BusinessMagazin

Tag: fonduri

  • Cea mai exotică prezenţă din lista investitorilor în UiPath

    Start-up-ul local UiPath, specializat în dezvoltarea de soluţii software pentru automatizarea proceselor interne ale unei companii cu ajutorul roboticii, care a devenit primul unicorn al României după ce anul trecut a fost evaluat la peste 3 miliarde de dolari, odată cu cea de-a patra rundă de finanţare primită, în valoare de 265 milioane dolari, are în total zece investitori dintre care trei sunt din Europa – Early Bird Ventures (Germania), Credo Ventures (Cehia) şi Seedcamp (Marea Britanie). Aceştia sunt de altfel şi primii trei investitori ai UiPath, care au finanţat start-up-ul local cu 1,5 milioane de dolari în 2015, în cadrul rundei de finanţare de tip seed, condusă de fondul Early Bird Ventures prin intermediul partenerului român Dan Lupu.

    Înainte de prima finanţare, UiPath s-a remarcat în cadrul ediţiei din 2015 a acceleratorului Seedcamp din Londra, în care a fost ales să intre alături de alte două start-up-uri din România – Devicehub.net şi Traderion, în total fiind selectate 17 companii din Europa aflate la început de drum.

    Astfel, UiPath a reuşit să atragă atenţia celor trei fonduri de investiţii din Europa, Early Bird Ventures, Credo Ventures şi Seedcamp, care au simţit potenţialul de creştere al start-up-ului local şi i-au anticipat succesul.

    Pe lângă Seedcamp şi Early Bird Ventures, care provin din ţări europene puternic dezvoltate, Marea Britanie şi Germania, Credo Ventures din Cehia este un investitor neobişnuit în peisajul listei de finanţatori ai UiPath.

    Fondul de investiţii cu sediul central la Praga a fost înfiinţat în 2009 de către Ondrej Bartos şi Jan Habermann, fiind specializat în finanţarea companiilor din domeniul tehnologiei şi al serviciilor financiare din regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Până în prezent, acesta a realizat în total 47 de investiţii, dintre care a condus 23, şi a făcut exit pentru şase: două din Cehia – Appiary, achiziţionat de Oracle ulterior – şi Cognitive Security, una în SUA, Represent, două în Marea Britanie, Beepl şi Click2Contact, şi una din România – Teads.tv, cunoscut şi sub numele Branient.

    Start-up-ul local Branient, fondat de Emi Gal în urmă cu zece ani, a primit în total o finanţare de 2,7 milioane de dolari în trei runde de finanţare desfăşurate în 2009 (seed), 2010 (seed) şi 2012 (series A), Credo Ventures conducând ultima rundă de finanţare, în valoare de 1,8 milioane de dolari, alături de alţi cinci investitori. Brainient s-a dezvoltat în baza conceptului că publicitatea video poate fi mai eficientă dacă este personalizată şi interactivă. Brainient poate realiza un profil detaliat al userului, bazat pe date contextuale, de la profilul sociodemografic la localizare şi dispozitivul folosit la momentul din zi sau starea vremii. Ulterior, în septembrie 2016, start-up-ul local a fost cumpărat de compania Teads din New York (SUA), care deţine cea mai mare platformă de tip marketplace din lume pentru reclame video online.

    Partenerii fondurilor de investiţii Early Bird Ventures şi Credo Ventures, Dan Lupu şi Ondrej Bartos, fac parte şi din boardul UiPath, iar împreună cu Seedcamp au continuat să susţină financiar UiPath şi în următoarele două runde de finanţare, în valoare de 30 milioane de dolari, respectiv 153 milioane de dolari, acestora alăturându-se şi alte fonduri de investiţii, însă din SUA – Accel, Kleiner Perkins şi CapitalG.

    Accel, primul investitor din SUA al UiPath, care s-a numărat şi printre primii investitori ai Facebook, a fost reprezentat de românca Luciana Lixandru, partener în cadrul fondului de investiţii american, care a condus tranzacţia, cea de-a doua finanţare, din cadrul biroului de la Londra. Ea a intrat în boardul UiPath din care fac parte, pe lângă fondatorul Daniel Dines, şi partenerii fondurilor de investiţii care au finanţat start-up-ul, Early Bird Ventures, Credo Ventures, Sequoia Capital, Madrona Ventures Group, CapitalG şi Accel – Dan Lupu, Ondrej Bartos, Carl Eschenbach, S. Somasegar, Laela Sturdy, respectiv Rich Wong – şi vicepreşedintele gigantului american NetApp, prezent în topul celor mai valoaroase 500 de companii din lume (Fortune 500), Tom Mendoza.

    Totodată, în finanţarea de 30 de milioane de dolari a fost implicată şi Ana-Maria Andronic, unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi specializaţi în IT, care ocupă poziţia de head of intellectual property and technology în cadrul societăţii DLA Piper.

    Pe lângă fondurile americane de investiţii Accel, Kleiner Perkins şi CapitalG, la cea de-a patra rundă de finanţare, de 265 milioane de dolari, s-au alăturat listei de investitori UiPath alte patru fonduri din SUA: Sequoia Capital, Madrona Ventures Group, IVP (Institutional Venture Partners) şi Maritech Capital Partners.

    Astfel în prezent, şapte din cei zece investitori ai UiPath sunt din SUA.

    De altfel, înaintea de primirea celei de-a doua finanţări, start-up-ul UiPath, desprins în 2015 dintr-o companie locală specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005 de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, şi-a mutat sediul central în New York (SUA), centrul de dezvoltare rămânând însă în România. Compania are de asemenea birouri şi în alte ţări din întreaga lume – în Marea Britanie (Londra), Franţa (Paris), India (Bangalore), Singapore şi în Japonia (Tokio), finanţările primite fiind utilizate atât pentru dezvoltarea produsului, cât şi pentru extinderea echipei la nivel local, dar şi mondial.

    Potrivit datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe şi Registrul Comerţului, UiPath SRL este deţinută în totalitate de entitatea din SUA – UiPath Inc., administrator fiind Marilena Vişan. În decurs de doi ani, afacerile UiPath SRL au sărit de la 1,1 milioane lei în 2015 la 47,6 milioane lei (10 milioane euro) în 2017, conform datelor raportate de companie la Finanţe. 

  • Alexandra Copos de Prada a dezvoltat o platformă de învăţare cu fonduri Start-Up Nation. Este un program foarte bun, ar trebui susţinut şi cu module despre cum să dezvolţi un business

    „Am lansat Moonstar acum doi ani de zile cu o parteneră, am investit 50.000 de euro prin fonduri Start-Up Nation. Am petrecut un an să dezvoltăm zona de platformă. Planul este de-a dezvolta un business strict pe zona de training şi să ajungă la 100 de milioane de lire în zece ani”.  Antreprenoarea mai afirmă că Start -Up Nation este un program foarte bun, ce le dă şansa tinerilor să înveţe ce înseamnă să fii antreprenor. 

    „Trebuie să ai grijă să îţi dezvolţi un business care să fie sustenabil. Sunt curioasă câte business-uri supravieţuiesc. Ar fi nevoie şi de programe de training şi de mentorat, statul să spună că poţi să iei fonduri dacă ai trecut prin şase module despre cum să dezvolţi un business. Trebuie susţinut şi prin dezvoltarea de know-how”. 
     
    Absolventă a mai multor universităţi de prestigiu (Princeton University, MBA la Wharton Business School, master la Harvard University), ea a revenit în România în 2014 când a preluat conducerea lanţului ANA PAN. 
     

  • Fondurile de pensii private obligatorii aveau la finele lunii octombrie active totale de 47 miliarde de lei, în creştere cu 22%

    În total, cei şapte administrator de fonduri de pensii private aveau 7,19 milioane participanţi, faţă de 7,17 milioane în septembrie.
     
    Cea mai mare pondere în active este deţinută de titlurile de stat, de 62% (29 miliarde de lei), urmate de acţiuni, cu 19% (8,8 mld.lei) şi depozite bancare, cu o pondere de 8% (3,9 mld.lei). 
     
    Alte zone de interes pentru fonduri sunt obligaţiunile, fondurile mutual şi alte instrumente de piaţă.
     

  • Activele nete ale celor 206 fonduri de investiţii au scăzut cu 5,6% de la începutul anului

    Ieşirile nete ale lunii au totalizat 234 mil lei (50,2 mil euro).

    Activele nete ale celor 78 de fonduri deschise locale au scăzut în perioada menţionată, faţă de luna precedentă, cu 1,3%, respectiv până la nivelul de 20 mld lei (4,29 mld euro), în vreme ce scăderea în anul curent a ajuns la 11,8%.

    Fondurile deschise locale au înregistrat în octombrie ieşiri nete de 245 mil lei (52,5 mil euro), fiind vizate fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (-129,5 mil lei), cele reunite sub categoria “alte fonduri” (-112,2 mil lei), cele de randament absolut (-12,4 mil lei), cele de acţiuni (-5,3 mil lei) şi cele cu capital garantat (-3,2 mil lei) în vreme ce fondurile monetare (+13,9 mil lei) şi cele diversificate (+4 mil lei) au beneficiat de intrări nete.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UNIC în România. Aquaparcul cu apă termală. Toate bazinele vor fi alimentate cu apă de la un izvor termo-salin

    Acest PUZ cuprinde mai multe documente specifice – avize, autorizaţii, planuri de încadrare în zonă – tot ceea ce trebuie să conţină un PUZ în vederea construirii, în sfârşit, în staţiunea Băile Herculane a unui aqua-park pentru atragerea a tot mai mulţi turişti! Locaţia este la intrarea în Băile Herculane, dinspre Pecinişca. Acest PUZ este depus de către doi investitori din turism din staţiunea Băile Herculane, care deţin două complexe hoteliere la noi în staţiune!, ne-a declarat Cristian Miclău – primarul oraşului Băile Herculane. 

    Dealtfel, intenţia construirii unui aqua-park a mai fost în staţiunea de pe Valea Cernei, locul ales fiind Platoul Coronini! Acolo este, într-adevăr, un studiu de fezabilitate care prevedea construirea acestui aqua-park, dar nu s-a mai concretizat din cauza pierderii finanţării! Pentru noul aqua-park, acum suntem în faza preliminară de aprobare a PUZ-ului în Consiliul Local, urmează avizele şi autorizaţiile de construcţie în vederea demarării acesteia. După ce se vor obţine aceste avize, sperăm că în cel mult 10 luni acesta să şi fie construit!, ne precizează Cristian Miclău.
     

  • România, cel mai prost elev din UE. Nici după zece ani de la aderare nu a învăţat să atragă fonduri. Să fie şi profesorii de vină?

    Rata de absorbţie efectivă a fondurilor UE, în exerciţiul financiar 2014 – 2020, este de doar 6,5%. Din alocarea de fonduri structurale, de 22,5 miliarde de euro, în exerciţiul financiar 2014-2020, România a absorbit doar 1,4 miliarde de euro. De vreme ce România nu ia banii europeni, nu cumva este vorba despre o greşeală de construcţie a mecanismului de alocare a fondurilor?
     
    „Ghidurile au fost negociate foarte prost. Pentru România ele sunt mult mai stufoase decât în cazul altor ţări. Acesta este primul aspect. Al doilea: birocraţia este imensă. Funcţionarii publici sunt nepregătiţi şi, nu în ultimul rând, este o lipsă de planificare cruntă”, spune Cosmin Drăgoi, consultant pe fonduri europene.
     
    Ieri la Bucureşti a început o conferinţă  pe fonduri europene. Sunt aici comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Creţu şi comisarul pentru buget Günther Oettinger.
     
    România a pierdut deja fonduri europene în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care le putea folosi în infra­struc­tura de transport, a spus luni Creţu.
     
    „Din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez, Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională, s-au pierdut între 1,8 şi 2 mld. euro într-un domeniu sensibil pen­tru Ro­mânia, cel al infrastructurii de transport.”
     

  • Mark Zuckerberg, somat să să părăsească poziţia de preşedinte de la Facebook

    Trezorerii de stat din Illinois, Rhode Island şi Pennsylvania, precum şi New York City Comptroller Scott Stringer au făcut propunerea, alăturându-se altui investitor, Trillium Asset Management.

    Cei patru speră să obţină sprijin din partea altor administratori de active. Totuşi, ei sunt conştienţi că au puţine şanse de reuşită, în condiţiile în care Zuckerberg controlează 60% din acţiuni, dorind mai mult să atragă atenţia că trebuie să se discute situaţia companiei.

    O propunere similară, prin care un alt acţionar solicita un preşedinte independent, a fost înfrântă în 2017, îm condiţiile în care controlul majoritar al lui Zuckerberg a făcut ca aceasta să fie simbolică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IMM-urile vor putea accesa fonduri de peste 29 milioane euro pentru proiecte în IT, din decembrie

    Accesarea fondurilor se va face prin intermediul unei scheme de ajutor de stat şi de minimis. Bugetul pentru acest apel de depunere a proiectelor este de 29 de milioane de euro, dintr-un buget total de 94 de milioane de euro alocat pentru trei ani (2018-2020).

    Sumele accesate de companii pot fi între 0,5 şi 3,5 milioane de euro, care pot să acopere între 30% şi 100% din valoarea proiectului, în funcţie de regiune şi de tipul de afacere.

    „Noi ne dorim trecerea de la outsorcing la dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare. Prin schema de ajutor de stat şi schema de minimis, ne dorim să susţinem firmele din România cu capital 100% autohton, în aşa fel încât să avem posibilitatea, în cel mai scurt timp, să fie nu doar prestatori de servicii pentru diverse companii, ci să fie cei care creează platformele, software-le, valoarea adăugată venind din faptul că, ulterior, pot fi transformate în bunuri comercializate la o valoare foarte mare. Ceea ce ne propunem noi este să nu exportăm doar resursă umană şi să prestăm servicii”, a subliniat Bogdan Cojocaru, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fenomene meteo EXTREME. Schimbările climatice devin dramatice, iar investitorii speră să se îmbogăţească din asta

    Sectoarele unde aceştia îşi investesc banii oferă o privire asupra zonelor probabile de impact ale temperaturilor în creştere. „În primele faze, oamenii vor începe să se îngrijoreze. Iar randamentele o vor lua în sus“, spune Michael Cembalest, strateg la JPMorgan.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum reuşeşte un tânăr să facă 100.000 de dolari pe lună cu un site. Ideea SIMPLĂ pe care oricine o poate pune în practică

    În cinci ani, platforma de membership online Patreon a strâns două milioane de sponsori care susţin 100.000 de artişti, contribuind cu fonduri în valoare de 350 de milioane de dolari. Ce este însă Patreon?

    Serviciul a fost lansat în mai 2013 de către Jack Conte, împreună cu colegul său de camera Sam Yam. Pe atunci, Conte avea un oarecare success pe YouTube ca muzician şi reuşise să adune pe canalul său de YouTube în jur de 150.000 de subscriberi. De obicei, aduna un milion de vizualizări lunar şi a avut colaborări cu artişti ca Ben Folds şi Nick Hornby. Cu toate acestea, se alegea cu doar 50 de dolari lunar de pe urma site-ului.

    Patreon a fost soluţia. În loc să se focuseze pe milioanele de urmăritori sau pe miile de subscriberi, el a realizat că cel mai bine este să atragă câteva sute de fani înrăiţi care să scoată portofelele şi să fie dispuşi să sponsorizeze cumva activităţile sale creative.

     

    Rezultatele nu au întârziat să apară. În 2014, când mii de patroni i-au oferit peste 7000 de dolari pentru fiecare videoclip nou, a realizat că nu poate să conducă un astfel de site care se întrevedea promotor al unui nou tip de economie online, ca artist indie.

    La început, sponsorii au fost reticenţi înainte de a scoate din buzunar sume chiar şi de un milion de dolari anual, însă lucrurile au început să se mişte.

    La a cincea aniversare, compania a chemat 140 de persoane de la birourile din San Francisco, a găzduit 100.000 de artişti sponsorizaţi de două milioane de patroni.

    De la înfiinţare, fundaţia a strâns peste 350 de milioane de dolari, iar anul acesta, potrivit unui purtător de cuvânt, fondurile vor fi duble faţă de 2017, undeva la 300 de milioane de dolari.

    Cel mai de succes canal înscris pe platforma Patreon, Chapo Trap House, adună lunar 100.000 de dolari, de la cei peste 22.000 de sponsori.

    Un alt exemplu este scriitoarea Laurie Penny, care se numără printre persoanele sponsorizate de fanii săi, şi strânge lunar, de la cei 625 de sponsori, peste 4.000 de dolari.