BusinessMagazin

Tag: guvern

  • România nu este în nicio criză economică, financiară, valutară, dar dacă cei de la putere vorbesc despre acest lucru şi nu fac nimic cu criza bugetară, vom ajunge repede într-o criză în care ne băgăm singuri

    – România nu este în criză economică;

    – România nu are nicio criză pe piaţa muncii (în sensul că angajaţii nu sunt daţi afară, ci dimpotrivă, cererea de angajare este mai mare decât oferta, şomajul este redus);

    – România nu este în nicio criză salarială, nu se pune problema tăierii salariilor, ci dimpotrivă, salariile continuă să crească;

    – România nu are nicio problemă de plată a pensiilor şi salariilor;

    – România nu este în nicio criză financiară;

    – România nu este în nicio criză a sistemului bancar;

    – România nu este în nicio criză valutară;

    – România nu este în nicio criză a rezervei valutare;

    – România nu este în nicio criză de creditare în valută (acum, 70% din credite sunt în lei);

    – România nu este în nicio criză a cursului de schimb leu/euro – după creşterea de 3% de acum două săptămâni, acum BNR se luptă să nu lase cursul să scadă sub 5 lei pentru un euro;

    – România nu are nicio criză pe Bursă;

    – România nu are o problemă cu datoria publică;

    – România nu are o problemă cu datoria externă.

    Dar este adevărat că are o problemă cu:

    – deficitul comercial – importurile continuă să fie mult mai mari decât exporturile, iar orice creştere a salariilor se duce în importuri;

    – deficitul de cont curent, care adună deficitul comercial cu serviciile (în stagnare sau în uşoară scădere) şi intrările de capital;

    – deficitul cheltubugetar – mult prea mare faţă de posibilităţile economiei de a-l acoperi din business;

    – structura cheltuielilor bugetului – plata salariilor, pensiilor şi a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică înseamnă 80% din veniturile bugetare;

    – numărul de angajaţi în sectorul bugetar – mult prea mare;

    – dobânzile mari pe care le plăteşte guvernul pentru a se împrumuta ca să finanţeze deficitul bugetar şi reeşalonarea datoriei publice;

    – investiţiile făcute în obiective care nu vor aduce nimic, ci doar o cheltuială (de exemplu, stadioanele în oraşe mijlocii şi mici, fără echipă, fără suporteri);

    – ritmul de creştere a datoriei publice, care este total nesustenabil;

    – ritmul de absorbţie a fondurilor europene;

    – atragerea de investiţii străine – am ajuns la cel mai scăzut nivel;

    – împărţirea puterii la nivelul guvernului versus administraţia locală, care a devenit fanariotă;

    – execuţia reformelor asumate fie prin PNRR, fie prin alte programe de finanţare;

    – companiile de stat, unde se desfăşoară o luptă pe viaţă şi pe moarte între partidele şi clanurile politice pentru impunerea propriilor oameni în marile firme de stat;

    – percepţia legată de ceea ce fac guvernul şi administraţia de la Bucureşti;

    – de imagine şi autoevaluare, în sensul că în realitate stăm mai bine decât spunem.

    Chiar dacă România are mai multe probleme (nu mai multe decât alţii), dacă cei care sunt la putere sau vor veni la putere acum vor vorbi numai despre criză, vom ajunge repede să intrăm într-o criză.

    Înainte ca cei care au puterea să vorbească despre criză, trebuie să vină cât mai repede cu un program coerent de reducere a deficitului bugetar, în care să creadă în primul rând ei, ca ulterior să creadă şi ceilalţi, şi în special cei care ne împrumută.

    România este o piaţă mult prea mică pentru a rezista singură, nu are suficiente resurse financiare interne pentru a acoperi necesităţile de finanţare a deficitului bugetar şi a datoriilor care ajung la scadenţă şi care trebuie reeşalonate pentru că nu pot fi plătite, dar şi a necesităţilor de finanţare ale businessului privat, dar şi ale marilor companii de stat (de unde va face rost Romgaz de bani pentru a finanţa proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră?).

    Aşa că are nevoie de piaţa financiară externă pentru a se finanţa pe termen scurt şi de fondurile europene pentru a-şi finanţa proiectele şi investiţiile pe termen lung.

    România nu are suficiente resurse interne pentru a finanţa din buget toate investiţiile publice începute, toate declaraţiile şi intenţiile aruncate de politicieni.

    România are nevoie de băncile internaţionale şi de Comisia Europeană, adică de cei de la Bruxelles, pentru a reuşi să treacă peste această perioadă care, dacă nu se rezolvă anumite lucruri, mai devreme decât ne aşteptăm ne va exploda în faţă şi atunci chiar că vom intra în criză.

    Nicuşor Dan va beneficia de o scurtă perioadă de respiro în care, împreună cu guvernul, trebuie să pună pe masa finanţatorilor atât interni, cât mai ales externi, un program de reducere bugetară, dar şi de revenire a creşterii economice.

    Cine va face acest program este o altă întrebare.

    30-50 de miliarde de lei, cât este gaura care trebuie acoperită, înseamnă nişte sume foarte, foarte mari, care nu pot fi acoperite dintr-odată.

    Să nu uităm că Traian Băsescu a tăiat salariile la buget cu 25% şi a mărit TVA de la 20% la 24% pentru că nu putea să acopere o gaură de 4 miliarde de lei.

    Numai în poziţia lui Nicuşor Dan şi a viitorului premier să nu fii acum!

  • Nicuşor Dan: „Oamenii îşi doresc miniştri noi”

    Întrebat dacă miniştri din prezent vor face parte şi din nou guvern, Nicuşor Dan a spus că „de la caz la caz, dar societate îşi doreşte oameni noi”.

    Totodată, acesta a adăugat că noul guvern va fi instalat în „două – trei – patru săptămâni”, după discuţii de formare care vor începe săptămâna viitoare.

  • Nicuşor Dan: prioritate are deficitul bugetar, informaţiile despre viitorul guvern sunt speculaţii

    Preşedintele ales al României, Nicuşor Dan, a anunţat miercuri că în prezent prioritatea absolută este rezolvarea deficitului bugetar. Informaţiile despre viitorul Guvern care circulă în public sunt simple speculaţii, a mai spus Dan.

    Mesajul a fost trimis pe Facebook.

    „Prioritatea principală în această perioadă este corectarea deficitului bugetar, iar dialogul cu partidele politice se va axa exclusiv pe identificarea soluţiilor în acest sens. Elaborarea unui plan concret de măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice este esenţială şi nu mai poate fi amânată”, a explicat Nicuşor Dan.

    Preşedintele ales a dezminţit toate informaţiile despre viitorul Guvern.

    „Toate informaţiile vehiculate în spaţiul public referitoare la structura viitorului Guvern sau la posibile nominalizări pentru funcţiile de ministru sunt, în acest moment, simple speculaţii”, a precizat Nicuşor Dan.

    Zilele acestea, preşedintele ales al României are numeroase întâlniri cu politicienii, cu economiştii şi cu reprezentanţii societăţii civile privitoare la viitorul Guvern şi la programul de guvernare.

  • Nicuşor Dan: Deficitul este principala urgenţă

    Nicuşor Dan a subliniat, în cadrul unei emisiuni ProTV, că prioritatea absolută a momentului este problema deficitului bugetar, în contextul unei situaţii economice fragile.

    El a avut deja o întâlnire cu personal tehnic din Ministerul Finanţelor, urmând discuţii cu mediul de afaceri şi, joi, cu ministrul de Finanţe şi cel al Fondurilor Europene.

    „Cred că oamenii, şi mai ales mediul economic şi financiar, aşteaptă ceva solid, dar mai ales previzibil pe termen lung”, a afirmat Nicuşor Dan, punctând că obiectivul este stabilirea unui cadru fiscal clar până la finalul anului 2026.

    Întrebat dacă se va întâlni şi cu partidele AUR, POT sau SOS, acesta a precizat că o astfel de întâlnire este obligatorie conform Constituţiei, dar că direcţia principală va fi colaborarea cu formaţiunile pro-occidentale care l-au susţinut în turul al doilea al alegerilor.

  • Nicuşor Dan a spus că vrea să înceapă încă de luni discuţii informale pentru formarea noului Guvern, cu Ilie Bolojan ca primă variantă

    Nicuşor Dan a declarat duminică seară la Antena 3 că vrea să înceapă de luni discuţiile informale pentru formarea noului Guvern, că îl doreşte în continuare pe Ilie Bolojan ca premier, dar că nu poate să promită asta acum. 

    El a spus că sunt trei lucruri importante – deficitul bugetar, securitatea României şi începerea discuţiilor pentru noul guvern. 

    El a precizat că întâi vrea să înţeleagă partea tehnică legată de deficitul bugetar şi de aceea vrea să discute cu funcţionarii din Guvern responsabili de acest lucru. 

    Dan a menţionat tensiunile din PSD, care trebuie să îşi rezolve situaţia. 

    El a precizat că în câteva săptămâni crede că va fi format noul executiv. 

    Discuţia despre guvern nu va fi numai despre poziţia de prim-ministru, ci şi despre setul de măsuri care trebuie luate imediat, a menţionat Nicuşor Dan. 

  • Tanczos Barna, ministrul Finanţelor: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din tranşa a treia de plată pentru PNRR. ”Toată lumea aşteaptă dezbaterile din România despre reforma fiscală. Fără doar şi poate, România are nevoie de o reformă fiscală”

    România va încasa, pe 10 iunie, 1,3 miliarde de euro din tranşa a treia de plată pentru Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a anunţat, marţi, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, într-o postare pe Facebook.

    ”Veste bună de la Bruxelles: pe 10 iunie, România va încasa 1,3 miliarde de euro din PNRR. Până atunci, pe 18 mai, decidem asupra viitorului ţării. Vă îndemn să mergeţi la vot şi să alegeţi un viitor european, predictibil, în locul haosului şi extremismului”, spune ministrul.
     
    Oficialul român se află la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, unde se discută aspecte legate de încasarea TVA pentru tranzacţiile online în cadrul UE şi despre SAFE, sistemul de finanţare pentru Apărarea statelor membre.
     
    Barna a subliniat că anunţul legat de PNRR este un aspect important, este o finanţare importantă pentru echilibrarea încasărilor de la bugetul de stat.
     
    ”Cu siguranţă, toată lumea aşteaptă dezbaterile din România despre reforma fiscală. Fără doar şi poate, România are nevoie de o reformă fiscală. Avem un angajament din acest punct de vedere, dar un guvern interimar nu are nici prerogative, nici mandat să discute asemenea aspecte, nici cu Comisia Europeană, nici acasă, cu societatea din România. Noul guvern, guvernul care vine după acest guvern interimar, are prima şi cea mai importantă sarcină: de a discuta reforma fiscală, de a prezenta această reformă fiscală societăţii de acasă şi Comisiei Europene. Această reformă trebuie să consolideze sistemul fiscal-bugetar pentru următorii şapte ani. De aceea este un aspect important, care nu poate fi discutat de un guvern interimar.”, a declarat ministrul Finanţelor.
     
    Cererea de plată nr. 3 din PNRR avea o valoare iniţială netă de 2,02 miliarde de euro.

  • Preşedintele interimar al PNL Cătălin Predoiu

    Marţi dimineaţa, informaţiile pe surse îl dau ca posibil premier pe actualul şef interimar al PNL şi ministru de Interne, Cătălin Predoiu, scrie gandul.ro.

    Luni, preşedintele interimar Ilie Bolojan a luat act de demisia lui Marcel Ciolacu Ciolacu.

    A fost făcut anunţul că premierul interimar va fi desemnat marţi.

  • Alegeri cruciale pentru Cotroceni pentru următorii zece ani: ce direcţii economice propun candidaţii şi cum îşi joacă şansele prin promisiuni de măsuri fiscale. Într-un moment crucial pentru economia României, electoratul este chemat să cântărească nu doar promisiunile, ci şi fezabilitatea acestora

    ♦ Reducerea contribuţiilor sociale, digitalizarea ANAF, investiţii strategice sau îngheţarea fiscalităţii – sunt câteva dintre măsurile economice propuse de candidaţii cu cele mai mari şanse în cursa pentru Cotroceni ♦ Deşi preşedintele nu are atribuţii directe în zona economică, viziunea sa poate influenţa direcţia politică a ţării.

    Românii merg duminică să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale, într-o perioadă în care economia locală are nevoie de reguli de joc clare. 

    Preşedintele nu are atribuţii în zona economică, dar o poate influenta în măsura în care are influenţă asupra guvernului. De regulă, preşedinţia influenţează parcursul economic al unei ţări prin direcţia pe care o imprimă politic şi prin relaţia cu guvernul. 

    Cei patru candidaţi favoriţi în sondaje în cursa pentru Cotroceni – George Simion, Crin Antonescu, Nicuşor Dan şi Victor Ponta – vin în programele lor prezidenţiale cu viziuni eco­no­mi­ce care variază de la reducerea agresivă a con­tribuţiilor sociale şi susţinerea industriei lo­cale până la consolidarea investiţiilor strate­gice în sectoare de viitor sau îngheţarea politicii fiscale.

    George Simion, candidatul AUR, propune o serie de măsuri economice care vizează reducerea contribuţiilor sociale şi stimularea producţiei interne. Printre cele mai importante propuneri se numără plafonarea contribuţiilor sociale la 25% pentru veniturile de până la 5.000 de lei brut şi reducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru IMM-uri. De asemenea, propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii pentru sprijinirea dezvoltării economiei naţionale şi refinanţarea creditelor ipotecare cu dobândă zero pentru anumite sume. 

    Crin Antonescu, candidat susţinut de PSD, PNL şi UDMR, pune accentul pe menţinerea stabilităţii fiscale şi atragerea de investiţii. Antonescu propune menţinerea cotei unice de impozitare, considerată un factor de stabilitate economică, şi revizuirea schemelor de ajutor de stat pentru a atrage investiţii cu valoare adăugată mare.

    Nicuşor Dan, candidat independent, are printre propuneri digitalizarea ANAF pentru a com­bate evaziunea fiscală, reducerea cheltu­ielilor publice şi sprijinirea industriilor stra­tegice, precum IT-ul şi industria auto. 

    Victor Ponta, candidat independent, are în programul prezidenţial propuneri de îngheţare a taxelor până în 2026. De asemenea, propune reducerea TVA pentru alimente, eliminarea impozitelor pe salariile mici şi pensiile mici şi reintroducerea facilităţilor fiscale pentru sectorul IT, agricultură şi construcţii. 

    Deşi fiecare propunere are un obiectiv clar, ele nu sunt însoţite de un plan detaliat de imple­men­tare, iar lipsa unor măsuri clare pentru re­forme structurale riscă să limiteze impactul aces­tor propuneri pe termen lung. Înainte de a lua o decizie la urne, este important ca românii să analizeze nu doar intenţiile candidaţilor, ci şi fe­zabilitatea şi sustenabilitatea măsurilor propuse.

  • O criză despre care nu vorbeşte nimeni prinde contur la nivel global. Guvernele lumii nu au nicio soluţie momentan

    Îmbătrânirea populaţiei la nivel global afectează deja finanţele publice din întreaga lume, iar agenţiile de rating sunt de părere că declinul demografic, în lipsa unor reforme radicale, va aduce guvernele lumii în situaţia vor putea obţine finanţare mult mai greu şi vor trebui să majoreze taxele cetăţenilor, scrie Financial Times.

    „În trecut, aspectele demografice erau o problemă la care ne uitam pe termen mediu şi lung. În prezent, declinul afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor”, a declarat Dietmar Hornung, associate managing director, în cadrul Moody’s Investors Services.

    Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au majorat în această lună ratele dobânzilor la cele mai ridicate niveluri de la ultima criză financiară încoace – ceea ce a dus la creşterea costurilor de împrumut ale guvernelor.

    „În timp ce evoluţiile demografice se produc într-un ritm lent, problema cauzată de acestea se agravează. Efectele negative ale declinului demografic sunt deja resimţite puternic în anumite ţări, iar problema pare să se agraveze în continuu”, a declarat Edward Parker, şeful global de cercetare pentru suverani şi supranaţionali la Fitch, care a retrogradat luna trecută ratingul de credit al Franţei.

    Agenţiile de rating spun că majorarea costurilor de împrumut impactează atât populaţia, cât şi finanţele publice, care se confruntă cu probleme pe fondul nevoilor de finanţare pentru sistemului de sănătate şi pensii.

    Acest lucru a afectat perspectivele de finanţare în UE, unde, potrivit Comisiei Europene, ponderea populaţiei de peste 65 de ani va creşte de la 20% în prezent la 30% până în 2050, precum şi în Japonia şi SUA.

    Marko Mrsnik, analist la S&P Global Ratings, a adăugat că o creştere cu un singur punct procentual a costurilor de împrumut ar creşte raportul dintre datorie şi PIB pentru Japonia, Italia, Regatul Unit şi SUA cu aproximativ 40-60 de puncte procentuale până în 2060.

    „Aceasta este o creştere foarte importantă şi implică faptul că, pentru ca datoria publică să rămână sustenabilă, ar fi probabil necesare reforme care să abordeze fie problemele legate de îmbătrânire, fie alte reforme fiscale”, a declarat analistul.

    S&P a declarat în ianuarie că aproximativ jumătate dintre cele mai mari economii ale lumii vor fi retrogradate la categoria „junk” până în 2060, dacă nu se vor lua măsuri pentru a atenua costurile generate de îmbătrânirea populaţiei.

    Agenţia a estimat că, în absenţa unor reforme ale politicilor fiscale legate de îmbătrânirea populaţiei, guvernele se vor confrunta cu un deficit de 9,1% din PIB până în 2060, o creştere uriaşă de la 2,4% în 2025.

    Analiştii spun că, la nivel mondial, ţările din Europa Centrală şi de Sud au printre cele mai proaste profiluri demografice, evidenţiind totodată Germania, a cărei populaţie îmbătrâneşte cu una dintre cele mai rapide rate la nivel mondial.

  • Amazon intră în cursa spaţială cu Starlink: Primii sateliţi Kuiper au decolat. Lupta pentru dominarea internetului global se intensifică pe măsură ce Amazon şi SpaceX îşi dispute suprematia pe orbită

    Amazon a lansat primul lot de sateliţi din cadrul constelaţiei sale de internet în bandă largă, Project Kuiper, într-un efort de a construi o reţea rivală celei dezvoltate de Elon Musk, Starlink, scrie Financial Times.

    Cei 27 de sateliţi Kuiper au fost lansaţi cu succes în spaţiu, ajungând anterior pe orbită la bordul unei rachete Atlas V, operată de United Launch Alliance (ULA), de la baza Cape Canaveral din Florida, a anunţat luni compania ULA.

    Această lansare reprezintă un pas important pentru serviciul de internet prin satelit al Amazon, desfăşurat pe orbita joasă a Pământului. Compania se grăbeşte să construiască o constelaţie de 3.200 de sateliţi, într-un moment esenţial pentru industrie, în care tot mai multe guverne caută alternative la reţeaua dominată de Starlink.

    „Kuiper este următorul jucător important care intră pe piaţă”, a declarat Caleb Henry, analist la firma de cercetare Quilty Space. „Obiectivul este să înceapă lansările în mod regulat şi suficient de rapid pentru a avea o flotă capabilă să furnizeze servicii.”

    Andy Jassy, directorul general al Amazon, caută noi direcţii strategice de dezvoltare pentru companie, urmărind să creeze un „al patrulea pilon” alături de diviziile deja consacrate: Amazon Web Services, comerţul online şi serviciul de abonament Prime.

    Proiectul Kuiper face parte dintr-o serie de iniţiative ambiţioase şi cu investiţii masive, care includ domenii precum asistenţa medicală, vehiculele autonome şi inteligenţa artificială.

    Amazon intenţionează să se adreseze aceloraşi categorii de clienţi – din retail, mediul de afaceri şi sectorul guvernamental – cărora le oferă deja servicii Starlink. Compania vizează lansarea serviciului până la finalul acestui an. Deşi nu au fost dezvăluite toate detaliile tehnice, Jassy a afirmat anterior că serviciul ar putea asigura conectivitate pentru 300–400 de milioane de utilizatori.

    Totuşi, proiectul a fost afectat de întârzieri repetate în procesul de producţie. O lansare planificată recent de ULA a fost anulată din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. Până la zborul de luni, Amazon reuşise să trimită în spaţiu doar doi sateliţi prototip.

    În comparaţie, Starlink a lansat deja peste 7.000 de sateliţi de la primul zbor din 2019 şi deserveşte peste 4,5 milioane de clienţi. Reţeaua lui Elon Musk controlează peste 60% din sateliţii activi aflaţi în prezent pe orbită.

    În plus, Starlink joacă un rol esenţial în sprijinirea Ucrainei în conflictul cu Rusia. Însă apropierea lui Elon Musk de fostul preşedinte american Donald Trump şi criticile sale publice la adresa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski au determinat tot mai multe guverne şi companii să caute alternative mai stabile.

    În acest context, Amazon este privită ca o opţiune viabilă. Compania şi-a asigurat capacitatea de lansare prin colaborări cu ULA – un joint venture între Boeing şi Lockheed Martin – dar şi cu Arianespace (Europa), Blue Origin (fondată de Jeff Bezos) şi chiar SpaceX, compania rivalului Elon Musk.

    Conform reglementărilor impuse de Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC) din SUA, Amazon trebuie să lanseze cel puţin jumătate din constelaţia planificată până în iulie 2025.