BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Celebra familie de bancheri Rohatyn, care a salvat New Yorkul de la faliment, s-a întors în România după 100 de ani

    Numele Rohatyn a stat departe de România aproape un secol, familia deţinând înainte de al Doilea Război Mondial un business cu bere pe plan local. În 2019, familia de bancheri a revenit în România cumpărând mai multe businessuri, însă de data aceasta nu în industria berii, ci în servicii medicale şi produse pentru animale de companie. 

    Fondul de investiţii Rohatyn, lansat în 2002 la iniţiativa bancherului de investiţii Nicolas Rohatyn şi a altor parteneri, a fost în ultimul an unul dintre dintre cele mai activi cumpărători de companii locale, bătând palma pentru businessuri precum Animax (magazine cu produse pentru animale) şi Amethyst (clinici de radioterapie).

    În total, fondul de investiţii a plătit peste 150 de milioane de euro pentru cele două tranzacţii, conform surselor ZF. Însă familia Rohatyn nu este la primul contact cu România şi nici la primele investiţii pe plan local. Alexander Rohatyn, bunicul lui Nicolas Rohatyn, se ocupa de fabricile de bere ale familiei din România, Austria şi Iugoslavia, conform Wall Street Journal. Nu se ştie încă dacă vreuna dintre aceste fabrici mai funcţionează. Alexander Rohatyn, un polonez evreu, şi soţia sa, Edith Knoll Rohatyn, născută în Viena, au divorţat încă din tinereţe. Tot la Viena s-a născut în 1928 şi Felix George Rohatyn, tatăl lui Nicolas Rohatyn. Familia de evrei a emigrat în Franţa de teama naziştilor în 1935.

    Când naziştii au invadat Franţa în al Doilea Război Mondial, Alexander Rohatyn s-a ascuns, iar fiul său Felix a fugit cu mama şi tatăl vitreg, iniţial având ca destinaţie Spania. Deşi graniţa cu Spania era închisă, neglijenţa unui soldat, care nu a văzut pe documente că familia era una de evrei, le-a dat celor trei posibilitatea de a primi vize cu care au mers în Brazilia şi apoi în New York în 1942. În Statele Unite ale Americii, Felix Rohatyn a studiat la Middlebury College din Vermont, iar după ce şi-a obţinut diploma de licenţă în fizică a plecat la tatăl său, Alexander, în Franţa în 1947, la doi ani după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial.

    La Paris, Felix Rohatyn a început să lucreze pentru fabrica de bere pe care tatăl său o conducea, însă şi-a dat seama că producţia de bere nu i se potriveşte, mai ales că era pus să încarce camioane şi să cureţe tancurile de fermentaţie. Întors la Paris, a cunoscut-o pe Edith Piaf, căreia i-a devenit profesor de engleză. Interesul pentru acest job scădea, astfel că tatăl său vitreg i-a aranjat o întâlnire cu André Meyer, partenerul principal în cadrul băncii de investiţii Lazard Frères. „Nu aveam habar ce face o bancă de investiţii”, povestea Felix Rohatyn. A început ca junior şi era plătit cu 37,5 dolari pe săptămână, însă a fost trimis la traininguri în Londra, Paris şi Basel. În cadrul Lazard a lucrat circa 40 de ani. A devenit partener în 1961 şi mai târziu a fost numit director general.

    În 2001, a înfiinţat propria firmă, Rohatyn Associates LLC, pentru a oferi consultanţă asupra fuziunilor şi achiziţiilor. Ulterior a fost consultant Lehman Brothers şi în 2010 s-a întors la Lazard ca consilier al preşedintelui şi directorului executiv, mai scrie Wall Street Journal. Felix Rohatyn, care a murit pe 14 decembrie 2019, era considerat unul dintre cei mai buni bancheri de investiţii ai Americii.
    El a ajutat New Yorkul să iasă din criza din 1975. Guvernatorul de la acea vreme al New Yorkului l-a numit pe Rohatyn să conducă un comitet consultativ pentru a găsi o soluţie pentru rezolvarea problemelor fiscale ale oraşului în condiţiile în care acesta rămăsese fără bani. Cariera lui Felix Rohatyn în sistemul financiar l-a molipsit şi pe fiul său Nicolas, care s-a ocupat de dezvoltarea businessului JPMorgan pe pieţele emergente, pentru ca apoi să pună bazele propriului fond. Ulterior, alături de alţi parteneri, a pus pe picioare fondul de investiţii Rohatyn, prezent în 14 oraşe la nivel global. Fondul a plătit peste 20 mil. euro pentru reţeaua Animax potrivit datelor din piaţă, suma fiind influenţată de faptul că retailerul este lider incontestabil pe o piaţă unde se luptă cu mici magazine de cartier şi cu reţele de mici dimensiuni. La finalul anului trecut, Rohatyn a preluat reţeaua de clinici de radioterapie Amethyst, care operează nouă centre în România, Franţa, Italia, Polonia şi Austria, tratând peste 10.000 de pacienţi anual. Reţeaua Amethyst a fost fondată în 2010 de Ludovic Robert, unul dintre fondatorii reţelei de farmacii Sensiblu. Pentru Amethyst fondul de investiţii Rohatyn, cu sediul la New York, a plătit peste 130 de milioane de euro, conform surselor ZF.  

  • Încă o companie mare din România intră în faliment. Era unul dintre cei mai mari 10 jucători de pe piaţa de profil

    Suma totală a datoriilor înregistrate în urma falimentului-şoc al distribuitorului IT&C Electro Distribution din Baia Mare, care era unul dintre cei mai mari 10 jucători de pe piaţa de profil, este de 60,5 mil. lei, conform tabelului definitiv rectificat al creanţelor împotriva firmei, publicat de lichidatorul judiciar Renata Moldovan. 

    Suma este mai mică decât cea estimată iniţial, după ce una dintre creanţele înscrise împotriva companiei, înregistrată de firma Iluţ Boutique GmbH din Germania, a fost redusă de la aproape 61 mil. lei la doar 0,257 mil. lei, conform datelor din raport.

     

  • Experienţa nu asigură supravieţuirea: Una dintre cele mai mari companii de lactate din lume se prăbuşeşte în faliment

    Borden, producătorul american de lactate fondat în urmă cu peste 150 de ani, a demarat procedurile de faliment, intrând în insolvenţă, pe fondul marjelor de profit din ce în ce mai mici, a costurilor ridicate şi a schimbărilor care intervin la nivelul comportamentului de consum al clientului final, notează NY Times.

    Compania cu sediul în Dallas a raportat vânzări de 1,18 miliarde dolari în 2018, şi a încercat să se conformeze noilor trenduri din piaţă, însă a fost împiedicată de datorii, spune Tony Sarsam, CEO-ul Borden.

    „Cea mai mare problemă, dacă ne uităm la întreaga imagine, ţine de faptul că dimensiunea datoriei este disproporţionată faţă de dimensiunea companiei”, spune Sarsam.

    Executivii Borden, o companie cu 3.300 de angajaţi, au încercat să renegocieze datoriile companiei timp de mai multe luni, însă au fost nevoiţi să aplice pentru intrarea în insolvenţă, duminică, după ce ultima rundă de discuţii cu creditorii a eşuat.

    În urmă cu doar două luni, Dean Foods, cea mai mare companie de lactate din SUA – şi unul dintre principalii competitori ai Borden – a anunţat că intră, de asemenea, în insolvenţă.

    Dezastrul financiar conturat în jurul Borden îşi găseşte rădăcinile în 2017. După ce a reuşit în acel an să atragă credite de 275 miioane dolari, compania a înregistrat pierderi atât în 2018, cât şi în 2019.

     

     

     

  • De la rege la ”cerşetor”: Cum a reuşit un magnat cu avere de 5 mld. de dolari să îşi piardă toţi banii şi să se scufunde în datorii

    Sean Quinn s-a născut în familia unor fermieri, şi în adolescenţă mergea să vândă produse printre localnici. Aşa i-a venit ideea de a pune bazele companiei Quinn Cement, care s-a extins apoi în diverse domenii, de la producţia de consumabile pentru hoteluri, la asigurări şi material plastice.

    La sfârşitul lui 2008, avea peste 5.500 de angajaţi şi o avere estimată între 3,75-4,75 de miliarde de dolari fiind cel mai bogat om din Irlanda. Din păcate, Quinn nu a ştiut să gestioneze succesul atât de bine. Cum a reuşit însă acesta să dea faliment?

    În timp ce alţi miliardari ajung faliţi aruncând bani în stânga şi-n dreapta pe alcool şi droguri, în cazul lui Quinn o bancă se face vinovată de prăbuşirea financiară a acestuia. El a făcut investiţii riscante în acţiuni în cadrul băncii Anglo. Bazându-se pe averea acestuia, Anglo a continuat să îi ofere lunar împrumuturi enorme, cu care el şi-a putut plăti creditorii.

    De la rege la ”cerşetor”: Cum a reuşit un magnat cu avere de 5 mld. de dolari să îşi piardă toţi banii şi să se scufunde în datorii

  • De la rege la ”cerşetor”: Cum a reuşit un magnat cu avere de 5 miliarde de dolari să îşi piardă toţi banii şi să se scufunde în datorii

    Sean Quinn s-a născut în familia unor fermieri, şi în adolescenţă mergea să vândă produse printre localnici. Aşa i-a venit ideea de a pune bazele companiei Quinn Cement, care s-a extins apoi în diverse domenii, de la producţia de consumabile pentru hoteluri, la asigurări şi material plastice.

    La sfârşitul lui 2008, avea peste 5.500 de angajaţi şi o avere estimată între 3,75-4,75 de miliarde de dolari fiind cel mai bogat om din Irlanda. Din păcate, Quinn nu a ştiut să gestioneze succesul atât de bine. Cum a reuşit însă acesta să dea faliment?

    În timp ce alţi miliardari ajung faliţi aruncând bani în stânga şi-n dreapta pe alcool şi droguri, în cazul lui Quinn o bancă se face vinovată de prăbuşirea financiară a acestuia. El a făcut investiţii riscante în acţiuni în cadrul băncii Anglo. Bazându-se pe averea acestuia, Anglo a continuat să îi ofere lunar împrumuturi enorme, cu care el şi-a putut plăti creditorii.

    De la rege la ”cerşetor”: Cum a reuşit un magnat cu avere de 5 mld. de dolari să îşi piardă toţi banii şi să se scufunde în datorii

  • Încă o industrie care moare? Cel mai mare producător american de lapte se pregăteşte de faliment

    Compania s-a străduit cu greu în ultimii ani, de vreme ce americanii beau tot mai puţin lapte de vacă. 2019 a fost un an dezatruos pentru firmă: vânzările au înregistrat scăderi de 7% în primul semestru, profitul a scăzut cu 14%, iar stocurile au scăzut cu până la 80 de procente, potrivit CNN.

    Compania produce unele dintre cele mai recunoscute produse lactate din Statele Unite, însă în ultimul timp, odată cu „declinul accelerat al produselor lactate convenţionale”, a început să înregistreze scăderi drastice în vânzări şi acţiuni. Firma este îngropată în datorii şi nu poate finanţa pensiile angajaţilor, aşa că a apelat la capitolul 11 din Codul de Faliment al Statelor Unite pentru a-şi putea menţine afacerea în picioare până va fi abordată de un potenţial cumpărător. Ca parte a procedurii de faliment, compania a obţinut 850 de milioane de dolari din finanţările creditorilor actuali.

    Recent, Dean Foods a declarat că lucrează cu o cooperativă a Fermierilor de Lactate din America asupra unui posibil acord în care întreprinderea ar cumpăra o bună parte din compania de lactate.

    Piaţa globală a alternativelor pentru lapte va atinge, cel mai probabil, 18 miliarde de dolari la finalul anului, cu 3,5% mai mult faţă de 2018, conform Euromonitor, cel mai mare furnizor de studii strategice de piaţă din lume. Însă cifrele reprezintă doar o mică parte din piaţa tradiţională de lapte ce se preconizează că va atinge 120 de miliarde de dolari anul acesta .

    În Statele Unite, vânzările laptelui de vacă au scăzut constant în ultimii patru ani. Vânzările din ultimele 52 de săptămâni au fost de doar 12 miliarde de dolari, conform unor date ale conglomeratului americano-olandez Nielsen citate de CNN Business. În aceeaşi perioadă din 2015, vânzările erau mai mari cu 15 miliarde de dolari.

    Prin contrast, vânzările de lapte din migdale şi soia au crescut semnificativ, în timp ce piaţa laptelui de ovăz a înregistrat creşteri de 636%, ajungând la 53 de milioane de dolari în ultimul an.

     

  • RADET datorează ELCEN 3,66 miliarde lei

    Datoriile RADET către ELCEN la data intrării în insolvenţă şi înscrise la masa credală sunt în valoare totală de 3,66 miliarde de lei, adică peste 760 de milioane de euro.

    Valoarea datoriilor curente către producătorul de energie termică ELCEN este de 305,3 milioane de lei, din care restanţe de 155,1 milioane de lei, iar 120,3 milioane de lei sunt obligaţii în termenul scadent, potrivit unui anunţ de pe site-ul ELCEN.

    La această sumă se adaugă valoarea energiei livrate până la 10 noiembrie, estimată de ELCEN la 30 milioane de lei. Aceste datorii ale RADET faţă de ELCEN au fost înregistrate în intervalul aprilie-octombrie 2019.

    Luni, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis definitiv, intrarea în faliment a RADET, fiind menţinută, astfel, decizia din primă instanţă a Tribunalului Bucureşti.

    La scurt timp înainte de a fi pronunţată soluţia, primarul general al Bucureştilor Gabriela Firea a precizat că, indiferent dacă instanţa decide sau nu falimentul RADET, bucureştenii vor avea în continuare apă caldă şi căldură, deoarece Primăria a luat măsuri pentru a putea furniza agent termic.

    Într-un răspuns la o solicitare MEDIAFAX, ELCEN spune că declaraţia Gabrielei Firea este una caracteristică, fără corespondent în natură. “Singura măsură luată de doamna Firea a fost să forţeze ELCEN să livreze apă caldă, fără a plăti, ştiind că nu vom lăsa oamenii să îngheţe în casă. Cu noi nu a vorbit (n.r. Gabriela Firea). Nu avem nici panseluţe de vânzare, nici vouchere pentru biciclete şi nu organizăm nici concerte. Dacă aveam ceva inutil de vânzare pe care să cheltuiască banii datoraţi de fapt către ELCEN, cu siguranţă am fi vorbit foarte des”, spun reprezentanţii ELCEN, respectiv administratorul judiciar al companiei, Sierra Quadrant.

    ELCEN a transmis MEDIAFAX că societatea “nu poate lăsă cetăţenii fără căldură iarna” şi o acuză pe Gabriela Firea de “o formă incipientă de şantaj” în condiţiile în care Firea ar fi refuzat plata datoriilor curente şi istorice mizând pe responsabilitatea ELCEN faţă de locuitorii capitalei.

    “Această formă incipientă de şantaj – tu dă-mi pe gratis, că altfel rămân oamenii în frig, iar apoi eu mă laud că încălzesc Capitala prin măsurile luate de mine – a funcţionat. Deşi ne afectează foarte mult situaţia economică, vom livra în continuare agent termic. Asta nu înseamnă că nu vor fi probleme în această iarnă. Însă acestea vor apărea din cauza stării deplorabile a reţelei de distribuţie”, spune ELCEN.

    Întrebaţi cum vor recupera datoriile de la RADET, reprezentanţii administratorului judiciar al ELCEN Sierra Quadrant au transmis următoarele: “Am demarat acţiunile necesare pentru recuperarea datoriei istorice în instanţă. Nu există nicio discuţie legată de preluarea activelor RADET de către ELCEN. În prezent, în calitate de administrator judiciar, căutăm o soluţie legală care să o oprească pe doamna Firea să ne mai poată forţa mână să livrăm apă pe gratis în viitor. O variantă ar fi ca ANRE, înainte de avizarea contractului cadru dintre ELCEN şi PMB, să oblige Primăria să plătească serviciul de livrare în avans. Vom anunţa pe măsură ce identificăm măsurile potrivite pentru a opri PMB să falimenteze şi ELCEN. Din păcate, nu mai este suficient să mizăm pe respectarea legii de către cei de la Primărie şi nici pe responsabilitatea lor civică şi morală”.

    ELCEN se află în procedură de reorganizare judiciară la momentul de faţă şi poate să asigure alimentarea cu energie termică şi apă caldă a bucureştenilor atât timp cât plata acestor servicii este asigurată, inclusiv prin achitarea subvenţiei de către PMB, mai spunea luni compania.

     

     

     

  • ANALIZĂ: Falimentul Radet nu înseamnă sistarea furnizării agentului termic în Bucureşti

    Prin constatarea falimentului RADET nu se pune problema sistării furnizării agentului termic pentru Bucureşti, spun analiştii Frames, însă din punct de vedere juridic totuşi va urma o perioadă extrem de complicată, pentru că legislaţia este interpretabilă.

    Potrivit unei analize a companiei de consultanţă, fără intervenţia urgentă a Primăriei, ANRE şi a Guvernului, se poate ajunge la un blocaj complet, cu grave consecinţe economice şi sociale.

    Pe de o parte, Ordinul ANRE nr. 122/2013 prevede că contractul cadru de vânzare-cumpărare energie termică încetează de la data intrării în faliment a RADET, însă în Regulamentul pentru acordarea licenţelor în domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, există o prevedere care afirmă că ,,în timpul sezonului rece, operaţiunile de suspendare ori de retragere a unei licenţe sunt permise doar cu avizul favorabil al autorităţii administraţiei publice locale care are atribuţii privind asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, potrivit legii’’.

    Potrivit analiştilor Frames, ,, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va trebui, astfel, să intervină de urgenţă şi să clarifice această speţă, oferind RADET posibilitatea de a lucra în continuare cu ELCEN, chiar dacă e în faliment. Cel mai probabil, ELCEN va alege soluţia comenzii zilnice, cu plata în avans a energie livrate. Asta mai cu seamă că contul ESCROW va fi închis, iar încasările RADET se vor face în contul de insolvenţă’’.

    În plus, conform legislaţiei în vigoare, continuarea furnizării de energie termică către RADET va trebui aprobată de Adunarea creditorilor RADET (unde ELCEN deţine 96,68%) şi avizată de judecătorul sindic. Acesta va putea să ia act de ea sau să dispună măsuri corective care să nu susţină continuarea activităţii RADET.

    Potrivit analiştilor Frames, dincolo de măsurile de urgenţă, cert este că ELCEN va trebui să încheie un nou contract pentru vânzarea de energie termică direct cu Primăria Municipiului Bucureşti, care va trebui să îşi asume această activitate, cel mai probabil prin intermediul companiei municipale Termoenergetica, care va prelua patrimoniul şi activitatea RADET.

    Contractul va trebui însă să poarte obligatoriu girul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, spune Frames, care adaugă că vestea cea mai bună este că, odată cu noul contract, se va elimina considerabil riscul de neplată, urmând ca termenul de scadenţă, prevăzut acum la 90 de zile, se fie înlocuit cu cel reglementat de ANRE 15 zile + 30 de zile termen de graţie.

    Primăria va fi presată, cel mai probabil, să plătească în avans pentru gazele naturale furnizate de Romgaz.

    Fără o sursă de finanţare sigură, RADET a acumulat datorii după datorii şi acum a ajuns în faliment. În prezent, datoriile istorice către ELCEN au ajuns la 3,83 miliarde de lei, iar Electrocentrale Bucureşti a fost nevoită să intre în insolvenţă din cauza blocajului financiar.

    Potrivit analizei Frames, încheierea unui nou contract pentru furnizarea de agent termic pentru Capitală va lămuri, în mare parte, şi problema datoriilor.

    După falimentul RADET, Primăria va fi pusă, cel mai probabil, în situaţia de a plăti, chiar în avans, facturile pentru energia termică, măsură care va duce la evitarea acumulării unor noi datorii.

    ,,Un nou contract de furnizare va prevedea, în mod clar, obligaţiile municipalităţii în privinţa facturilor de energie termică şi se va evita, astfel, în viitor, acumularea de datorii şi intrarea părţilor implicate în insolvenţă sau faliment. Cel mai probabil vor fi prevăzute şi sancţiuni pentru încărcarea termenilor contractuali’’, afirmă analiştii.

    În plus, ELCEN îşi va păstra dreptul de a-şi recupera datoria de 3,8 miliarde de lei de la PMB. Mai mult, compania îşi va consolida dreptul de a solicita ANAF rambursarea TVA, în valoare de 550.000.000 lei, pentru această creanţă.

    Pentru a se evita întârzierile de plată faţă de furnizorii de gaze naturale, ELCEN va putea, de asemenea, să încheie cu aceştia convenţii de cesiune prin care se pot cesiona drepturile ELCEN de rambursare TVA.

    Dincolo de stabilirea unui nou calendar de plăţi, creanţa curentă care va fi înscrisă în tabelul suplimentar va fi sub valoarea de 300.000.000 lei, fiind evitată majorarea acesteia pentru fiecare zi de întârziere cu 3.000.000 lei.

    Dincolo de disputa juridică privind datoriile dintre ELCEN şi RADET, ce va fi tranşată în instanţă, cert este că reţeaua de termoficare a Bucureştiului se degradează constant, iar investiţiile majore de reabilitare, absolut esenţiale, întârzie, mai afirmă analiştii de la Frames.

    RADET a anunţat, recent, că au fost încheiate patru acorduri cadru pentru înlocuirea ţevilor, dar şi contracte în valoare de 150 de milioane lei pentru materiale şi reparaţii.

    ,,Raportaţi la cei peste 4000 de kilometri de conducte, planurile sunt infime. Necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor, pentru a respecta standardele impuse de legislaţia europeană’’, declară Adrian Negrescu, managerul Frames.

    În condiţiile în care Municipalitatea s-a dovedit incapabilă, până în prezent, să atragă fondurile europene necesare refacerii sistemului de termoficare al Capitalei, analiştii afirmă că este de datoria noului Guvern Orban să îşi treacă această problemă pe lista priorităţilor.

    ,,Preluarea de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a C.T.E Grozăveşti, C.T.E. Bucureşti Vest, C.T.E. Bucureşti Sud, C.T.E. Progresu şi a Uzinei de reparaţii, ar putea debloca angajarea de fonduri europene. Spre exemplu, la CTE Bucureşti Sud, este nevoie de investiţii pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 şi 4) la 100 mg/Nm3, şi asta până la 31 decembrie 2020. La fel şi la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 şi 4(IA1) sunt duble faţă de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE şi Legea 278/2013.

    Sunt necesare investiţii şi în modernizarea instalaţiilor de ardere la cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti, cazanele nr. 5 şi 6 şi CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Sud, cazanul nr. 2 şi CAF-urile nr. 6, 7 din CTE Bucureşti Vest, CAF – urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu’’, arată analiza Frames.

    Potrivit analiştilor, dincolo de focusul pe fondurile europene, Guvernul ar trebui să intervină şi în modificarea legislaţiei, pentru a evita, pe viitor, astfel de situaţii.

    ,,Dincolo de necesara instituire a unui mecanism de supraveghere şi control de către ANRE, este absolut necesar de exemplu, stabilirea unei sancţiuni aplicabile autorităţile administraţiei publice locale care nu efectuează plata sumelor către furnizorii de energie termică potrivit programului aprobat prin buget. Este, de asemenea, necesară modificare/completare a prevederilor art. 52 alin. (1) din OG nr. 36/2019 în sensul de a obliga unităţile administrativ-teritoriale să îşi bugeteze şi să plătească in anul următor pentru anul precedent pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale’’, se mai spune în analiza Frames.

    Totodată, compania de consultanţă afirma, recent, într-un studiu privind situaţia reţelei de termoficare din Capitală, că iarna lui 2019 se anunţă a fi una extrem de dificilă. Dincolo de prognozele meteo alarmiste, marea problemă o reprezintă reţeaua de termoficare care a ajuns la un nivel de degradare fără precedent în ultimii 30 de ani.

    A doua cea mai extinsă reţea de termoficare urbană din lume, după Moscova, cu peste 950 de kilometri de reţea primară, 2.900 km de reţea secundară şi peste 1.000 de puncte şi module termice, se află în prezent într-o situaţie critică, arată analiştii.

    Potrivit Frames, mai mult de 80% din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 25 de ani şi trebuiau, de acum 10 ani, să fie înlocuite. Astfel s-a ajuns ca, aproape zilnic, multe dintre ele să crape, iar răcirea vremii şi începerea furnizării căldurii vor accentua acest fenomen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Ministrul Economiei: Primăria Bucureşti să fie conştientă că, luni, RADET ar putea intra în faliment

    Ministrul Economiei Virgil Popescu a avertizat-o pe primarul general al Capitalei Gabriela Firea să fie pregătită în cazul în care instanţa va declara, luni, falimentul Regiei de Distribuţie şi Transport al Energiei Termice (RADET).

    “Mâine (joi – n.r.), la Ministerul Economiei, dar în sediul Ministerului Energiei, vor demara întâlnirile cu toţi producătorii ELCEN. ELCEN e pe primul loc. Eu vreau ca Primăria să fie foarte conştientă că s-ar putea ca luni instanţa să declare falimentul RADET. ELCEN este pregătit şi are stocuri suficiente să livreze energie termică pentru locuitorii Bucureştiului, numai că trebuie să fie pregătită, inclusiv Primăria Bucureşti, inclusiv în cazul în care RADET nu mai poate să funcţioneze declarându-se falimentul cine să cumpere acel agent termic pentru bucureşteni, s-o cumpere Primăria direct”, a afirmat Virgil Popescu, miercuri, la evenimentul preluării mandatului de la Ministerul Energiei.

    Luberalul a mai precizat că Gabriela Firea trebuie să se asigure ca toată subvenţia dată bucureştenilor să fie plătită către ELCEN.

    “Eu cred că se va găsi o soluţie la nivelul Ministerului pentru acest lucru şi prin dialog vom rezolva problema. Mi-aş dori să nu avem situaţia aceasta dar mă aştept ca Primăria să fie pregătită şi pentru acest scenariu”, a completat Popescu.

    RADET a solicitat Primăriei Capitalei plata subvenţiei pentru doar 32% din energia termică livrată de ELCEN, a anunţat, pe 31 octombrie, administratorul insolvenţei ELCEN, compania Sierra Quadrant.

  • Cum vrea Parlamentul European să salveze sectorul de tusim după dezastrul Thomas Cook: Le cere guvernelor să folosească banii UE

    Parlamentul European au lansat joi un apel către ţările membre ale Uniunii Europene să se folosească la maximum de instrumentele existente la dispoziţie în structura blocului european pentru a atenua impactul falimentului Thomas Cook, care poate genera o reacţie în lanţ în sectorul de turism.

    Într-o rezoluţie adoptată joi, europarlamentarii şi-au exprimat îngrijoararea faţă de cei 600.000 de pasageri afectaţi, miile de locuri de muncă pierdute şi faţă de pagubele aduse asupra mai multor companii mici şi mijlocii şi asupra sectorului de turism în general.

    „Guvernele ar trebui să se folosească de European Social Fund şi de Globalisation Adjustment Fund pentru a ajuta anajaţii şi companiile afectate de colapsul grupului de turism, iar Comisia ar trebui să identifice instrumentele UE care pot compensa daunele cauzate sectorului”, spune europarlamentarii.

    Comisia şi statele membre trebuie să se asigure că angajaţii care sunt afectaţi de insolvenţă primesc salariile lor câştigate şi beneficiile acumulate, adaugă aceştia.

    Potrivit Parlamentului European, 32 de operatori au intrat în faliment din 2017, iar Comisia Europeană ar trebui să analizeze dacă este nevoie de noi măsuri pentru a preveni astfel de situaţii.

    „Motivele care au condus la falimentul Thomas Cook trebuie să fie analizate”, spun europarlamentarii, punând accent pe faptul că situaţia financiară a companiei era deja cunoscută pentru autorităţile britanice, şi că regulile ar putea fi schimbate pentru a monitoriza mai bine situaţia financiară a companiilor aeriene.

    Ca ultimă soluţie, ajutorul de stat ar putea fi luat în considerare pentru a atenua impactul economic negativ, adaugă europarlamentarii.