BusinessMagazin

Tag: grup

  • Germanii de la Stada, care construiesc o fabrică de medicamente în Turda, au avut vânzări globale de peste 2 mld. euro în S1/2023. „Subsidiara din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale grupului”

    Grupul farmaceutic Stada, cu prezenţă în România de peste trei decenii, care construieşte o fabrică de medicamente în Turda, judeţul Cluj, a raportat vânzări totale de 2,1 miliarde de euro în primul semestru din 2023, la nivel de grup. Faţă de S1/2022, vânzările au crescut cu 16% anul acesta. La rezultate a contribuit şi subsidiara locală.

    „Performanţele obţinute de Stada la nivel global (…) reprezintă şi o garanţie a continuării planurilor investiţionale anunţate deja, România fiind una dintre ţările beneficiare. Compania subsidiară din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale Grupului. În acelaşi timp, aduce pe piaţa locală resurse financiare pentru construcţia facilităţii de producţie din Turda, adăugând know-how de producţie şi supply chain internaţional, transformând astfel România într-un adevarat hub farmaceutic regional”, a spus Mihai Fugarevici, country manager Stada România, potrivit unui comunicat de presă.

    Stada vinde produse în 120 de ţări, are 20 de fabrici, iar numărul de angajaţi la nivel global a depăşit 13.000 de persoane. În total, în România, Stada are peste 200 de produse distincte în portofoliu. În România, prezenţa Stada include sediul din Bucureşti, un laborator de testare a produselor în Timişoara, dar şi un depozit de medicamente, tot în Timişoara. În plus, compania investeşte 50 mil. euro într-o fabrică de medicamente de la zero

    La nivel de segmente de business, zona de consumer healthcare – medicamente fără reţetă şi suplimente alimentare, au adus peste 870 mil. euro la vânzările grupului din primul semestru din 2023, cu 19% mai mult faţă de perioada similară din anul trecut. Doar acest segment a adus astfel în primele şase luni din an 42% din totalul cifrei de afaceri de pe toate pieţele pe care grupul activează.

    Recent, Stada a achiziţionat mai multe branduri de picături de ochi din portofoliul francezilor de la Sanofi, din portofoliul de consumer healthcare.

    Al doilea segment ca pondere în businessul global al Stada este cel de medicamente generice, care a adus 756 mil. euro în primele şase luni din an, adică 37% din totalul businessului.

    Iar medicamentele biosimilare, al treilea segment al Stada, au ocupat restul de vânzări ale grupului, circa 432 mil. euro în S1/2023, ceea ce înseamnă 21% din vânzările totale.

    „Scopul, valorile şi strategia Stada reprezintă baza pentru creşterea noastră de două cifre în vânzări şi profit. Prin acest input, suntem pe drumul cel bun pentru a depăşi vânzări de 4 miliarde euro şi EBITDA de 1 miliard euro în acest an”, a precizat Peter Goldschmidt – CEO-ul Grupului Stada.

    Grupul Stada este unul dintre cele mai mari companii farma­ceu­tice din Germania şi a intrat pe piaţa ro­mâ­nească printr-o sub­si­diară în anul 1992. Com­pania a mizat pu­ter­nic pe dezvol­tarea por­to­foliului de su­pli­mente alimentare, achi­ziţio­nând pro­ducă­to­rul ceh Walmark în 2019 într-o tran­zacţie interna­ţio­nală. În ianuarie 2022 a fost anunţată o investiţie de 50 milioane de euro într-o fabrică de medicamente în România, în oraşul Turda, judeţul Cluj.

    Este prima investiţie străină în piaţa farmaceutică din ultimii zeci de ani, iar în total sunt estimate să se creeze 375 de noi locuri de muncă. Fabrica va fi construită în parcul industrial Arieş din Turda până în toamna lui 2024.

     


     

  • Grupul de companii Perla Harghitei şi Apemin Tuşnad are un nou director general

    Grupul de companii Perla Harghitei şi Apemin Tuşnad, unul dintre cei mai mari producători de apă minerală naturală din România, l-a numit pe Mihai Neagu în poziţia de director general pentru ambele companii. Mihai Neagu are experienţă de peste 25 de ani în industria bunurilor de larg consum, ocupând, în ultimii ani, poziţii de conducere în Dobrogea Grup şi Mogyi România.

    „În contextul socio-economic actual, cele mai multe provocări ale business-urilor din industria FMCG vin din zona comercială; prin urmare, prioritatea mea în acest moment e consolidarea echipelor de vânzări şi marketing din cele două companii, acestea fiind principalele promotoare ale opţiunilor oferite consumatorilor. Sunt încrezător că ne vom întări poziţia în preferinţele lor şi că, alături de profesioniştii din Perla Harghitei şi Apemin Tuşnad, vom păstra tendinţa de performanţă a organizaţiilor, în concordanţă cu obiectivele de sustenabilitate prevăzute în planurile de investiţii”, a declarat Mihai Neagu, director general Perla Harghitei şi Apemin Tuşnad. 
    “Mihai Neagu a dat dovadă, de-a lungul carierei, de leadership autentic, demonstrând reale abilităţi de coordonare a echipelor şi o bună cunoaştere a provocărilor pieţei şi a tendinţelor industriei în care activăm. Sunt încrezător că va reuşi să implementeze cu succes planurile noastre de creştere şi că va continua dezvoltarea durabilă a acestor business-uri cu tradiţie”, a declarat Kurko Gyarfas, Preşedintele Consiliilor de Administraţie Perla Harghitei si Apemin Tusnad.
    Noul director general a preluat responsabilităţile lui Magyari Ors, care s-a alăturat companiei Apemin Tuşnad în urmă cu 15 ani şi pe care a condus-o din poziţia de director general timp de şase ani. Din 2022, a coordonat, din acelaşi rol, şi compania Perla Harghitei. În ultimii cinci ani, a reuşit să crească cifra de afaceri a companiei Apemin Tuşnad cu 56%, realizând astfel o rată medie a profitului net de 17%. A contribuit activ la dezvoltarea grupului de companii, prin realizarea planurilor de investiţii pentru următorii trei ani şi a strategiei comerciale pentru anul 2023, care a generat deja creşterea volumului de vânzări cu 11% în primele şapte luni ale acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut. Magyari Ors va continua să colaboreze cu echipa executivă şi va rămâne în board-ul companiilor, în poziţia de administrator neexecutiv. 
    Perla Harghitei este lider de piaţă în categoria de apă îmbuteliată în sticlă returnabilă şi a înregistrat, în 2022, o cifră de afaceri de aproximativ 125,5 milioane lei. Pentru 2023, compania îşi propune creşterea cifrei de afaceri cu 18% şi implementarea unui plan de investiţii în valoare de peste 25 milioane de lei. 
    Apemin Tuşnad a derulat, anul trecut, afaceri de peste 80 de milioane de lei şi îşi propune creşterea cifrei cu 12% în 2023, susţinută de un buget de investiţii de peste 46 milioane de lei planificat pentru următorii trei ani.

  • LVMH, cel mai mare grup de lux din lume, a anunţat marţi noapte rezultate record, profitul net crescând cu 30%, la 8,48 miliarde de euro. Vânzările grupului, care deţine mărci precum Louis Vuitton, Dior şi Tiffany, au crescut cu 15% faţă de anul trecut, la 42,2 mld. euro

    LVMH, cel mai mare grup de lux din lume, a declarat marţi că a avut un prim semestru excelent, profitul net crescând cu 30%, la 8,48 miliarde de euro (9,34 miliarde de dolari), datorită creşterii puternice din Asia şi Europa.

    Vânzările grupului, ale cărui mărci includ Louis Vuitton, Dior şi Tiffany, au crescut cu 15% în perioada ianuarie-iunie faţă de anul trecut, ajungând la 42,2 miliarde de euro.

    Toate liniile de afaceri au înregistrat vânzări în creştere, cu excepţia vinurilor şi băuturilor spirtoase, care au scăzut cu patru procente.

    “LVMH a obţinut rezultate remarcabile în timpul unei perioade de şase luni de incertitudine economică şi geopolitică continuă”, a declarat directorul executiv Bernard Arnault.

    Arnault a spus că grupul este încrezător şi optimist în ceea ce priveşte a doua jumătate a acestui an.

     

  • Surpriză: Grupul Ion Ţiriac spune că a cumpărat direct şi indirect 5% din Hidroelectrica în oferta publică. Ion Ţiriac Jr.: ”Este o investiţie pe termen lung, este perla României. Acest plasament este unul pasiv, care ne va da 10-12% pe an dividende la euro, dar pe termen lung, compania poate ajunge la 20 de mld. euro”

    • Ion Ţiriac jr : Suntem grupul care, deocamdată, deţine peste 5% din acţiuni dacă consolidăm direct şi indirect, însă este o investiţie pe termen lung pentru noi şi sper să fie doar un început. Este perla României.

    • Ion Ţiriac jr : Fundaţia a realizat 65 de afaceri de succes şi toate au fost private. Acest plasament este unul pasiv care ne va da 10-12% pe an dividende la euro, plus creşterea naturală a activului. Şi, dacă guvernul ar face 2-3 paşi simpli, compania ar putea creşte mult mai accelerat.

    • Ion Ţiriac jr : Fundaţia Tiriac donează anual, de peste 20 de ani, sume colosale către căminele de copii, azile de bătrâni, ajutoare pentru sportive, şcoli, grădiniţe, spitale, plantat milioane de copaci, biserici, maşini, avioane, campusuri sportive şi după dezastre naturale.

    Bună ziua, domnul Ţiriac. Înţelegem din piaţă că aţi cumpărat un pachet foarte mare din Hidroelectrica, la lansarea pe bursă. De ce aţi ales această companie?

    Ion Ţiriac jr: Fundaţia Ţiriac şi afiliaţii direcţi caută mereu cele mai bune oportunităţi cu cel mai bun randament şi, totodată, investiţii de viitor care asigură şi o schimbare pozitivă în lume, aşa cum facem şi la donaţii. “Foarte mare” este relative. Da, probabil suntem grupul care, deocamdată, deţine peste 5% din acţiuni dacă consolidăm direct şi indirect, însă este o investiţie pe termen lung pentru noi şi sper să fie doar un început. Este perla României. Greu, dacă nu imposibil, să găseşti ceva mai bun în Europa în acest moment! Însă investim mult în toate regiunile geografice de peste 30 de ani. Este adevărat însă că, în România, ne interesează pe termen lung să facem parte din această companie.

    De ce acum şi de ce în Hidroelectrica?

    Vedeţi dvs, sunt doar o mână de companii pe mapamond care produc un astfel de debit de energie si Cel de Sus ne-a dat această avere naturală inestimabilă. Cu o producţie de peste 60% din nevoia românilor, şi la hidro poate fi zi, noapte, ploaie vânt sau linişte, apa curge 24 din 24, 365 de zile pe an. Iar randamentul, din punct de vedere economic, este şi va fi uriaş mulţi ani de acum înainte. Consumul de curent creşte vertiginos, an de an şi cu electrificarea din ultimii ani şi planul 2030 am putea, ca ţară, să fim extrem de importanţi regional.

    Aveţi vreun gând să vă implicaţi în conducere?

    Nu amestecăm politicul cu privatul. Nu am făcut-o 35 de ani, nu începem astăzi. Fundaţia a realizat 65 de afaceri de succes şi toate au fost private. Acest plasament este unul pasiv care ne va da 10-12% pe an dividende la euro, plus creşterea naturală a activului. Şi, dacă guvernul ar face 2-3 paşi simpli, compania ar putea creşte mult mai accelerat.
    Ca de exemplu?

    Haideţi să o luăm ca pe un business. Astăzi faci cca 1 miliard de euro profit care merge la bugetul de stat. Foarte frumos. Ce aţi spune dacă s-ar dubla în maxim 5 ani? Asta aş face eu cu oricare business.
    Cum să se dubleze?
    O să fac o cerere să mă primească premierul României şi, dacă o acceptă, o să îi demonstrez că, prin doua schimbări uşor de realizat, îşi poate creşte producţia cu 60% pe an. În acel moment devenim exportatori importanţi de energie, nu doar consumatori. Însa asta ar însemna să îşi dorească şi Guvernul, să bage în seamă privatul. Sunt disponibil 24 din 24 pentru români. Şi sunt convins că numărul meu este uşor de găsit (râde).

    Aveţi de gând să vindeţi deţinerea sau să mai cumpăraţi până la 10%, cum se aude?

    Nu avem dorinţa să vindem nimic. Depre cumpărări de acţiuni… nu doresc să influenţez piaţa!

    Vorbiţi-mi de ultimele acţiuni caritabile făcute. De unde au apărut aceste noi iniţiative?

    Fundaţia Ţiriac donează anual, de peste 20 de ani, sume colosale către căminele de copii, azile de bătrâni, ajutoare pentru sportive, şcoli, grădiniţe, spitale, plantat milioane de copaci, biserici, maşini, avioane, campusuri sportive şi evenimente neaşteptate de dure (inundaţii, focare, cutremure etc). Din 1990, sute de milioane şi, faptul că nu am făcut public, a fost alegerea noastră. Nu vă voi spune cât şi ce vom mai face, însă cel puţin 25 % din profitul nostru, după ce plătim toate taxele, merge către caritate sau ajutoare şi aşa va fi cât trăieşte Fundaţia. Avem o echipă de peste 30 de oameni, care asta face de dimineaţa până seara. Şi să vă spun ceva: este cea mai mare realizare a noastră.

  • (P) Scandia Food se concentrează pe consolidarea poziţiei pe piaţa din România şi integrarea noilor companii, prin vânzarea diviziei de imobiliare a grupului

    Scandia Food, un reputat lider în categoria de conserve şi un jucător cu tradiţie în piaţa de produse alimentare, anunţă punerea în vânzare a diviziei de imobiliare a grupului. Proiectele care vor fi înstrăinate sunt: Morilor, Frigoriferului, Cristian – toate din Sibiu şi Calea Vitan – din Bucureşti. Informaţiile suplimentare pentru fiecare dintre aceste proiecte sunt disponibile potenţialilor investitori pe site-ul companiei precum şi pe site-uri de specialitate.

     ”Am construit şi administrăm un business complex şi unele dintre cele mai apreciate mărci de succes din România. Dorinţa de a înstrăina divizia de imobiliare a venit ca urmare a lipsei de timp şi resurse pe care aceste proiecte le necesită. Această decizie reprezintă o etapă firească în cadrul grupului ale cărui obiective sunt de a ne concentra pe consolidarea poziţiei pe care compania o ocupă pe piaţa din România care prezintă numeroase oportunităţi de creştere şi dezvoltare, pe atingerea obiectivelor strategice trasate precum şi pe integrarea companiilor nou intrate în portofoliul Scandia Food şi consolidarea prezenţei acestora în categoriile în care activează”, a declarat Andrei Ursulescu, Director General şi Administrator, Scandia Food.

    Despre Scandia Food:

    Scandia Food lider pe piaţa conservelor din România este o companie autohtonă prezentă cu o varietate largă de produse alimentare, deţinătoare a şase capacităţi de producţie şi peste 1000 de angajaţi. Mărcile deţinute de companie sunt Scandia Sibiu, Bucegi, Sadu, Lotka, Năvodul Plin, Tapas, Rotina, Roua, Sunset Nuts,Yummy Snacks. Compania este prezentă în categoriile de conserve pe bază din carne, conserve de peşte, conserve pe bază de legume, zacuscă, murături dar şi snacks-uri sărate, dulciuri. În 2021 Scandia şi-a materializat ambiţiile de creştere intrând în piaţa produselor congelate extinzându-şi astfel know-how-ul în producţia şi distribuţia de produse congelate sub brandurile Tasty, Scandia Sibiu, Sibiu şi Roua dar şi de a-şi extinde capabilităţile în categoria de mezeluri prin achiziţionarea companiei Agra’s Alba Iulia si Carniprod Tulcea in 2023.

  • Spill: Noua platformă socială lansată de un grup de foşti angajaţi Twitter

    În mijlocul haosului de pe Twitter şi a protestelor de pe Reddit, un grup de foşti angajaţi ai Twitter lansează o nouă platformă socială numită Spill.
    Spill este o reţea socială nouă, care funcţionează pe principii similare cu Twitter, dar cu accent pe conţinutul vizual şi este disponibilă în magazinul oficial de aplicaţii pentru iPhone.
    Spill este acum în faza beta, iar accesul la platformă se face doar pe bază de invitaţie.
    În mijlocul haosului de pe Twitter şi a protestelor de pe Reddit, un grup de foşti angajaţi ai Twitter lansează o nouă platformă socială numită Spill.

    Spill este o reţea socială nouă, care funcţionează pe principii similare cu Twitter, dar cu accent pe conţinutul vizual şi este disponibilă în magazinul oficial de aplicaţii pentru iPhone.

    Noua platformă este dezvoltată de un grup de foşti angajaţi ai Twitter. CEO-ul Alphonzo „Phonz” Terrell a fost şeful editorial global cu un an în urmă, înainte de a fi concediat de Elon Musk. Între timp, el a înfiinţat o nouă companie şi a obţinut finanţări în valoare de 2,75 milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Luca Militello, CEO-ului grupului privat din sănătate Monza, împreună cu soţia lui şi alţi doi asociaţi, pariază mai mult pe HoReCa şi vrea să deschidă restaurante cu numele Sciccheria în Constanţa, Cluj-Napoca şi chiar dincolo de România

    Sciccheria, restaurantul deţinut de Luca Militello, CEO-ul grupului privat din sănătate Monza, şi de soţia lui, Claudia Militello, a făcut vânzări de 1,4 milioane de euro în primul său an de activitate, iar fondatorii au în plan să extindă businessul la nivel naţional şi chiar internaţional în următorii cinci ani.

    Localul, situat în zona de nord a Capitalei, pe Bulevardul Pipera, are o capacitate de 120 de locuri şi a fost deschis în vara anului 2022. În ultimele luni, media din restaurant a fost de 130 de oaspeţi pe zi.

    „Dacă la început oaspeţii mergeau pe preparate iconice, cum sunt parmigiana Rossa, spaghetele carbonara, bruschetele sau caracatiţa, pe care le mai gustaseră, de-a lungul vizitelor în Italia, acum văd o deschidere mult mai mare către preparatele noi, mai puţin convenţionale, pe care le introducem în meniu. Câteva exemple includ tartarul de avocado, mango şi homar, carpaccio de crevete roşu de Mazzarra, magnum de foie gras tras în ciocolată neagră. În toate acestea, se simte foarte bine personalitatea culinară a lui Michael Passarelli (chef-ul restaurantului, fiul lui chef Antonio Passarelli – n. red.)”, a spus Claudia Militello, coproprietar Sciccheria. 

    Mai departe, fondatorii Sciccheria şi-au propus să replice modelul de afaceri în centrul Bucureştiului, unde vor deschide un restaurant până la finalul anului, şi în alte oraşe mari ale României, cum sunt Constanţa şi Cluj. În plus, proprietarii analizează şi oportunităţile de afaceri din Dubai, Londra, Paris şi Roma.

    „În următorii cinci ani, ne propunem să deţinem şi să operăm până la opt restaurante Sciccheria”, a adăugat Claudia Militello.

    La un an de la lansare, restaurantul Sciccheria îl aduce în România pe Giuseppe Raciti, chef inclus în ghidul Michelin, care va găti în cadrul unei cine alături de cheful rezident Michael Passarelli.

    Luca Militello este la origine italian şi locuieşte de aproape două decenii în România, în prezent el fiind CEO-ul operaţiunilor locale ale grupului Monza, unul dintre jucătorii importanţi din piaţa de sănătate privată. Soţia lui, Claudia, este româncă şi activează în HoReCa de mai bine de 15 ani.

    Pentru familia Militello, Sciccheria nu este un prim pariu în domeniul ospitalităţii, deşi este primul restaurant. Antreprenorii mai deţin o gelaterie în centrul Bucureştiului, Sicilia Gelateria Artigianale, care vinde îngheţată artizanală creată cu ingrediente originale siciliene.

    În Sciccheria, familia Militello a investit peste 500.000 de euro, mare parte din buget fiind direcţionat către amenajări, echipamente şi design interior. Pentru amenajarea spaţiului, fondatorii au colaborat cu biroul de arhitectură şi design PickTwo Studio, care are în portofoliu mai multe proiecte HoReCa, atât în zona de restaurante, cât şi în cea de hoteluri.

  • Surpriză: Grupul Netopia, unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi electronice din România, fondat de Antonio Eram şi Felix Crişan, vinde pachetul majoritar de acţiuni către fondul de investiţii de private equity Innova Capital

    Grupul Netopia, unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi electronice din România, fondat de Antonio Eram şi Felix Crişan în 2003, a vândut pachetul majoritar de acţiuni către fondul de investiţii de private equity Innova Capital.

    Netopia furnizează soluţii de plăţi electronice şi alte servicii conexe pentru un portofoliu de peste 25.000 de comercianţi, majoritatea din sectorul IMM-urilor. Prin intermediul platformei NETOPIA Payments sunt procesate anual  25% din tranzacţiile online cu carduri de pe piaţă locală, iar aplicaţia mobilPay Wallet este primul portofel digital multifuncţional din România.

    Compania a înregistrat în primele trei luni ale acestui an tranzacţii în valoare totală de peste 350 milioane euro prin intermediul tuturor metodelor de plată disponibile – mobil, desktop şi tabletă, plăţile online crescând cu 30% comparativ cu primul trimestru din 2022.

    „Grupul NETOPIA a demonstrat în mod constant angajamentul său faţă de inovaţie, prin soluţii de plată adaptate mediului online şi soluţii de mesagerie SMS pentru marketing digital. Cu ajutorul echipei Innova Capital, ne dorim să accelerăm lansarea unor noi soluţii inovative într-o industrie atât de dinamică cum este industria plăţilor online. Această mutare strategică va consolida poziţia Grupului NETOPIA ca lider pe piaţa locală, oferind produse şi servicii fără precedent. Suntem entuziasmaţi de perspectivele acestui parteneriat şi ne bucurăm că am ajuns în acest punct.” a declarat Antonio Eram, co-fondator şi CEO al Grupului NETOPIA.

    NETOPIA are în portofoliu şi soluţii de plată prin SMS, o modalitate populară pentru plăţi de valoare redusă, în special pentru achiziţionarea biletelor de transport în comun, plata parcării şi plata taxelor de emitere a cărţilor de identitate.

    „Analizăm cu mare interes evoluţiile dinamice ale economiei locale, în special potenţialul extraordinar de creştere  al serviciilor digitale. Ne bucurăm că putem face o investiţie  într-unul din cei mai respectaţi lideri în rândul furnizorilor de soluţii moderne de plată pe a doua piaţă ca mărime din Europa Centrală şi de Est. Dorim să valorificăm toată experienţa noastră acumulată până acum în  industria serviciilor financiare pentru a sprijini creşterea NETOPIA şi pentru a-i consolida în continuare  poziţia pe piaţa românească a soluţiilor de plată”, a declarat Krzysztof Kulig, Senior Partner la Innova Capital.

    Achiziţia pachetului majoritar de acţiuni al Grupului NETOPIA este prima tranzacţie realizată de fondul Innova/7. Prima etapă de ridicare de fonduri de către Innova/7 a fost finalizată în august 2022 cu un rezultat de peste 220 de milioane de euro.

    Innova Capital este unul dintre cei mai activi jucători din private equity în România, fiind prezent local de la finalul anilor ’90. Acum, fondul are în portofoliu Optical Investment Group (retail şi distribuţie de optică) şi PayPoint (servicii financiare), după ce a vândut în 2022 Energobit (energie)

    Finalizarea tranzacţiei se va realiza după obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor relevante.

    Felix Crişan a fondat anul trecut, alături de Ovidiu Ghiman şi Bogdan Almaşi, platforma de crowdfunding Rōnin.

     

  • ACEA: Numărul autoturismelor noi înmatriculate în România a crescut în primele patru luni din 2023 cu 25%, la 46.831 unităţi, din care 4.021 au fost full electrice şi 12.678 hibride

    România a înregistrat în primele patru luni din 2023 un volum de 46.831 autoturisme noi înmatriculate, în creştere cu 25% faţă de perioada similară de anul trecut, cee ace plasează piaţa locală pe locul 14 în UE, potrivit datelor ACEA (Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile ).

    Din numărul total de înmatriculări, 4.021 unitati au fost full electrice si 12.678 au fost autoturisme cu propulsie hibridă.

    Dintre mărci, Dacia a raportat 191.436 unităţi la nivel european, în creştere cu 42,4% faţă de ianuarie-aprilie 2022.

    Potrivit ACEA, în Uniunea Europeană au fost înmatriculate 3,44 milioane autoturisme, cu 18% peste nivelul din primele patru luni ale anului trecut, fiind înregistrate creşteri în Spania (+33.7%), Italia (+26.9%), Franţa (+16.7%) si în Germania (+7.9%).

    Din total, 415.333 unităţi au fost full electrice, 286.431 plug-in hibrid şi 866.610 autoturisme cu propulsie hibridă.

    Topul constructorilor de automobile a fost condus în primele patru luni de grupul VW cu 1,08 milioane unitati, în creştere cu 26%, urmat de grupul Stelantis cu 744.205 unitati (+9.4%) si de Grupul Renault cu 404.526 unităţi (+29.4%).

    Autoturismele marca Ford au totalizat 179.487 unităţi noi înmatriculate, în creştere cu 3.3% fata de perioada similara din 2022.

     

  • ACEA: Numărul autoturismelor noi înmatriculate în România a crescut în primele patru luni din 2023 cu 25%, la 46.831 unităţi, din care 4.021 au fost full electrice şi 12.678 hibride

    România a înregistrat în primele patru luni din 2023 un volum de 46.831 autoturisme noi înmatriculate, în creştere cu 25% faţă de perioada similară de anul trecut, cee ace plasează piaţa locală pe locul 14 în UE, potrivit datelor ACEA (Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile ).

    Din numărul total de înmatriculări, 4.021 unitati au fost full electrice si 12.678 au fost autoturisme cu propulsie hibridă.

    Dintre mărci, Dacia a raportat 191.436 unităţi la nivel european, în creştere cu 42,4% faţă de ianuarie-aprilie 2022.

    Potrivit ACEA, în Uniunea Europeană au fost înmatriculate 3,44 milioane autoturisme, cu 18% peste nivelul din primele patru luni ale anului trecut, fiind înregistrate creşteri în Spania (+33.7%), Italia (+26.9%), Franţa (+16.7%) si în Germania (+7.9%).

    Din total, 415.333 unităţi au fost full electrice, 286.431 plug-in hibrid şi 866.610 autoturisme cu propulsie hibridă.

    Topul constructorilor de automobile a fost condus în primele patru luni de grupul VW cu 1,08 milioane unitati, în creştere cu 26%, urmat de grupul Stelantis cu 744.205 unitati (+9.4%) si de Grupul Renault cu 404.526 unităţi (+29.4%).

    Autoturismele marca Ford au totalizat 179.487 unităţi noi înmatriculate, în creştere cu 3.3% fata de perioada similara din 2022.