BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare a intrat în linie dreaptă: „Procedura de contractare a fost demarata, iar în perioada imediat următoare vor fi semnate acordurile de finanţare”

    Schema de ajutor de stat pentru companiile din industria prelucrătoare a intrat în linie dreaptă, conform unui răspuns al ministrului economiei Ştefan Radu Oprea, transmis ZF. 

    „Având în vedere solicitarea dumneavoastră înregistrat referitoare la stadiul schemei de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru învestiţii destinate industriei prelucrătoare, precizăm că procedura de contractare a fost demarata, iar în perioada imediat următoare vor fi semnate acordurile de finanţare”, a transmis Ştefan Radu Oprea. 

    Întrebarea ZF despre stadiul implementării schemei de ajutor de stat a venit în contextul în care, deşi au fost anunţaţi câştigătorii, schema de ajutor de stat a bătut pasul pe loc, conform unor informaţii din piaţă. 

    „Referitor la plăţile aferente realizării investiţiilor, precizăm că în termen de 6 luni de la semnarea acordurilor de finanţare, beneficiarii au obligaţia de a prezenta dovada cofinanţării precum si de a demara investiţia. Aşadar, plăţile în cadrul acordurilor de finanţare se vor efectua pe principiul rambursării cheltuielilor efectuate de către beneficiari pe parcursul realizării investiţiei”, a mai transmis, luni, ministrul economiei Ştefan Radu Oprea. 

    Opt companii din industria prelucrătoare din România s-au calificat pentru finanţări cu ajutorul schemei de stat 959/2022, în valoare de 300 mil. euro în total. Lista a fost publicată de Ministerul Economiei în aprilie anul acesta.

    În momentul în care s-au anunţat companiile care vor beneficia de finanţare, mai multe companii cunoscute din România au reclamat că au câştigat firme care au 2-3 angajaţi cu rate de profitabilitate foarte mari.  Companiile au putut aplica până pe 16 decembrie 2022 pentru schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, pentru investiţii în producţia locală. 97 de companii au aplicat, dar doar 8 dintre acestea s-au calificat pentru sprijin. 

    Mai multe companii au reclamat că nu au fost clare criteriile de departajare, iar Ministerul Economiei a spus că au fost în dezbatere publică toate aspecte. Soluţia, în viziunea consultanţilor, ar fi fost suplimentarea schemei de ajutor de stat, astfel încât mai multe companii eligibile să poată să se finanţeze.

    Aceasta este prima încercare a statului român de a ajuta un segment economic care este în impas de cinci ani, dar care înseamnă peste 20% din economia României.

     

  • CEC Bank finanţează studenţii şi familiile tinere cu sume între 75.000 lei şi 150.000 lei prin programele Student Invest şi Family Start, cu garanţii de stat şi dobânzi subvenţionate

    CEC Bank, instituţia financiară cu cea mai extinsă reţea din ţară, acordă pentru al doilea an consecutiv credite în cadrul programelor guvernamentale Student Invest şi Family Start prin care se pot obţine finanţări de până la 75 000 lei (Student Invest), respectiv 150 000 lei (Family Start) cu garanţii de stat şi dobânzi şi comisioane subvenţionate.

    Durata maximă a creditelor Family Start şi Student Invest este până la 10 ani, cu perioadă de graţie până la 5 ani. 

    Prin Programul Student Invest, persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani neîmpliniţi, care sunt cuprinşi în instituţiile de învăţământ superior, pot obţine credite de nevoi personale pentru plata taxelor de studii, plata căminului sau a chiriei sau chiar avans pentru locuinţă, dar şi pentru cheltuieli precum cele cu serviciile dentare, intervenţii chirurgicale sau achiziţia de autoturisme.

    Dobânda şi comisioanele de analiză, precum şi comisioanele de gestiune a garanţiilor sunt subvenţionate integral de către stat.

    Astfel, pentru un credit de 75 000 lei, pe 10 ani, rata lunară se ridică la 1.259,44 lei, în condiţiile utilizării integrale a sumei de la început. Clientul va rambursa doar suma împrumutată, fără costuri suplimentare. Creditele pot fi accesate şi de cei care nu sunt salariaţi, cu condiţia existenţei unui codebitor, spun reprezentanţii CEC Bank.

    Programul Family Start se adresează persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani neîmpliniţi, care îşi intemeiază o familie şi/sau persoanele care formează împreună o familie, dintre care cel puţin unul dintre beneficiari se încadrează în criteriul de vârstă.

    Aceştia pot obţine credite de nevoi personale pentru evenimentele importante din viaţa familiei, cum ar fi nunta, pentru cheltuielile cu spitalizarea in cazul nasterilor, tratamente medicale complexe, educaţia şi creşterea copiilor, achizitia de autoturisme, plata chiriei, plata avans/ parte din pretul de achizitie a unei locuinte/ costul de constructiei, achizitia de aparatelor electrocasnice sau de solutii energetice sustenabile, etc.  

    Programul se adrezează persoanelor care au venitul net lunar pe membru de familie de până la 6.000 de lei, respectiv pentru familiile monoparentale care au venitul net lunar pe membru de familie de până la 7.500 de lei.

    Comisioanele de analiză a creditului şi gestiune a garanţiilor sunt subvenţionate de stat, precum şi 75% din dobândă, astfel că singurul cost suportat de clienţi va fi 25% din dobândă (IRCC plus 4%/an).

     

  • Sebastian Burduja, Ministrul Energiei: România are prima încercare de a corela contractele pentru diferenţă cu o finanţare din fondul pentru mondernizare de aproximativ 3 mld. euro. Ne-am propus să avem primele licitaţii până la finalul acestui an sau cel mai târziu în prima parte a anului viitor

    România are prima încercare de a corela contractele pentru diferenţă (CfD) cu o finanţare din fondul pentru mondernizare de aproximativ 3 mld. euro, iar primele licitaţii ar trebui să aibă loc până la finalul acestui an sau cel târziu în prima parte a anului viitor, a spus Sebastian Burjuda, Ministrul Energiei, în cadrul Videoconferinţei Deloitte/ZF.

    “Am avut unele întârzieri în procesul de finalizare a schemei pentru că ne-am dorit să avem o schemă cât mai competitivă. Dacă nu avem o licitaţie competitivă, acel strike price va fi mare, ceea ce va însemna o frânare a investiţiilor în sectorul energiei verzi, solar, eolian. Ne-am consultat foarte mult cu ANRE, Transelectrica, cu Consiliul Concurenţei, BERD şi consultanţii selectaţi de BERD în acest proces pentru a ajunge la cea mai bună schemă. Sunt foarte multe modele în Uniunea Europeană. Portugalia cred că a reuşit cel mai bun strike price dintre statele membre şi obiectivul nostru este să deschidem această piaţă către toţi cei care ar putea participa la această licitaţie. Detaliile finale o să le vedeţi în schema finală”, susţine Sebastian Burduja.

     

    Ce a mai spus Sebastian Burduja:

    ► În primul rând România nu are în acest moment o strategie energetică aprobată. Au fost mai multe încercări din 2016 până în prezent pentru a da României un asemenea document de viziune. Ne-am propus ca până în primăvara anului viitor să avem strategia energetică naţională. Am constituit un consiliu onorific reunind unii dintre cei mai buni specialişti în sectorul energetic românesc.

    ► Chiar săptămâna trecută am avut o întâlnire la Banca Mondială, vom beneficia de sprijinul experţilor băncii pentru acest demers şi ne-am propus un calendar foarte ambţios în care undeva până în luna februarie, cel târziu martie să avem o versiune finală a acestei strategii. Va fi o strategie suplă, mai degrabă un document de viziune, fără o listă de proiecte pentru că am înţeles că atunci când incluzi proiecte trebuie să treci prin acea evaluare de mediu îndelungată, complicată. Noi oricum vom face acest lucru prin noul plan naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice.

    ► Atunci ne propunem să avem un document strategic suplu, iar până în primăvara anului viitor să reglăm de fapt o cadenţă pe care România trebuia să o respecte şi anume să avem mai întâi strategia pe deplin corelată cu acest nou plan naţional integrat care va fi adoptat ulterior până în vară aşa cum ne solicită Comisia Europeană. De altfel, prima versiune a planului naţional integrat a fost transmisă Comisiei Europene săptămâna trecută, România încercând astfel să recupereze o serie de întârzieri pe care le-am constatat în momentul în care am preluat acest mandat.

    ► În strategia naţională, dar şi PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) energia verde are un rol important pentru că ea contribuie într-adevăr la procesul de decarbonizare a sectorului energetic şi a economiei româneşti şi nu este singura soluţie. Discutăm de un sistem energetic naţional care trebuie să fie înainte de toate sigur, deci în echilibru.

    ► Când discutăm de producţie intermitentă, solar, eolian, discutăm de o energie curată, dar nesigură, impredictibilă. Atunci, ea trebuie complementată în investiţii în capacităţi de stocare. De aceea am şi reluat importantul proiect de la Tarniţa Lăpuşteşti, este în etapa de contractare a serviciilor de proiectare, studio de fezabilitate şi undeva până la începutul lunii decembrie încercăm să îi găsim cel mai bun ofertant. Au fost multe expresii de interes în perioada de consultare a pieţei şi sunt convins că până la finalul anului o să avem un acord semnat în contextul în care nu vom avea contestaţii pe această procedură importantă. Tarniţa Lăpuşteşti şi alte proiecte trebuie făcute pentru a echilibra sistemul.

    ► De asemenea, avem pregătită pentru fondul pentru modernizare schema pentru stocare, e ava fi disponibilă în prima parte a anului viitor, după ce vom obţine şi finanţarea aprobată de Banca Europeană de Investiţii (FEI). Energia verde este esenţială, ea trebuie însă pusă în valoare de capacităţi de stocare şi producţie în bandă.

    ► Pe subiectul garanţiilor de origine suntem într-un dialog aproape săptămânal cu ANRE. Acolo discuţia a fost dacă aceste garanţii sunt la pachet cu o cantitate efectivă de energie cumpărată sau pur şi simplu mergem pe modelul altor state membre. Aici cred că ne apropiem de un acord final şi îmi doresc ca în următoarele 2-3 luni de zile să finalizăm şi această discuţie.

    ► N-avem un glob de cristal să vedem exact evoluţia pieţei şi evoluţia tehnologiilor. Cu siguranţă sistemul energetic naţional are nevoie de o energie sigură înainte de orice şi asta înseamnă să asigurăm o producţie în bandă pe măsură ce închidem capacităţile pe bază de cărbune. Aici România şi-a asumat un plan foate ambiţios. Ar trebui ca din 2026, conform planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia să închidem sau să trecem în conservare o bună parte din aceste capacităţi. Am fost la Bruxelles pentru a discuta acest calendar în perioada recentă şi am explicat câteva date tehnice care privesc calendarul de scoatere din funcţiune a acestor grupuri de cărbune în paralel cu acest calendar pentru noile grupuri pe gaz de la Eşalniţa şi de la Turceni unde am constatat întârzieri de un an, un an şi jumătate.

    ► Răspunsul final de la Comisie va veni sigur anul viitor când vom vedea exact în baza studiului Transelectrica, un studiu care vizează adecvanţa sistemului, ce resurse vor fi disponibile României pe toate tipurile de energie şi dacă se va impune prelungirea eventuală a acestui calendar de operare a Complexului Energetic Oltenia şi a capacităţilor pe bază de lignit cu un an, un an şi jumătate până când grupurile pe gaz vor putea fi puse în funcţiune. Sunt factori subiectivi care au ţinut anumite întârzieri în crearea celor trei societăţi de proiect, cu trei parteneri privaţi. Sunt şi factori obiectivi care ţin de timpii îndelungaţi de livrare a unor componente, a turbinelor de exemplu pentru grupurile pe gaz.

    ► Sunt şi factori care ţin de disponibilitatea gazului până în 2027 când ne dorim să vedem proiectul Neptun Deep intrându-şi în pâine şi deci acele 10 mld de metri cubi în plus pentru sistemul  energetic naţional. Discut aici şi de proiectul de la Mintia, cel mai important grup pe gaz din Europa.

    ► Practic nu putem discuta de un mix energetic pentru România fără să discutăm de producţia în bandă. Asta înseamnă aceste grupuri pe gaz, dar şi programul nuclear civil românesc, în care suntem în grafic cu unităţile 3 şi 4 pentru 2031  şi 2032, cu toate celelalte instrumente pe care statul român trebuie să le activeze până atunci. De asemenea, proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni este o tehnologie nouă, vedem că sunt câteva evoluţii în Statele Unite pe care le urmărim cu atenţie, dar categoric Guvernul României, Ministerul Energiei, ne menţinem angajamentul pentru a dezvolta această tehnologie a reactoarelor modulare de mici dimensiune, având potenţial foarte mare pentru a localiza producţia aproape de consum, pentru a putea trece sistemele de termoficare de la grupuri pe gaz. Avem deja un mare avantaj, inlcusiv faţă de proiectul din Statele Unite, avem platforme care au fost centrale pe cărbuni, cu toate utilităţile disponibile.

    ► România are acest plan foarte ambiţios de decarbonizare. Vorbim de circa 5.000 MW care vor ieşi din sistem până în 2026. Ulterior şi unitatea 1 de la Cernavodă va trece prin procesuld e retehnologizare, deci în 2027-2028 nu vom putea conta pe cei 740 MW putere instalată la unitatea 1. Din ceea ce vedem în piaţă, chiar dacă există o dinamică aparte a sectorului în solar şi eolian şi o vedem inclusiv în PNRR, vă spun că până acum pe investiţia unu sunt proiecte semnate, contracte semante pentru peste 500 MW putere instalată dintr-o ţintă totală de 950 MW şi ne dorim ca în următoarele 2-3 săptămâni să terminăm toată evaluarea pe investiţia unu, cel puţin cu proiectele care ar putea fi eligibile la finanţare în anvelopa bugetară dată.

    ► Discutăm de o apetenţă aparte a pieţei şi probabil cu cei 460 mil. euro disponibili pentru investiţia unu vom ajunge să punem în funcţiune în următorul an, un an şi jumătate pest 2.000 de MW dacă nu 3.000 de MW. Aând în vedere procesul ambiţios, punctul înc are suntem, acordul european pentru stimularea acestor investiţii şi angajamentul României din PNRR, schema contractelor pentru diferenţă este un instrument util. Avem opţiunea de a face această licitaţie anul acesta sau în prima parte a anului viitor., discutăm de 1.000 MW solar şi 1.000 MW eolian sau 500 MW eolian, a fost unul dintre subiectele negocierii cu BERD, vom vedea versiunea finală a schemei şi o finanţare din fondul pentru modernizare. Ulterior în 2025 vom veni cu a doua licitaţie, dar şi în funcţie de ce se întâmplă în piaţă.

    ► Sunt convins că va merge, de altfel BEI, BERD, Comisia Europeană au fost implicate la fiecare negocieri, la fiecare pas din acest proces. Singurul motiv pentru care nu a existat aprobarea în comitetul recent aferent fondului pentru modernizare a fost chiar lipsa avizului unde mai erau subiecte de discutat. Suntem foarte aproape de un acord. Într-adevăr România încearcă ceva complicat, un lucru pe care nu l-a încercat nici un alt stat membru şi anume să finanţeze această schemă din fondurile disponibile din fondul pentru modernizare. Nu cred că există nici o probabilitate oricât de mică să nu finanţăm CfD-uri din fonduri pentru modernizare. Ştiu că există temeri legate de o eventuală creştere a facturilor ca urmare acestor investiţii, dar din calculele făcute cele 3 mld. euro ar trebui să fie suficiente pentru finanţarea schemei. Noi ne gândim inclusiv să organizăm aceste licitaţii chiar înainte de viitorul Comitet al Fondului pentru Modernizare cu o clauză suspensivă în aceste contracte şi anume în momentul în care schema va fi aprobată de BEI şi Comitetul Statelor Membre să putem intra efectiv în implementarea contractelor.

  • Câciu: Vom depune cereri de rambusare la Comisia Europeană de încă 1,5 miliarde euro

    „Peste 18.800 de cereri de prefinantare/plată/rambursare cu o valoare de cca. 5 miliarde euro aferente programelor operaţionale 2014-2020 procesate de MIPE în ultimele 5 luni. Peste 2,2 miliarde euro rambursate de către Comisia Europeană în această perioadă şi alte două miliarde euro în curs de rambursare”, scrie pe Facebook Adrian Câciu.

    Cu aceste sume, adaugă el, România va avea o rată de absorbtie de 92%.

    „Urmează ca, în lunile noiembrie şi decembrie, să depunem cereri de rambusare la Comisia Europeana de încă 1,5 miliarde euro care vor adăuga, la momentul încasării banilor de către România, la absorbţia mai sus amintită. Fondurile europene reprezintă cea mai importantă sursă de finanţare pentru economia şi infrastructura României”, încheie ministrul Câciu.

  • Când vor scădea dobânzile, pentru că nu mai rezistăm? Când ne va plăti Guvernul facturile, când ne va da banii? Cum crede Guvernul că vom putea plăti creşterea salariului minim pe economie dacă el nu ne plăteşte?

    Creşterea exponenţială a dobânzilor la lei, iar acum şi la euro, şi temperarea acordării de credite de către bănci în aceste vremuri, plus majorarea peste noapte a salariului minim din economie au fost printre problemele cele mai discutate de către antreprenori, directori, de către companiile româneşti la Conferinţa ZF Investiţi în România!, organizată împreună cu CEC Bank, joi, la Bacău.

    Dobânzile mari încep să doară din ce în ce mai mult şi pun presiune pe companii, în condiţiile în care vânzările au scăzut, iar încasarea facturilor se face din ce în ce mai greu pe tot lanţul.

    Chiar dacă ROBOR la trei luni a scăzut faţă de anul trecut de la 8,2% la 6,3%, companiile româneşti consideră că dobânzile sunt în continuare foarte mari, pentru că peste ROBOR se adaugă marja băncii, rezultând astfel o dobândă efectivă care trece de 10%, dacă nu chiar mai mult.

    Anul trecut companiile româneşti au găsit soluţia să treacă de pe finanţarea în lei pe finanţarea în valută, având în vedere că dobânzile la euro erau mult mai mici. Dar acum şi dobânzile la euro au crescut exponenţial, iar EURIBOR este de 3,9% (de la minus 0,5%), la care se adaugă marja băncii, rezultând un cost al finanţării care depăşeşte 6-7% la euro.

    Întrebarea pe care au pus-o reprezentanţii companiilor româneşti a fost când scad dobânzile, pentru că “Nu mai rezistăm. Dobânzile sunt prea mari, costurile de finanţare sunt prea mari”.

    Ionuţ Lianu, şeful trezoreriei CEC Bank, a spus că nivelul dobânzilor care au fost înainte (ROBOR la 1,5% şi EURIBOR negativ) a fost mai degrabă o excepţie. Aceste dobânzi s-au datorat unei anumite conjuncturi economice mondiale, care astăzi nu mai există. În aceste condiţii, este puţin probabil ca dobânzile, cel puţin la lei, să revină la nivelurile anterioare, cel puţin pe termen scurt, a menţionat Lianu.

    Dobânzile la lei din piaţă sunt influenţate de dobânda oferită de BNR băncilor la depozite (6%) şi de dobânzile pe care le plăteşte Ministerul Finanţelor ca să se împrumute din piaţă (6,16% la şase luni şi 7,08% la 10 ani). Ministerul Finanţelor este principalul aspirator de bani şi de aceea influenţează foarte mult dobânzile. Mai mult decât atât, băncile se împrumută în piaţă pentru necesarul lor de finanţare şi de capital (MREL), iar acolo dibânzile depăşesc 7%, ajungând chiar la 9% la euro.

    Dacă băncile se împrumută cu 7-9%, nu au cum să ofere la credite dobânzi mai mici.

    Reacţia antreprenorililor români a fost imediată: Şi noi ce facem, că nu vom putea plăti dobânzi aşa de mari?

    Toate companiile încearcă să transfere costurile în creştere – dobânzi mai mari, preţuri la materii prime mai mari, impozite şi taxe mai mari, salarii mai mari – în majorarea preţului produsului final, dar nu toată lumea reuşeşte acest lucru. Doar companiile mari, care sunt puternice pe lanţul economic, au puterea de a-şi impune preţurile.

    Majorarea inflaţiei, coroborată cu creşterea mai redusă a salariilor, a dus la scăderea puterii de cumpărare, iar acest lucru se vede în consum, acolo unde se înregistrează o scădere evidentă în volumul de produse şi servicii cumpărate.

    Pentru a nu fi nevoite să reducă preţurile, companiile au redus cantitatea şi gramajul produselor, ceea ce, în limbajul economic, se cheamă shrinkflation.

    Dar nu toate companiile pot să facă acest lucru, să jongleze din preţuri şi din cantitate.

    Situaţia din economie nu este roz, au menţionat antreprenorii de la Bacău.

    Pe lângă scăderea economică evidentă, companiile se confruntă cu scăderea cash flow-ului, care intervine din prelungirea duratei încasării facturilor, în varianta cea mai fericită, şi chiar neîncasarea facturilor.

    La fel ca la Arad şi Craiova, şi la Bacău companiile româneşti au spus că problema cea mai mare este că statul plăteşte din ce în ce mai greu şi mai târziu facturile pentru lucrările efectuate, ceea ce induce mari probleme de lichiditate.

    Companiile româneşti riscă să se blocheze şi să blocheze tot lanţul. Guvernul nu-şi plăteşte facturile pentru că stă prost cu banii, cheltuielile bugetare sunt mai mari decât încasările, iar colectarea taxelor şi impozitelor se face din ce în ce mai greu. Având în vedere această situaţie cu plăţile statului, băncile au devenit din ce în ce mai reticente în a finanţa imediat firmele româneşti care au de încasat bani de la stat, pentru că nu există o predictibilitate a acestor plăţi. În aceste condiţii, firmele româneşti se confruntă cu mari probleme de cash flow.

    Nu puteţi vorbi la Guvern să facă plăţile mai repede, să ne dea statul banii ca şi noi să ne putem plăti furnizorii şi creditele de la bancă?, a fost întrebarea adresată de către antreprenorii români conducerii CEC Bank.

    Majorarea salariului minim pe economie de la 1 octombrie de la 3.000 de lei la 3.300 de lei şi perspectiva majorării din nou a salariului minim de la 1 ianuarie 2024, plus încă o majorare pe parcursul anului, înainte de alegeri, de către Guvern, a fost extrem de criticată de către reprezentaţii companiilor româneşti.

    Cum crede Guvernul că putem plăti peste noapte aceste creşteri salariale, de unde să scoatem noi aceşti bani dacă tot Guvernul nu ne dă banii, nu ne plăteşte facturile?, a fost reacţia antreprenorilor români.

    Mulţi dintre ei au business în sectorul de agrobusiness – agricultură şi industrie alimentară -, acolo unde salariul minim este mai mare, iar acum Guvernul a eliminat facilitatea fiscală privind plata CASS, adică firmele vor trebui să majoreze salariile cu 10% pentru ca angajaţii să primească acelaşi net, sau să nu le majoreze, dar atunci salariul net al angajatului va scădea cu 10%.

    Guvernul a majorat salariul minim din agricultură şi industria alimentară de la 3.000 de lei la 3.436 de lei brut, iar în construcţii de la 4.000 de lei la 4.582 de lei brut doar pentru a compensa eliminarea impozitului de 10% pentru CASS.

    La nivel local, multe companii româneşti lucrează cu salariul minim, iar orice creştere a lui le dă peste cap situaţia financiară, mai ales dacă nu au puterea să majoreze preţurile.

    Situaţia din economie a devenit din ce în ce mai tensionată, o presiune în plus fiind creşterile de taxe şi impozite care au intrat în vigoare acum, sau care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

    Pentru toată lumea problema este legată de lichidităţi, de cash flow, de încasarea facturilor, de recuperarea banilor, de plata salariilor, de plata frunizorilor, pentru a nu se bloca.

    O parte dintre companii – care nu reuşesc să-şi încaseze facturile fie de la stat, fie de la alte companii – aduc în discuţie intrarea în concordat preventiv sau chiar direct în insolvenţă, pentru a încerca să se protejeze în faţa presiunii plăţilor şi a creditorilor.

    În ultimii ani băncile au fost ferite de credite neperformante, dar s-ar putea ca situaţia să se schimbe dacă problema de lichiditate, de încasare a facturilor, mai ales de la stat, va deveni din ce în ce mai critică.

  • IMM-urile din România pot accesa finantări de peste 600 de milioane de euro în următorii 2 ani de la Raiffeisen Bank, prin două scheme de garantare care vizează zona de Sustenabilitate şi de Competitivitate

    IMM-urile din România pot accesa finantări de peste 600 de milioane de euro în următorii 2 ani de la Raiffeisen Bank, prin două scheme de garantare care vizează zona de Sustenabilitate şi de Competitivitate, în baza acordului semnat de bancă cu Fondul European de Investiţii (European Investment Fund – EIF).

    ”Avem o experienţă îndelungată alături de Fondul European de Investiţii şi ne bucurăm că avem oportunitatea de a continua acest parteneriat de succes, prin implementarea sub umbrela InvestEU / PNRR a două instrumente financiare noi, care se aliniază perfect obiectivelor noastre strategice în segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii. Suntem convinşi că, astfel, vom creşte accesul acestora la finanţare şi, în acelaşi timp, vom contribui la consolidarea rezilienţei şi competitivităţii mediului antreprenorial din România, prin facilitarea tranziţiei economiei reale către practici sustenabile”, a declarat Alina Rus, CFO şi membru în directoratul Raiffeisen Bank România.

    Pe parcursul ultimilor 10 ani, banca a derulat în România 7 programe în parteneriat cu FEI, prin intermediul cărora a acordat finanţări în valoare de peste 1 miliard de euro, în principal către IMM-uri.

    Acordul a fost semnat de FEI cu cinci bănci de pe piata locală, suma totală alocată, în primă fază, pentru acest instrument financiar ridicându-se la 1 miliard de euro, ceea ce va permite acordarea de finanţări în valoare totală de 2,5 miliarde euro. Din total, Raiffeisen Bank a primit două scheme în valoare de 400 milioane de euro.

    Prin cele două programe de garantare, Raiffeisen Bank vizează zona de Sustenabilitate, cu accent pe sprijinirea IMM-urilor în tranziţia către economia verde, şi Competitivitate, prin accesarea unor condiţii de finanţare mai avantajoase (cum ar fi: avans mai redus sau perioadă de finanţare mai lungă).  

    În programul de Competitivitate, rata de garantare va fi între 30 % şi 70%, în timp ce pentru  Sustenabilitate, rata de garantare va fi de 70%. 

    Garanţiile sunt susţinute de InvestEU, programul de finanţare pe termen lung al Uniunii Europene, şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR).

     

  • Un startup local deschide o rundă nouă de finanţare de 50 de milioane de euro pentru extinderea la nivel internaţional

    Bobnet, start-up-ul local care dezvoltă soluţii hardware şi software pentru automatizarea industriei de retail, a anunţat deschiderea unei noi runde de finanţare în valoare de 50 milioane de euro pentru a continua dezvoltarea soluţiilor proprii şi pentru a se putea extinde la nivel internaţional. Până în prezent, Bobnet a obţinut finanţări în valoare totală de 15 milioane de euro, start-up-ul fiind susţinut de fondul de investiţii american NCH Capital.

    “Sistemul de gestionare al lanţurilor de lockere Bobnet este primul software de pe piaţă capabil să administreze complet automat operaţiuni pentru lanţurile de retail cu mii şi milioane de unităţi de vânzare şi logistică, capabile să comunice cu o infrastructură bazată pe cloud prin intermediul tehnologiei IoT. Astfel, cu ajutorul tehnologiei noastre Bobnet, crearea unui lanţ fizic de retail, care este dispersat în spaţiu şi totuşi funcţionează ca un întreg în mod complet automatizat, este acum posibilă prin eliminarea aproape completă a necesităţii implicării umane în proces.”, a declarat Mihail Gîrneţ, CEO-ul Bobnet Group.

    Anunţul deschiderii noii runde de finanţare a fost făcut în cadrul evebimentului GITEX Global din Dubai, unde compania a prezentat în această săptămână produsele sale pentru retail şi unde a dezvăluit cele mai recente inovaţii software pentru optimizare proceselor logistice.

    Bobnet a dezvoltat un sistem de gestionare a lanţurilor destinate retailului, menit să optimizeze operaţiunile în sectorul de retail, iar investiţia vizată îi va permite să comercializeze soluţiile sale la nivel global.

    Grupul BobNet a pornit în 2018 cu proiectul Bob Concierge, prin care le pune la dispoziţie utilizatorilor produse alimentare şi servicii printr-un aparat complet automatizat, instalat în holurile scărilor de bloc, iar ulterior, în 2022, a lansat un alt dispozitiv IoT (Internet of Things) care funcţionează însă ca un restaurant complet automatizat, numit Bob Bistro. Înainte de lansarea dispozitivului Bob Bistro, grupul a deschis o fabrică de dispozitive IoT la Piteşti, care să îi permită scalarea businessului şi prin oferirea tehnologiei proprii către terţi ca soluţie independentă. În prezent, în cadrul fabricii se produc mai multe dispozitive automatizate pentru industria de retail şi logistică.

    Soluţiile de automatizare hardware şi software create de Bobnet pentru a depăşi problemele legate de implementarea şi gestionarea lanţurilor mari de retail, ajută în special jucătorii din industria food prin lockerele inteligente cu temperatură controlată. Compania a reuşit să creeze un lanţ de 120 de automate de check-out pentru produse alimentare şi de retail, plasate pe piaţa din România, validând şi optimizând soluţiile sale hardware şi software avansate, pentru a crea un sistem de gestionare complet funcţional al acestor lanţuri de retail.

    Totodată, Bobnet a dezvoltat pentru start-up-ul Telerenta, care a dezvoltat o platformă de închiriere de echipamente electronice, o reţea de automate RentBox, de unde utilizatorii pot închiria gadegt-uri pe loc.

  • Adrian Sârbu: Plăţile din bugetul AEP pentru media sunt şpagă legiferată/ Finanţarea partidelor şi a presei trebuie făcute după model american

    • Parlamentul European vrea să interzică manipularea mass-media din partea statului sau a mediului privat.
    • UE anunţă că fiecare ţară trebuie să-şi oblige instituţiile publice la o nouă împărţire a banilor pentru publicitate.
    • E nevoie de o lege a finanţării presei şi partidelor politice după model american, spune Adrian Sârbu la Ştiu.

    Hofi: Este sau nu este mass-media mai mult decât o afacere? Asta este întrebarea la care urmează să răspundem. Până atunci, Parlamentul European a venit cu părerea lui. Vrea să interzică manipularea mass-media din partea statului sau a mediului privat.  Ţările UE ar urma să fie obligate să protejeze mass-media de ingerinţe şi să nu fie folosite programe spion împotriva jurnaliştilor. UE anunţă că fiecare ţară trebuie să-şi oblige instituţiile publice la o nouă împărţire a banilor pentru publicitate. România este pe locul 53 din 180 de ţări analizate în acest an în raportul despre libertatea presei. Lipsa transparenţei în ce priveşte finanţarea, mai ales din fonduri publice, este cea mai mare problemă a presei româneşti. Presa din România suferă şi la alte capitole, cel politic, acolo unde lipsa independenţei se referă mai ales în numirile şefilor de la posturile publice de radio şi tv, dar şi la CNA.

    Adrian Sârbu: În România, CSAT a declarat presa vulnerabilitate la securitatea naţională. Asta a declarant CSAT-ul care este entitatea nealeasă care guvernează România, adică preşedintele, instituţiile de securişti şi pe lângă ei nişte miniştri care mai sunt numiţi de cetăţenii ăştia. Deci avem o situaţie în care presa este considerată un duşman al României. Ea nu e un duşman a României, e duşman al politrucului, al bugetarului, al impostorului doctor, cei care ne guvernează. N-am spus eu de capul meu. E opinia poporului român, citită în sondaje. Bun. Şi ce au făcut aceşti domni aleşi şi nealeşi? Există AEP, Autoritatea Electorală Permanentă. Ce face AEP? Patru milioane de euro din banii noştri pleacă la partide lunar lunar, vă rog să vedeţi dacă n-am greşit, din care două milioane se dau şpagă la presă. Plăţile din buget, că stat înseamnă din buget către media, astea nu ar trebui să existe. Înseamnă a legifera şpaga. Şi eu am spus: în America finanţarea către media, care vine dinspre partidele politice, e foarte clară. Alegerile sunt bugetate ca momente de vârf de vânzări. Dar atenţie, tu poţi să faci publicitate politică tot anul. Tu vezi astăzi că apare un spot de natură politică să-l distrugă pe Biden. De cine e plătit? De Trump şi scrie acolo plătit de PAC-ul ăsta care e pentru Trump. Şi ăla îl face cum îl face pe Biden. Vine din partea ailaltă la fel. Banii sunt supercontrolaţi şi ajung în media, bani comerciali, transparenţi. Dar nimic de la statul american. Pentru că statul american zice aşa: tax payers money.

    Hofi: O concluzie este că în România să adoptăm modelul american despre care o să vorbim.

    Adrian Sârbu: Finanţarea partidelor politice şi prin urmare finanţarea media dinspre partidele politice trebuie făcută după modelul american. Transparent. Cum vrea UE, cu 15%…

    Hofi: Şi pun şi eu întrebarea. Când vă aşteptaţi să se întâmple chestia asta?

    Adrian Sârbu: Când ne ocupăm serios de România, noi românii.

  • Creatorul ChatGPT pregăteşte o nouă revoluţie a industriei tech

    OpenAI se află în discuţii avansate cu fostul designer Apple, Sir Jony Ive, şi cu Masayoshi Son de la SoftBank pentru a lansa o companie care să construiască „iPhone-ul inteligenţei artificiale”, un dispozitiv AI care va revoluţiona întreaga industrie tech, raportează Financial Times. 

    Pentru a demara proiectului, cele două parţi negociază cu SoftBank o finanţare de 1 miliard de dolari, necesară efectuării primilor paşi pentru concretizarea viitoarei revoluţii tehnologice.

    Sam Altman, şeful OpenAI, a apelat la compania lui Ive, LoveFrom, pe care designerul a fondat-o când a părăsit Apple în 2019, pentru a dezvolta primul dispozitiv de consum al creatorului ChatGPT, potrivit a trei persoane familiare cu planul.

    Altman şi Ive au condus o serie de sesiuni de brainstorming la studioul designerului din San Francisco, menite să creioneze noul produs de consum centrat pe tehnologia OpenAI, potrivit surselor citate.

    Aceştia speră să creeze o experienţă de utilizare mai naturală şi mai intuitivă bazată pe interacţiunea cu tehnologia AI, cu un impact similar inovaţiilor aduse de Apple pe piaţa tech.

    Procesul de identificare a unui design sau a unui dispozitiv rămâne într-un stadiu incipient.

    Son, fondatorul şi directorul executiv al SoftBank, a fost, de asemenea, implicat în unele dintre discuţii, propunând un rol central pentru Arm – designerul de cipuri la care conglomeratul japonez deţine o participaţie de 90 % – şi oferind sprijin financiar solid.

    Son, Altman şi Ive au discutat despre crearea unei companii care să se bazeze pe talentul şi tehnologia celor trei grupuri, au declarat persoanele menţionate, iar SoftBank ar urma să investească peste 1 miliard de dolari în acest proiect.

    În pofida seriozităţii tuturor părţilor implicate în negocieri, un acord final este departe de a se concretiza.

    Ive a jucat un rol central în crearea primului iPhone, care a fost lansat în 2007, punând piatra de temelie a noi ere tehnologice care domină astăzi industria.

  • Primăria Reşiţa se pregăteşte să se finanţeze prin emisiuni verzi de 17 milioane de euro de la investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti

    Prima emisiune de obligaţiuni municipale verzi de la Bursa de Valori Bucureşti se va lansa în luna octombrie a acestui an şi îi aparţine primăriei Reşiţa. Emisiunea urmăreşte suplimentarea fondurilor de finanţare pentru proiectul de reintroducere a tramvaiului electric în Reşiţa, proiect aflat aproape de finalizare, se arată într-un comunicat de presă.

    Recent, la Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, a avut loc evenimentul „Dezvoltarea pieţei obligaţiunilor municipale”, organizat de compania de consultanţă financiară VMB Partners, cu sprijinul Autorităţii de Supraveghere Financiară şi al Bursei de Valori Bucureşti. Obiectivul evenimentului a fost acela de a discuta şi a găsi soluţii constructive pentru dezvoltarea pieţei de obligaţiuni municipale, ca instrument alternativ de finanţare pentru creşterea localităţilor din România.

    ZF a scris anterior că primăriile din România se pregătesc să se finanţeze cu 2,3 miliarde de lei până în primăvara lui 2024 prin intermediul unor emisiuni de obligaţiuni municipale, care vor susţine planurile de dezvoltare a infrastructurii locale şi prin care marii investitori vor putea să îşi diversifice portofoliile.

     

    Mai multe detalii, aici.