Tag: fotografie

  • Povestea iPhone-ului furat. Cum a ajuns telefonul din New York la Yemen

    În vara anului 2013 Maura şi-a pierdut iPhone-ul în timp ce era la o petrecere în Hamptons. Când a ajuns acasă, a activat funcţia Find My iPhone, dar telefonul era închis şi nu l-a putut localiza, dar a avut grijă să selecteze funcţia să primească un mail atunci când telefonul este pornit.

    Peste două zile a primit un mail. Telefonul a fost repornit, se afla la o distanţă de 140 km. A sunat, dar nu a răspuns nimeni, apoi telefonul a rămas închis încă două saptămâni.

    A apărut din nou tocmai în Sana’a, Yemen. Şi tot atunci au început să apară şi fotografiile în contul iCloud.  Fotografii obişnuite: peisaje, selfie-uri, poze cu mâncare, fotografii cu membrii familiei. Mai târziu, Maura a avut parte de o surpriză. Au început să apară poze cu arme de foc. Într-o fotografie erau ilustrate nu mai puţin de 17 mitraliere Kalashnikov, în alta era înfăţişat un băieţel ce se juca cu o mitralieră mai mare decât el.

    Peste 300 de fotografii au fost încărcate în iCloud de când Maura şi-a pierdut telefonul.  Pe lângă asta, în contul de Skype şi-au făcut apariţia adnotări şi propoziţii scrise în limba arabă. A contactat pe cineva care ar putea să-i traducă textele. A descoperit că erau propoziţii banale, glume şi i-a explicat că există o cultură a armelor de foc în Yemen.

    Conform Small Arms Survey, firmă de cercetare din Elveţia, clasează Yemen-ul pe locul doi din lume din punct de vedere al numărului de arme deţinute de cetăţeni. În medie, în Yemen se află 55 de arme la 100 de cetăţeni.

    În septembrie 2013 imaginile au încetat să mai apară în contul de iCloud.

  • Mediafax Foto, liderul pieţei de fotografie de presă, oferă noi posibilităţi de achiziţie a imaginilor

    Începând de astăzi, Mediafax Foto, liderul naţional pe piaţa fotografiei de presă, extinde posibilităţile de achiziţie a imaginilor stocate în arhiva sa, permiţând, în plus faţă de serviciile oferite deja, şi achiziţia de fotografii one by one, prin intermediul comenzilor on-line.

    Acest upgrade, menit sa vina în întâmpinarea nevoilor unei arii mai largi de clienţi, oferă în prezent trei posibilităţi de a utilizare a serviciului: în editorialul de print (la preţul de 20E/ imagine), în editorialul de on-line (la preţul de 5E/ imagine) şi în zona comercială. 

    Arhiva foto online a Mediafax conţine peste 350.000 de imagini de la cele mai importante evenimente care au avut loc în România, din 1990 până în prezent.

    Echipa de fotografi profesionişti a Mediafax Foto acoperă toate evenimentele majore ale momentului, transmiţând în timp real imagini de la faţa locului. Fotografiile Mediafax Foto sunt preluate în fiecare zi de cele mai importante publicaţii din România, fie că este vorba de cotidiene sau periodice, presa centrală sau locală.

    În prezent, Mediafax Foto are o reţea formată din peste 100 de fotografi profesionişti care asigură în orice moment imagini de la evenimente petrecute în orice colţ de ţară, acoperind toate domeniile de interes: politic, economic, sport, fapt divers, cultură, diver-tisment, celebrităţi.

    Despre Mediafax Foto:
    Mediafax Foto este lider naţional pe piaţa de fotografie de presă. Departamentul foto s-a dezvoltat în cadrul agenţiei de presă Mediafax, din 1995, şi furnizează zilnic cel mai consistent flux de fotografie de eveniment românesc, asigurând conectarea presei locale şi naţionale la cele mai relevante evenimente petrecute zi de zi în România.

    Produse şi servicii puse la dispoziţie de Mediafax Foto:

    • Fotografie de eveniment (presă) – fluxul zilnic de fotografie de presa, fotografie de arhivă si fotoreportaje Premium.
    • Infografice şi caricaturi
    • Multimedia – reportaje flash, însoţite de o coloană sonoră relevantă pentru fiecare poveste în imagini în parte
    • Stock – o colecţie de fotografie conceptuală şi de artă
    • Publicity – serviciu care asigură companiilor acoperire media permanentă cu aju-torul unui portofoliu de imagini relevant pentru activitatea lor
    • Servicii profesionale – fotografie la cerere şi fotografie de studio

    Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să o contactaţi pe Florentina Stanciu,  Mediafax Foto Sales – florentina.stanciu@m.ro | tel: 0318 256 429
     

  • Serviciile de fotografie şi filmare aeriană, un nou domeniu de business

    Dronele sunt un simbol al modernităţii. Iniţial proiectate ca arme de război, utilizate pentru cercetarea terenului, dar şi pentru luptă, au intrat apoi în uzul comercial, fie ca hobby, fie pentru business. A fost nevoie doar de un pas pentru a fixa camere foto/video pe aparatele de zbor, pentru a deschide un nou domeniu, filmarea şi fotografierea aeriană. Acest segment a captivat în ultimii ani atenţia oamenilor de pretutindeni, dar nu a scăpat de controverse.

    Zborul este una dintre cele mai întâlnite fantezii printre oameni. Lui Icar i-a plăcut atât de mult încât nu s-a putut opri şi a zburat tot mai sus către soare. Oamenii au creat tuburi de oţel de zeci de tone ce străbat cerul zi şi noapte de-a lungul globului. Iar una dintre noile metode de a ne zgândări această dorinţă este pilotajul de la sol al aeronavelor mici. Când spun o metodă nouă, mă refer la amploarea pe care a luat-o fenomenul de zboruri cu drone în ultimii ani.

    În Romania, această afacere se află la început de drum şi nu foarte multă lume este conştientă de existenţa unor astfel de servicii; dar există potenţial de creştere, după cum aveam să aflu de la câţiva dintre antreprenorii care activează în domeniu. La o simplă căutare pe Google, pagina este împânzită de companii ce oferă astfel de servicii.

    Filmarea aeriană (o să includ în această exprimare şi fotografierea) nu este destinată doar realizării de clipuri video impresionante, ci are mai multe aplicări. Pe lângă valoarea evidentă de entertainment pe care o aduce o astfel de filmare (fie ea concert, nuntă sau clip de prezentare), mai există şi utilizarea practică: mapare 2D sau 3D sau filmarea termică  pentru inspecţia echipamentelor şi a structurilor. Se prevăd şi alte utilizări ale dronelor, de exemplu livrarea produselor direct către cumpărător sau utilizarea pentru trimiterea medicamentelor, fie unui pacient aflat în nevoie, fie pentru un spital. Dar acestea sunt pentru viitor şi campanii de marketing. „Asemenea proiecte nu sunt încă fezabile la nivel economic, dar vor deveni, cu siguranţă, realitate odată cu creşterea autonomiei, distanţelor şi punerii la punct a sistemelor de supraveghere şi control al acestui tip de transport“, spune Octavian Isăilă, director general la 360tourist.

    Primul obstacol în lansarea unei afaceri ar fi legislaţia care nu este foarte permisivă atât pe plan local, cât şi global. Cadrul legislativ încă nu este bine stabilit şi de asta se plâng atât pasionaţii de pilotaj, cât şi antreprenorii. „Într-adevăr, legislaţia este destul de restrictivă şi cu avize greu de obţinut“, spune Sebastian Pop, manager la AeroDrone. Pe de altă parte chestiunea trebuie examinată şi invers. Există pericole ca drona, pur şi simplu, să cadă şi să rănească pe cineva sau să se ciocnească cu un aparat de zbor. Recent, în Statele Unite o dronă a încurcat elicopterele pompierilor care încercau să stingă un incendiu. „Am avut şi solicitări pe care le-am declinat din cauza că reglementările actuale nu permiteau efectuarea operaţiunilor de zbor în zonele intravilane“, spune Octavian Isăilă. „Sper să existe reglementări care să ne permită operarea în condiţii normale desfăşurării activităţii cu tot ce implică aceasta: locuri de muncă, salarii, impozite etc.“, adaugă el.

    Să plimbi o dronă pe cer cu o cameră ataşată nu este simplu ca bună ziua. Trebuie îndeplinite mai multe condiţii. Lăsând la o parte dimensiunea tehnică necesară pilotării unei aeronave, în primul rând, este nevoie de aprobarea MApN a activităţii de filmare. Apoi trebuie identificat echipamentul la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (emiterea unui permis de zbor naţional pentru dronele care depăşesc 20 kg). Urmează segregarea spaţiului în zona unde se vor desfăşura activităţile (un acord de zbor între companie, Statul Major al Forţelor Aeriene şi Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA). Şi, în final, ROMATSA trebuie să fie anunţată cu 24 de ore înainte care este zona unde va zbura drona şi ora la care începe şi se termină acţiunea.

    Pentru a porni o asemenea afacere investiţiile variază, în funcţie de planuri, însă o sumă avansată este de 1.500 de euro, care poate ajunge şi la zeci de mii de euro, în funcţie de echipamentul achiziţionat sau de tipul de filmare. „Se poate porni cu o dronă de aproximativ 1.500 euro cu care se pot efectua filmări şi fotografii aeriene“, spune Gabriel Vătafu, proprietarul flycams. Dacă vorbim de o companie ce se bazează pe servicii de mentenanţă preventivă, inspecţii şi verificări, investiţia este şi mai mare. „Costurile sunt destul de ridicate ţinând cont că un astfel de sistem ajunge undeva la 4.000-5.000 euro pentru vectorul aerian plus camera de termoviziune, în jur de 7.000 euro“, spune Pop.

    Investiţia nu se rezumă doar la bani, ci şi la personal: piloţi, cameramani, editori. „Filmarea aeriană nu înseamnă doar ridicarea dronei de la pământ“, spune Cosmin Brezoescu, director general la Aeroview. Pentru a putea pilota o dronă cum trebuie, un pilot are nevoie de mai multe ore de pilotaj şi de experienţă. Nu există un brevet de pilot de dronă, în momentul de faţă, însă se lucrează la profesionalizarea şi specializarea piloţilor prin cursuri şi există chiar şi o bază de antrenament. „FAE este constructor de drone şi a creat o şcoală de pilotare de drone în scop comercial în primavăra acestui an şi suntem mândri de absolvirea cu brio a celei de-a doua promoţii de piloţi de dronă“, a spus Mihai Dragu, manager la FAE Drones. Iar baza de antrenament de care vorbeam se află pe drumul dintre Târgovişte şi Bucureşti, în apropierea localităţii Mircea Vodă. Este o zona segregată special pentru zboruri de antrenament şi teste de drone.

     

  • Tânărul care a trăit pe străzile din Mozambic, iar acum este un fotograf de top cu fotografii expuse în Londra sau în Lisabona

    Mario Macilau avea 14 ani şi trăia pe străzile oraşului Maputo, capitala Mozambicului, când a pus mâna prima dată pe o camera foto, relatează BBC.

    A învâţat singur secretele fotografiei, iar 12 ani mai târziu a ţinut prima expoziţie în Lisabona. Mario Macilau a explicat într-un articol BBC cum a reuşit această performanţă.

    Pentru a ajuta familia să se întreţină, Mario făcea tot felul de slujbe pentru oamenii din piaţă: spăla maşini, căra bagajele oamenilor etc. Acesta a recunoscut că a intrat intr-o sferă influenţă negativă, şi a fost implicat în cazuri de criminalitate minoră, după cum spune el.

    “La 14 ani am împrumutat camera foto a unui prieten şi am început să fac fotografii, să documenteze mediul înconjurător. Mi-am developat pozele într-o cameră obscură pe care am construit-o singur. Practicam fotografia de fiecare dată când puteam, dar era dificil pentru mine deoarece nu aveam bani pentru film şi pentru chimicale”, a spus Mario.

    Nu avea de gând să-şi facă o carieră din fotografie, dar într-o zi, în 2007, când un prieten s-a oferit să-i vândă o cameră, Mario nu a ezitat şi i-a oferit la schimb telefonul mobil pe care-l primise de la mama sa.

    “Mi-a fost greu să-i spun mamei ce am făcut, aşa că am minţit-o şi i-am spus că cineva mi-a furat telefonul”, a spus Macilau.
    Pentru a-şi face munca mai vizibilă, Mario s-a dus la bibliotecă pentru a folosi internetul. Şi-a creat un blog, apoi feedback-ul pozitiv a început să apară şi a fost invitat să-şi expună operele în cadrul unor expoziţii.

    În 2009 a fost invitat de o parohie din Lisabona pentru a ţine o expoziţie. Înainte de asta, el a luat parte la mai multe expoziţii de grup la Berardo Collection Museum şi la Saatchi Gallery din Londra.

    Familiei i-a luat foarte mult să înţeleagă că poate face bani din fotografie. “Chiar şi acum mama mea nu înţelege exact, dar e ok, îmi acceptă decizia”, a mai spus el.

    “Am încercat să mă revanşez faţă de mama mea pentru că i-am vândut telefonul, iar acum, de fiecare dată când călătoresc îi aduc un telefon nou”, a încheiat Mario Macilau.

  • Acest refugiat sirian era pe culmile disperării. Până când o fotografie i-a schimbat complet viaţa

    În urmă cu o săptămână, Abdul, un refugiat sirian în Liban, vindea pixuri pe străzile Beirutului pentru a încerca să supravieţuiască. Îşi ţinea în braţe fetiţa epuizată, când i s-a întâmplat ceva incredibil

    Acest refugiat sirian era pe culmile disperării. Până când o fotografie i-a schimbat complet viaţa

  • A renunţat la şcoală la 18 ani în căutarea aventurii. Până la 27 de ani a vizitat aproape 100 de ţări şi se întreţine lucrând pentru localnici

    Norvegianul Christian Lindgren a renunţat la scoală la 18 ani şi a plecat în lume în căutarea de aventuri şi pentru a-şi explora pasiunea pentru fotografie, scrie Daily Mail

    Lindgren, 27 ani ani, a vizitat de-a lungul timpului nu mai puţin de 97 de ţări. “Mi-a plăcut să călătoresc de mic. Şi părinţii şi bunicii mei au călătorit mult când au fost tineri, iar eu am crescut în jurul a tot felul de obiecte adunate de peste tot din lume”, a declarat el pentru Daily Mail.

    Tânărul a cumpărat primul bilet de avion din banii economisiţi, apoi şi-a finanţat călătoriile practicând tot felul de joburi neobişnuite. A predat, a lucrat la o fermă şi la hosteluri. “Toţi banii pe care i-am cheluit până acum au fost câştigaţi de mine. Pentru a economisi bani am dormit la prieteni, la hosteluri, iar în zone izolate am dormit în cort”,  a spus Christian Lindgren.

    Nu totul a mers perfect de-a lungul călătoriilor, de două ori i s-a furat camera foto şi a întâmpinat dificultăţi la trecerea graniţei dintre Burkina Faso şi Ghana. Aceste lucruri nu l-au determinat să renunţe, iar când vine vorba de fotografie Lindgren susţine că nu ai nevoie de echipament scump pentru a face fotografii bune.

    Scopul lui este să viziteze fiecare ţară de pe glob, dar nu se grăbeşte să realizeze această performanţă. “Am fost în Asia centrală de două ori, în Nepal de şase ori, am văzut fiecare ţară din Asia de sud-est de cel puţin trei ori şi în China de peste 10 ori. Îmi place să mă reîntorc în ţările care mi-au lăsat o impresie plăcută şi pe care vreau să le explorez mai în detaliu”, a spus tânărul.

    “Toată lumea ar trebui să călătorească. Aşa înveţi mult mai multe despre tine, despre lume şi culturile din jurul globlui decât ai face-o privind la televizor sau citind”, a încheiat el.

  • A renunţat la şcoală la 18 ani în căutarea aventurii. Până la 27 de ani a vizitat aproape 100 de ţări

    Norvegianul Christian Lindgren a renunţat la scoală la 18 ani şi a plecat în lume în căutarea de aventuri şi pentru a-şi explora pasiunea pentru fotografie, scrie Daily Mail

    Lindgren, 27 ani ani, a vizitat de-a lungul timpului nu mai puţin de 97 de ţări. “Mi-a plăcut să călătoresc de mic. Şi părinţii şi bunicii mei au călătorit mult când au fost tineri, iar eu am crescut în jurul a tot felul de obiecte adunate de peste tot din lume”, a declarat el pentru Daily Mail.

    Tânărul a cumpărat primul bilet de avion din banii economisiţi, apoi şi-a finanţat călătoriile practicând tot felul de joburi neobişnuite. A predat, a lucrat la o fermă şi la hosteluri. “Toţi banii pe care i-am cheluit până acum au fost câştigaţi de mine. Pentru a economisi bani am dormit la prieteni, la hosteluri, iar în zone izolate am dormit în cort”,  a spus Christian Lindgren.

    Nu totul a mers perfect de-a lungul călătoriilor, de două ori i s-a furat camera foto şi a întâmpinat dificultăţi la trecerea graniţei dintre Burkina Faso şi Ghana. Aceste lucruri nu l-au determinat să renunţe, iar când vine vorba de fotografie Lindgren susţine că nu ai nevoie de echipament scump pentru a face fotografii bune.

    Scopul lui este să viziteze fiecare ţară de pe glob, dar nu se grăbeşte să realizeze această performanţă. “Am fost în Asia centrală de două ori, în Nepal de şase ori, am văzut fiecare ţară din Asia de sud-est de cel puţin trei ori şi în China de peste 10 ori. Îmi place să mă reîntorc în ţările care mi-au lăsat o impresie plăcută şi pe care vreau să le explorez mai în detaliu”, a spus tânărul.

    “Toată lumea ar trebui să călătorească. Aşa înveţi mult mai multe despre tine, despre lume şi culturile din jurul globlui decât ai face-o privind la televizor sau citind”, a încheiat el.

  • În Germania este ilegal să încarci pe reţelele sociale imagini cu mâncarea din restaurant

    În 2013 Curtea Federală de Justiţie din Germania a constatat că alimentele aranjate elaborat în farfurie reprezintă proprietatea artistică a bucătarului. Asta înseamnând că este nevoie de  permisiunea bucătarului pentru  a face fotografia si a o încărca imaginea pe Instagram sau Facebook, scrie Daily Mail.

    “Mâncarea din farfurie aranjată elaborat se poate încadra în protecţia drepturilor de autor. De aceea creatorul are dreptul de a decide modul în care lucrarea îi este reprodusă”, susţine Dr. Niklas Haberkamm, partener al firmei de avocatura Lampmann.

    Chiar dacă fotografia este destinată utilizării personale, pe blog sau pe contul propriu de Instagram, fară nicio intenţie de distribui imaginea în scop comercial, fotografierea unui meniu dintr-un restaurant este interzisă.

    În momentul de faţă nu există un precendent în care un bucătar să fii dat în judecată pe cineva pentru încălcarea drepturilor de autor.

  • O fotografie făcută într-un sat din Braşov, printre câştigătoarele National Geographic Traveler Photo Contest – GALERIE FOTO

    În competiţie au fost înscrise peste 17.000 de imagini, fiind desemnaţi trei mari câştigători, în timp ce alte şapte fotografii (între care şi a românului Eduard Guţescu) au primit menţiuni speciale.

    Competiţia este împărţită în patru categorii: Portrete de călătorie, Peisaje, simţul locului şi momente spontane.

    GALERIA FOTO

    Marele premiu a fost câştigat de “Whale Whisperers”, o imagine realizată de Anuar Patjane din Mexic. Pe locul al doilea s-a situat fotografia “Gravel Workmen”, realizată de Faisal Azim din Bangladesh, iar, pe locul al treilea, s-a clasat imaginea “Camel Ardah”, de Ahmed Al Toqi din Oman.

    Eduard Guţescu a primit menţiune specială pentru fotografia ce descrie un peisaj al satului braşovean Peştera, intitulată “Land of Fairy Tales”.