cele mai scumpe localuri, ci poţi găsi unele ieftine. Tot ce trebuie să faci este puţină cercetare.

    4. Gândeşte-te la fiecare achiziţie în termeni de cost pe oră

    Sfatul numărul unu al lui Livingston este să te gândeşti la preţ în termeni de cost pe oră sau cât timp trebuie să munceşti pentru a achiziţiona produsul respectiv. “Dacă te gândeşti la cât de mult câştigi şi împarţi suma la numărul de ore lucrate obţii o sumă concretă”.

    Să spunem că într-o oră câştigi 20 de dolari. Asta înseamnă că pentru un iPhone de 700 de dolari ai avea nevoie de 35 de ore de muncă. 100 de dolari pentru o ieşire în oraş, 5 ore de muncă. O bluză de 40 de dolari, 2 ore de muncă. Aşadar, puneţi întrebarea: Merită?

    “Trebuie să realizezi că nu contează doar câţi bani economiseşti, ci este nevoie să faci ca banii să lucreze pentru tine”, spune ea. Dacă renunţi la cafeaua de 5 dolari de la colţ asta înseamnă o economie de 1825 de dolari într-un an pe care ai putea obţine dobândă într-un cont. “Dacă ţii bani timp de 10 ani într-un cont cu o dobândă de 8% asta înseamnă peste 33.000 de dolari”

  • Premierul britanic Theresa May va notifica OFICIAL săptămâna viitoare Uniunea Europeană că ţara sa părăseşte blocul comunitar

    Această iniţiativă a fost luată la nouă luni după ce 51,9 la sută dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea ţării lor din Blocul Comunitar.

    Discuţii despre termenii de ieşire din UE şi viitoarele relaţii nu pot avea loc în conformitate cu procedurile prevăzute în Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona până când Marea Britanie nu îşi anunţă oficial ieşirea din Bloc.

    Un purtător de cuvânt a declarat că ambasadorul Marii Britanii la UE, Tim Barrow, a informat anterior Consiliul European de data când va fi declanşat Articolul 50.

    “Reprezentantul permanent al Marii Britanii la Bruxelles a informat Uniunea Europeană luni dimineaţa că ţara va activa Articolul 50 pe data de 29 martie”, a declarat un purtător de cuvânt de la Downing Street, citat de Le Figaro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul britanic Theresa May va notifica OFICIAL săptămâna viitoare Uniunea Europeană că ţara sa părăseşte blocul comunitar

    Această iniţiativă a fost luată la nouă luni după ce 51,9 la sută dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea ţării lor din Blocul Comunitar.

    Discuţii despre termenii de ieşire din UE şi viitoarele relaţii nu pot avea loc în conformitate cu procedurile prevăzute în Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona până când Marea Britanie nu îşi anunţă oficial ieşirea din Bloc.

    Un purtător de cuvânt a declarat că ambasadorul Marii Britanii la UE, Tim Barrow, a informat anterior Consiliul European de data când va fi declanşat Articolul 50.

    “Reprezentantul permanent al Marii Britanii la Bruxelles a informat Uniunea Europeană luni dimineaţa că ţara va activa Articolul 50 pe data de 29 martie”, a declarat un purtător de cuvânt de la Downing Street, citat de Le Figaro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro