BusinessMagazin

Tag: extindere

  • O multinaţională americană susţinută de fondul gigant Bain Capital, prezentă şi în România, se pregăteşte de extindere puternică

    Brillio, o multinaţională americană intrată recent pe piaţa locală prin preluarea firmei de consultanţă digitală Cognetik, anunţă că va continua strategia de extindere prin achiziţii şi în 2021. Anunţul vine ca o completare a planurilor de extindere, inclusiv pe plan local, prin recrutări în mai multe segmente de piaţă. 

    Eforturile Brillio sunt susţinute de fondul gigant de investiţii american Bain Capital, care a începând din ianuarie 2019 deţine participaţia majoritară în cadrul companiei. Istoric, Bain Capital investeşte puternic în companii din zona de tehnologie, accelerându-le creşterea, atât organic, cât şi prin susţinere în vederea de noi achiziţii. 

    ”M&A este un element important în strategia de creştere a Brillio. Mulţumită echipei, suntem pe cale să avem o creştere puternică în 2020, în ciuda pandemiei”, a declarat Raj Mamodia, fondator şi CEO al Brillio. 

    Brillio l-a recrutat pe Shiv Pathak, recrutat un veteran în sectorul de M&A, care a lucrat 9 ani ca Global Head of Corporate Development la Cognizant Technology, pentru a conduce acest segment. 

    „Pe lângă extinderea capacităţilor existente de analiză a datelor din cadrul Cognetik în România, vrem să ne extindem şi în alte arii. Ne propunem să creştem capabilităţile de inginerie de cloud, să recrutăm pe partea de cloud transfor­mation. Viziunea noastră este să facem din România un centru de dezvoltare full-service care poate servi toţi clienţii noştri din jurul lumii“, a declarat pentru ZF Shailen Salvi, Chief Solutions Officer în cadrul Brillio, în urma achiziţiei.

    „Criza COVID a forţat toate organizaţiile să îşi regândească strategiile de recrutare şi de birouri. Aceasta este o oportunitate pentru noi să ne focalizăm mai puţin pe o locaţie specifică, ci mai degrabă să vedem unde găsim talent disponibil în România. Vrem să extindem şi capacităţile de product engineering din România. Asta include toate rolurile, de la developeri, ingineri front-end, până la QA sau UI. Brillio îşi propune să crească şi capabilităţile de cloud transformation, inclusiv migrarea de la platformele vechi la tehnologii cloud cum ar fi Azure şi AWS (Amazon Web Services)“, a adăugat el.

     

  • Ştefan Vârgolici, CEO Revo Technologies România: „România oferă numeroase oportunităţi pentru fintechuri”

    Rol ocupat în companie: Sunt country manager al Revo Technologies, o companie fintech de top in Europa Centrală şi de Est, specializată în servicii de finanţare de tipul „buy now, pay later” pentru achiziţiile din magazinele online şi offline. 

    Lansată în 2013, compania activează în Polonia, Rusia şi acum România, în peste 7.000 de magazine. Revo a dezvoltat o gamă completă de soluţii financiare IT pentru comercianţi, oferind clienţilor opţiunea de a cumpăra prin intermediul unei finanţări instant în doar câteva secunde.

    Soluţia ajută comercianţii să îşi mărească traficul, conversiile, coşul mediu, cât şi frecvenţa achiziţiilor. În rolul meu de country manager sunt responsabil de lansarea serviciilor companiei pe piaţa din România şi de dezvoltarea reţelei de parteneriate cu retaileri de top. Obiectivul meu principal este creşterea businessului, crearea unei strategii pe termen lung care să asigure succesul cât şi dezvoltarea unei echipe puternice locale.

    Consider că România oferă numeroase oportunităţi pentru fintechuri ca Revo, având o creştere puternică pe segmentele de retail şi IT, cât şi datorită nevoii reale a clienţilor pentru servicii financiare alternative la soluţiile bancare tradiţionale. Sunt foarte entuziasmat să fac parte dintr-un business atât de dinamic şi dintr-o echipă aşa puternică. Poziţia actuală îmi oferă tot ce este mai bun din ambele lumi, pot să lucrez într-un mediu de tip start-up, unde am autonomie şi pot să construiesc şi să coordonez compania la nivel local, iar în acelaşi timp fac parte dintr-o organizaţie mai mare în care am ocazia să lucrez cu oameni extrem de bine pregătiţi de la care am ce să învăţ constant.

    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie:  Management consultant – McKinsey and Company, România; cofondator Breakin’ Escape Rooms, Regatul Unit;  sales director – Forward Software, account manager – Romsys, consultant în Parlamentul European.  
    În 2014 am pornit o afacere de escape room pe piaţa din România, iar în 2017 am extins afacerea în Londra, unde în prezent avem una dintre cele mai mari şi populare locaţii din oraş, care a găzduit peste 40.000 de jucători în 2019. Pe lângă activitatea din locaţii am dezvoltat şi linia de business de game development prin intermediul căreia am construit şi am vândut camere de joc şi concepte dezvoltate de noi în alte ţări, precum Serbia, Olanda, Germania şi Emiratele Arabe Unite.
     

    Rolul propus pentru anul 2030: CEO al Europe – Revo Technologies şi cofondator al Breakin’ Escape Rooms Global Franchise. Îmi doresc să contribui la dezvoltarea companiei şi să devenim un lider al sectorului fintech în pieţele noastre principale. De asemenea, cu Breakin’ Escape Rooms ne dorim să devenim  o franciză recunoscută şi să ne extindem cu locaţii în cele mai mari oraşe la nivel mondial.
     

    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines – fondatorul UiPath – pentru că a avut ambiţia şi determinarea de a construi ceva de la zero în România şi pentru că a avut tăria de caracter şi curajul să continue atunci când totul părea fără speranţă.

  • Lista localităţilor în care locuitorii pot ieşi mai repede la pensie a fost extinsă

    Lista localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi, a fost extinsă, de astăzi- 03 octombrie 2020, cu noi localităţi după intratea în vigoare a Legii nr. 213/2020.

    Mai exact este vorba despre Legea nr. 213/2020 – modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 893 din 30 septembrie 2020 şi care a intrat în vigoare din data de 03 octombrie 2020.

    Prezenta lege aduce modificări alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 prin introducerea mai multor localităţi în lista actuală fără a modifica condiţiile de până acum.
    Astfel, persoanele care au locuit în aceste localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare.
    Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.
    După aceasta modificare, textul alineatului (5) al articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice are următorul cuprins:

    “(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certej, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliuc, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, localităţile Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, localităţile Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, localităţile Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Cât timp va mai dura telemunca?

    „Suntem un business preponderent digital, iar în ultimele luni am dovedit că putem fi 100% digitali. Chiar şi înainte de pandemie ofeream angajaţilor noştri posibilitatea de a lucra de acasă câteva zile pe lună. Este o practică comună la nivelul grupului Bosch. Mai mult decât atât, încă de la începutul anului aveam în vedere să extindem numărul de zile inclus în facilitatea home office şi cu siguranţă vom continua să oferim colegilor acest beneficiu chiar şi după finalul pandemiei“, au spus reprezentanţii Bosch.

    În centrul de servicii al Bosch din Timişoara lucrează mai mult de 1.300 de angajaţi din cei 8.000 pe care grupul îi are în cele cinci entităţi din ţară. Dintre angajaţii din centrul de servicii, circa 99% lucrează acum de acasă.
    În timp ce companiile de consultanţă imobiliară speră ca ponderea angajaţilor care revin la birou să urce spre 80% – 90% la finalul anului 2020, tot mai multe companii spun că modul de lucru implementat acum va fi extins şi după ce nu va mai fi pandemie.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%.

    Cele mai mari două bănci din România după active, Banca Transilvania şi BCR, care sunt prezente şi în top 20 al celor mai mari angajatori din economia locală, spun şi acestea că vor extinde telemunca şi după ce nu va mai fi pandemie, în ceea ce ei numesc „noua normalitate postpandemică“.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor are 8.245 de angajaţi (cu contracte de muncă active). Dintre aceştia, în jur de 1.200 lucrează acum de acasă, ceea ce înseamnă circa 45% din angajaţii din centrală.
    „În cazul colegilor din sucursale şi agenţii, toţi lucrează din unităţile băncii. Între 10% şi 50% din timpul de muncă lunar va putea fi în regim de telemuncă la cea mai mare parte a angajaţilor centralei BT. În cazul colegilor din reţea, 5-10% din timpul de muncă îl vor putea dedica dezvoltării profesionale continue, în regim telemuncă, în cadrul programului pe care banca îl are deja în derulare, Learn from home“, au spus reprezentanţii Băncii Transilvania pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active, avea 7.303 angajaţi la finalul lunii august a acestui an. Jumătate dintre angajaţii din sucursale şi agenţii şi 90% dintre cei din sediile centrale lucrează acum de acasă.
    „La nivelul reţelei BCR (sucursale şi agenţii), 50% dintre colegi lucrează de acasă, în regim de rotaţie la fiecare două săptămâni, ceea ce ne-a permis sa menţinem permanent operaţionale sucursalele BCR, încă de la începutul pandemiei. La nivel sediilor centrale, aproape 90% dintre angajaţi lucrează de acasă“, a spus pentru ZF Andreea Voinea, director executiv resurse umane la BCR.

    În viitor, după pandemie, banca ia în calcul să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă câte două zile pe săptămână.
    „Banca Comercială Română avea deja implementată telemunca în beneficiul angajaţilor săi, încă dinainte de izbucnirea pandemiei, astfel că fiecare salariat putea să lucreze în acest sistem câte două zile pe lună. Luăm în calcul menţinerea şi extinderea acestui mod de desfăşurare a activităţii la cel puţin două zile pe săptămână pentru colegii din centrala băncii, în aşa-numita «noua normalitate postpandemic㻓.
    Dacă sectorul IT sau cel al centrelor de servicii erau pregătite pentru o trecere rapidă la munca de acasă, în piaţa bancară implementarea telemuncii vine cu dificultăţi, având în vedere că angajaţii lucrează în sisteme informaţionale complexe, cu informaţii confidenţiale.
    „Provocările specifice domeniului bancar sunt cele legate de asigurarea integrităţii şi securităţii informaţiilor. În plus, sunt cele valabile oricărei industrii: riscul deconectării de echipă / organizaţie, dezvoltarea unor dificultăţi de comunicare şi colaborare eficientă, a unor anxietăţi etc“, spun reprezentanţii Băncii Transilvania.
    În prezent, în sucursalele BCR angajaţii lucrează de acasă prin rotaţie, iar acolo banca a început să implementeze un nou mod de lucru, unul prin care angajaţii din sucursale care se află în telemuncă se ocupă de video şi teleconsilierea clienţilor printr-un nou program de smart-advisory.
    „Aici, provocările ţin de asigurarea capacităţilor tehnice, de la laptopuri, tablete, telefoane de ultimă generaţie, până la conexiunile securizate prin VPN şi vitezele de operare. Odată cu schimbarea modelului de deservire, pe premise digitale, acest sistem de lucru se va extinde natural şi mai mult, inclusiv cu menţinerea activităţii în regim de telemuncă“, spune Andreea Voinea.
    Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea echipamentelor necesare, spune ea.
    „Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea facilităţilor tehnice, dar noi eram deja pregătiţi să le asigurăm, atât la nivel de hardware, cât şi de software, ca parte a strategiei de digitalizare accelerată pe care am implementat-o în ultimii doi ani“, concluzionează Andreea Voinea.
    Toţi cei 1.500 de angajaţi ai Wipro Technologies din România, filiala locală a Wipro, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing si software din India, lucrează în prezent de acasă, iar acest mod de lucru va continua şi în viitor.
    „Acest subiect este în discuţie la nivelul corporate al companiei, dar este destul de clar că munca de acasă va fi parte a modului nostru de operare şi după ce pandemia de COVID-19 se va fi încheiat. Rămâne însă de văzut care va fi proporţia muncii de acasă versus prezenţa la birou“, spune Ciprian Dan, Location Head Timişoara la Wipro Technologies.
    Michelin Corporate & Business Services, filiala de business services din România a grupului francez Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, are 700 de angajaţi în prezent. Compania oferea şi angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă şi înainte de pandemie, iar reprezentanţii companiei spun că vor continua să ofere acest beneficiu salariaţilor şi după finalul pandemiei de COVID-19.
    „Politica de Home Office era în vigoare la Michelin cu mult timp înainte de restricţiile impuse de COVID-19. În condiţii normale, majoritatea angajaţilor noştri lucrau între 1 şi 3 zile pe săptămână de acasă, în funcţie de activităţi. Angajaţii noştri preferă să lucreze de acasă, dar, dacă au nevoie sau îşi doresc, pot veni la birou. Politica noastră de Home Office va rămâne în vigoare şi după pandemia de COVID-19. Este un beneficiu pe care angajaţii şi candidaţii noştri îl apreciază, pentru că le permite să atingă un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională“, a spus pentru Business MAGAZIN Mauricio Manzano Podversich, Michelin Corporate & Business Services Manager.
    În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.
    În cazul Rinf Tech, companie specializată în dezvoltare de software pentru sectorul automotive, aplicaţii pentru companii angajate într-un proces de transformare digitală, cercetare şi dezvoltare AI şi robotică, 226 dintre cei 338 de angajaţi din România lucrează acum de acasă.
    „În mod cert vom lucra de acasă până la final de 2020, urmând ca, până la final de an, să facem o nouă comunicare cu privire la modul de lucru din primul semestru de activitate din 2021. Ne vom ghida dupa reperele primite de la autorităţi, vom analiza contextul pandemiei aşa cum va fi el la momentul respectiv şi vom decide, având ca prioritate siguranţa colegilor noştri şi sănătatea organizaţiei. Dacă numărul de cazuri va fi în creştere şi vom considera că riscul de a fi expuşi la virus este mare, cu siguranţă că da, vom continua să lucrăm de acasă“, spune Dora Codreanu, human resources business partner în cadrul Rinf Tech.
    Majorel, unul dintre principalii furnizori de BPO (business process outsourcing) din lume, are 1.300 de angajaţi pe piaţa locală, iar dintre aceştia doar o echipă de 15 oameni din Bucureşti nu lucrează de acasă.
    „Planul nostru este să implementăm un set-up flexibil, în care să putem să îmbinăm Work From Home cu munca de la birou. Având în vedere că înainte nu aveam programul de telemuncă implementat pentru niciun proiect, pentru noi a însemnat sa dezvoltăm acest lucru de la zero proceduri legislative, noi reguli pe partea de compliance şi securitate, IT setups pentru fiecare proiect în parte, logistică necesară în ceea ce priveşte device-urile si tool-urile cu care lucrăm. Practic, a însemnat un efort uriaş din partea tuturor departamentelor, care s-a dovedit un real succes“, afirmă Daniela Micusan, general manager al Majorel.
    SELIR, o companie care oferă în outsourcing servicii pentru companiile Gruppo Banca Sella şi Unione Fiduciaria, are 500 de angajaţi şi intenţionează ca jumătate din angajaţii săi să continue să lucreze de acasă.
    „Intenţia noastră este să păstram telemunca, amenajând însă locuri de muncă pentru circa 50% din personal, care vor putea fi folosite în baza programărilor făcute prin intermediul unei aplicaţii. Birourile noastre sunt în Galaţi, Brăila, dar avem şi angajaţi din Vrancea care lucrează remote“, a declarat George Istrate, HR manager în cadrul companiei.
    În centrul de shared services al Office Depot, companie care se ocupă de distribuirea de produse şi servicii pentru birou, lucrează 425 de persoane, iar în prezent toţi angajaţii lucrează de acasă.
    „Toţi cei 425 de angajaţi lucrează de acasă. Biroul nostru din Cluj este deschis pentru angajaţii care preferă să lucreze de aici şi avem o medie de 40-50 de angajaţi care vin la birou zilnic (niciodată aceiaşi). În acest moment luăm în calcul telemunca şi după trecerea pandemiei, dar nu avem încă suficiente detalii în acest sens“, spune Giulio Medda, director Share Service Center Europe în cadrul Office Depot.
    La nivelul industriei de outsourcing din România, majoritatea angajaţilor vor continua să lucreze de acasă până la finalul anului 2020 sau până în primăvara anului viitor, spune Ciprian Dan, preşedintele Asociaţiei Business Services Leaders (ABSL).
    „Conform unui sondaj realizat de ABSL în timpul stării de urgenţă, 57% dintre companiile industriei au apreciat că vor lucra astfel pe termen nedeterminat. Majoritatea angajaţilor din industria noastră vor continua să lucreze de acasă, cel puţin până la finalul acestui an sau până în primăvara anului viitor. Între timp şi spaţiile de birouri au fost reorganizate în conformitate cu normele distanţării sociale, devenind mai flexibile şi respectându-se în acelaşi timp toate măsurile sanitare impuse de autorităţi. Conform reglementărilor actuale, spaţiul de muncă al fiecărei companii poate ajunge pentru 25%-50% dintre angajaţi. Din acest motiv, întoarcerea la birou se va face treptat“, a spus Ciprian Dan.
    Industria de outsourcing din România cuprinde 280 de companii cu 131.000 de angajaţi. Cifra de afaceri medie generată anul trecut de un angajat în business services este de 31.000 euro/an, în timp ce valoarea maximă se situează la 119.000 euro/an. Circa 85.000 dintre angajaţii din centrele de servicii lucrează în Bucureşti. Acum, în plină pandemie de COVID-19, majoritatea angajaţilor din industrie lucrează de acasă.
    „Cu siguranţă pandemia va schimba pe termen lung modul de lucru, cel puţin pentru companiile care pot implementa telemunca, aşa cum sunt cele din industria noastră. De la o zi sau două pe săptămână lucrate de acasă înainte de pandemie, proporţia se poate schimba, crescând numărul acestor zile“, adaugă preşedintele ABSL.
    Între 5% şi 10% dintre companiile din industria de outsourcing plănuiesc să se întoarcă la birou până la finalul acestui an, spune el.
    „Din discuţiile cu companiile membre estimăm că 5 – 10% dintre companii au decis să înceapă să se întoarcă la birou, în etape, până la finalul acestui an. Numărul angajaţilor este însă unul redus. Este vorba mai ales despre cei care derulează proiecte sensibile din punctul de vedere al securităţii datelor şi care astfel se vor întoarce la birou în funcţie de cerinţele clienţilor sau de cei care prin profilul activităţii trebuie să fie la sediu (de exemplu, personalul tehnic care asigură mentenanţa echipamentelor). De asemenea, există un procent mic de angajaţi care preferă să vină la birou, fie tot timpul, fie câteva zile pe săptămână”, spune Ciprian Dan.
    În ceea ce priveşte provocările care vin cu implementarea telemuncii, el aminteşte de recrutarea anevoioasă din mediul online şi de procesul de adaptare a noilor angajaţi în companie (induction).
    „Pe termen scurt una dintre cele mai mai provocări este legată de recrutare, care se face în continuare online, dar şi de partea de instalare (induction), care este făcută tot online. Pe termen lung, izolarea fizică pe care o impune telemunca poate influenţa negativ sănătatea mentală a angajaţilor. De aceea va fi nevoie de un echilibru între telemuncă şi munca de la birou“, concluzionează preşedintele ABSL.
    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Statele Unite avertizează asupra planurilor Chinei de extindere a influenţei asupra Italiei

    Secretarul de Stat american, Mike Pompeo, a exprimat preocupare, miercuri, privind planurile Chinei de extindere a influenţei economice asupra Italiei, în timp ce Guvernul de la Roma a dat asigurări că va ţine cont de avertismente în dezvoltarea sistemului 5G.

    Statele Unite au îndemnat în mod repetat Italia, ţară în care sunt baze militare americane, să nu aprofundeze relaţiile cu China, iar Mike Pompeo a reiterat mesajul în cursul unei întrevederi cu Luigi di Maio, ministrul italian de Externe.

    “Am avut cu ministrul italian de Externe o conversaţie lungă referitoare la preocupările SUA că Partidul Comunist chinez încearcă să exercite presiuni economice asupra Italiei pentru a-şi atinge obiectivele strategice”, a declarat Mike Pompeo, citat de agenţia Reuters.

    “De asemenea, Statele Unite îndeamnă Guvernul italian să analizeze atent riscurile de securitate naţională şi la nivelul protejării sferei private a cetăţenilor prezentate de companii tehnologice care au legături cu Partidul Comunist chinez”, a subliniat Mike Pomepo.

    Luigi din Maio a afirmat că menţine angajamentele faţă de partenerii occidentali şi înţelege poziţia Statelor Unite.

    “În problema 5G, i-am spus secretarului Mike Pompeo că suntem conştienţi de preocupările aliatului american şi înţelegem deplin responsabilitatea fiecărei ţări în privinţa securităţii”, a subliniat Luigi di Maio.

    Italia a generat preocupări în SUA anul trecut, când a devenit prima economie dezvoltată din Occident care s-a alăturat proiectului chinez de infrastructură Iniţiativa o Centură şi o Şosea (Belt and Road Initiative).

  • Nu risipi cât poţi iubi

    Nestlé

    Motivaţie:
    În iunie 2020, Nestlé a lansat campania „Nu risipi cât poţi iubi”/ „Less Waste More Love”, un demers de responsabilitate socială menit să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător şi a resurselor naturale, ca parte a pilonului său de sustenabilitate. Nestlé România a demarat acţiuni dedicate informării şi conştientizării cu privire la trei aspecte semnificative pentru sustenabilitate: protejarea şi utilizarea apei în mod conştiincios, colectarea selectivă şi reciclarea ambalajelor şi reducerea emisiilor de carbon.

    Descrierea proiectului:
    „Less Waste More Love” face parte din pilonul Nestlé for a Waste Free World, care reuneşte toate acţiunile prin care compania urmăreşte ca, până în 2030, să aibă impact zero asupra mediului în toate operaţiunile sale. Pentru 2025, compania Nestlé reconfirmă angajamentul de a utiliza 100% ambalaje reciclabile sau reutilizabile. Inovaţia în domeniul ambalajelor, incluzând materialele noi, sistemele de reutilizare a recipientelor şi soluţiile de reciclare, reprezintă una dintre provocările principale pentru un viitor fără deşeuri. Pe lângă cercetările proprii realizate în cadrul Institutului Nestlé de Ştiinţe al Ambalajelor, compania a lansat anul acesta un fond de investiţii pentru start-up-uri care se concentrează pe dezvoltarea de soluţii sustenabile de ambalare, în valoare de 250 de milioane de franci elveţieni. La nivel global, Nestlé îşi intensifică eforturile în utilizarea responsabilă a apei şi se angajează ca întreg portofoliul Nestlé Waters să fie neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025.
    Campania „Less Waste More Love” a cuprins trei componente de conştientizare derulate pe parcursul lunilor iunie-august: 1) reducerea consumului de apă în bucătărie, prin reţete inventive şi trucuri pentru reutilizare şi valorificare a fiecărei picături de apă; 2) reducerea cantităţii de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi prin colectare selectivă şi reciclare şi 3) reducerea amprentei de carbon a fiecărui individ printr-o reinterpretare a modului în care ne raportăm la tehnologie, trafic şi stil de viaţă. În cadrul acestei componente de conştientizare compania a colaborat cu mai mulţi influenţatori, care au trasmis mesajele campaniei. Compania organizează toamna şi cea  mai amplă activitate de plantare, în cadrul căreia va fi lansat şi un raport extins de monitorizare a biodiversităţii în cadrul unor zone deja ecologizate în 2019 de către Nestlé. Această acţiune are loc în continuarea proiectelor iniţiate în 2019, când Nestlé România a desfăşurat mai multe acţiuni de ecologizare în Parcul Naţional Cozia – pe mai multe trasee turistice, pe malurile Dunării, precum şi de-a lungul râului Olt. Cu implicarea a peste 900 de voluntari, au fost colectate peste 50 de tone de deşeuri care au fost trimise către reciclare sau valorificare. În cadrul campaniei, Nestlé a pus la dispoziţia consumatorilor săi recipiente dedicate pentru colectarea selectivă a ambalajelor produselor Nestlé, urmând ca acestea să fie trimise către reciclare către partenerii autorizaţi. Aceste recipiente de colectare selectivă au fost amplasate în cadrul galeriilor Cora şi Carrefor din magazine selecţionate din Bucureşti şi Cluj.

    Efecte:
    Compania lansează produse cu o amprentă redusă asupra mediului, dar care contribuie şi la o dietă echilibrată, prin extinderea iniţiativelor din agricultură menite să contribuie la absorbţia carbonului şi prin promovarea tranziţiei către energie 100% regenerabilă în operaţiunile sale. Din 2010 şi până în prezent, Nestlé a redus emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu peste 30% pe tona de produs. În acelaşi timp, la nivel global, Nestlé derulează peste 500 de proiecte de economisire a apei în fabricile sale, economisind 3,7 milioane de metri cubi de apă pe an, echivalentul a 1.500 de bazine olimpice de înot. Indicatorii de sustenabilitate pentru România arată o scădere de 88% a consumului de apă începând cu 2011, o scădere de 85% în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri şi o scădere de 72% în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon.

  • Partea întunecată a muncii de acasă. Lucratul de acasă şi izolarea duc la o boală de care suferă deja milioane de oameni

    Singurătatea cauzată de muncă poate fi o problemă chiar şi atunci când toată lumea lucrează într-un birou. Dar trecerea bruscă la munca în regim remote poate creşte acest risc, avertizează jurnaliştii de la CNN într-un articol.
    „Dacă ai lucrat cu oamenii o vreme şi ai avut parte de conectare faţă în faţă şi eşti obişnuit acelui mod de lucru, acum trecerea bruscă la munca de la distanţă cu conexiune redusă cu oamenii poate crea o problemă imensă”, a spus Ben Fanning, autorul „The Quit Alternative: The Blueprint for Creating the Job You Love Without Quitting”. „Este ca şi cum ai fi izolat pe o insulă”.

    Chiar şi atunci când lucrezi acasă singur alături de soţia şi copiii care se joacă în jurul tău – poţi să te simţi singur din punct de vedere profesional.

    Cercetările citate de CNN arată că singurătatea la locul de muncă poate să aibă efecte negative asupra performanţelor angajaţilor. Poţi să fii un angajat mai puţin eficient dacă ceilaţi colegi te consideră greu de abordat şi opresc colaborarea cu tine.
    „Cu cât eşti mai singur, cu atât vei fi mai puţin eficient”, a spus şi Sigal Barsade, profesor de management la şcoala Wharton din candrul Univeristăţii din Pennsylvania.„Odată ce eşti singur, începi să îţi pierzi abilităţile sociale. Începi să te comporţi în feluri care promovează mai multă singurătate.”

    „Simptomele” izolarii profesionale ar putea începe prin a comunica mai puţin despre tine. Angajaţii singuratici pot deveni mai precauţi în legătură cu posibilitatea de respingere de catre colegii lor, lucru care îi poate face să pară mai puţin abordabili, spune şi Hakan Ozcelik, profesor de management la Universitatea de Stat din California.

    „Oamenii singuratici desluşesc semnalele negative mai rapid şi le ignoră pe cele pozitive. Au lentile negative prin care interpretează mesajele.” Angajaţii care se simt marginalizaţi în birou şi care câteodată primesc câte un salut ocazional dimineaţa s-ar putea să fie cei mai predispuşi la  a se simţi singuri când lucrează de acasă.„Acum nu mai primesc nici măcar asta. Dacă oamenii nu vorbesc cu ei separat, oamenii singuratici s-ar putea să devină şi mai singuratici astfel”, spune Barsade,

    Singurătatea nu este o trăsătură de carqacter, este mai mult o stare, precum foamea, explică Barsade.
    „În acelaşi fel în care ni se face foame şi trebuie să mâncăm, devenim singuri şi avem nevoie de contact social. Nu vrem să fim singuri.”
    Contactul social are nevoie de planificare suplimentară zilele acestea, cred jurnaliştii de la CNN. Este important să fiţi proactivi şi să stabiliţi întâlniri virtuale şi apeluri cu colegii care să înlocuiască întâlnirile la cafea sau de pe hol.

    Nu vă bazaţi prea mult pe mesaje instant sau e-mail. „Un telefon este un leac mult ma bun  împotriva singurătăţii decât e-mail-ul, mesajele sau social media”, crede Fanning.

    De asemenea, ţineţi minte: Singurătatea poate să distorsioneze perspectiva voastră asupra relaţiilor. Spre exemplu, ai putea crede că cineva îţi ignoră intenţionat e-mail-urile, dar este posibil ca cei despre care crezi tu că te ignoră să fie inundaţi de temele la domiciliu şi de pregătirea copiilor.„Încercaţi să nu luaţi personal lucrurile atunci când simţiţi că nu primiţi atenţia cuvenită şi conectarea pe care le-aţi primi în mod normal. S-ar putea ca oamenii respectivi să fie nevoiţi să gestioneze ceva care nu are legătură cu voi ca persoană sau ca şi coleg.”

    Managerii au un rol important în prevenirea singurătăţii în rândul celor din echipă. „Managerii trebuie să fie mai atenţi acum mai mult decât niciodată”, spune Barsade în interviul CNN. Acest lucru înseamnă că trebuie să îşi verifice angajaţii din când în când şi să fie siguri că menţin echipa unită.


    Este important să ţină regulat întâlniri cu echipa şi  în cadrul acestora să nu fie vorba doar despre muncă.Totuşi, este o linie fină între a-i ajuta pe oameni să stea conectaţi şi a-i supraîncărca prin şedinţe online prea multe. „Nu lăsaţi ca aceste discuţii să devină o povară care să conducă la burnout”, a avertizat Barsade.

  • Este OFICIAL! Legea Pensiilor a fost modificată: Reduceri de vârstă de pensionare cu 2 ani pentru mai multe categorii de persoane

    Lista localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi, a fost extinsă, de astăzi- 21 septembrie 2020, cu noi localităţi după intratea în vigoare a Legii nr. 207/2020.

    Mai exact este vorba despre Legea nr. 207/2020 – modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 858 din 18 septembrie 2020 şi care a intrat în vigoare din data de 21 septembrie.

    Această listă a fos extinsă pentru a doua oară în această lună. Prima modificare a survenit ca urmare a publicării Legii nr. 201/2020 în Monitorul Oficial nr. 833 din 10 septembrie 2020 şi care a intrat în vigoare din data de 13 septembrie.

    Prezenta lege aduce modificări alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 prin introducerea mai multor localităţi în lista actuală fără a modifica condiţiile de până acum.

    Astfel, persoanele care au locuit în aceste localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare: loc. Victoria şi Făgăraş din jud. Braşov, Galaţi; Ciulniţa din jud. Ialomiţa şi loc. Brazi şi Ploieşti din jud. Prahova.

    Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

    După aceasta modificare, textul alineatului (5) al articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice are următorul cuprins:

    “(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certej, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliuc, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, localităţile Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, localitatea Galaţi din judeţul Galaţi, localităţile Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, localităţile Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, localităţile Iacobeni şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, localităţile Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, localităţile Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).”

     

     

     

  • Românii „fug” la tratament peste graniţe chiar şi în pandemie. Ce condiţii le oferă clinicile străine

    „Aici, în Austria, am făcut multe, ne-am pregătit, iar sistemul nostru sanitar a gestionat destul de uşor situaţia. Nu am avut nevoie de foarte multe paturi la terapie intensivă, şi cred că acum ne-am obişnuit cu toţii cu noua normalitate, iar anul viitor cred că va fi bine”, mi-a spus Walter Ebm, unul dintre cei doi CEO ai clinicii. În Viena, unde clinica WPK îşi are sediul, oamenii au respectat de la bun început regulile impuse de autorităţi, s-au obişnuit să păstreze distanţarea socială, să poarte măşti şi au înţeles că este necesar să renunţe la anumite gesturi pentru a se proteja, adaugă executivul.

    De aceea, deşi în primăvară măsurile au fost stricte, asemănătoare cu cele din România, cu „festivaluri anulate, hoteluri închise, interdicţia formării unui grup mai mare de trei persoane, şi chiar şi acelea din aceeaşi familie”, acum regulile s-au relaxat, iar Austria a reuşit să rămână la un număr mic de cazuri de infectare – sub 300 la o populaţie de circa 9 milioane de oameni. „Am redeschis, dar nu totul, nu şi cluburile de noapte, care vor rămâne închise până anul viitor, pentru a se evita formarea unor focare”, detaliază el.

    În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, deşi admite că pandemia i-a costat atât din punctul  de vedere al investiţiilor necesare luării măsurilor de siguranţă, cât şi în ceea ce priveşte numărul de pacienţi, Walter Ebm spune că au reuşit să se adapteze rapid şi speră că lucrurile vor reveni curând la normal. „În primele luni am pierdut aproximativ 2 milioane de euro, în urma reducerii numărului de pacienţi şi de medici şi a costurilor suplimentare, de exemplu cel al testelor efectuate. Dar sunt optimist şi sper că lucrurile vor intra pe un făgaş normal până la sfârşitul anului.” În 2019, Wiener Privatklinik a înregistrat un număr total de circa 12.800 de pacienţi, dintre care circa 30% pacienţi străini, majoritatea venind pentru tratarea afecţiunilor oncologice, o altă ramură importantă fiind şi cea a bolilor cardiovasculare. Din totalul pacienţilor străini, în jur de 40% au fost români, urmaţi de ruşi şi ucrainieni. În prima jumătate a acestui an executivul spune că procentajul a fost similar, însă numărul pacienţilor a fost uşor mai redus.

    Numărul românilor care au vizitat clinica a scăzut, de pildă, cu aproximativ 20%, însă cei care au venit totuşi „au apelat la terapii mai complexe”, spune el. În perioada în care graniţele au fost închise, executivul spune că terapiile şi tratamentele au funcţionat normal. „A existat întotdeauna o modalitate de a aduce oamenii aici. Au venit mai puţini în martie şi aprilie, dar apoi nu a fost nicio problemă. Singurele probleme au fost de natură birocratică, dar a fost posibil să îi aducem, le-am dat scrisori, pentru a demonstra că trebuie să vină din motive medicale.”

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, dacă la începutul acestui an reprezentanţii businessului estimau o creştere, Walter Ebm spune că acum ar fi mulţumit cu un rezultat similar celui de anul trecut, adică 55 milioane de euro, înregistrat la nivel de grup – din care fac parte clinica, un centru de bătrâni şi o divizie de farmaceutice. „Anul viitor ne aşteptăm la o creştere de circa 4-5%.” 

    Din rândul măsurilor luate pentru siguranţa echipei şi a pacienţilor clinicii, executivul menţionează testarea repetată a celor 400 de angajaţi, la fiecare 14 zile, chiar dacă nu prezintă simptome, dar şi a pacienţilor, care sunt nevoiţi să efectueze un test înainte de sosirea în Austria, urmat de un al doilea test procesat la clinică. „Avem această regulă: dacă cineva din România, de exemplu, vine la clinică, este tratat ca şi cum ar fi pozitiv, chiar dacă are deja testul făcut – i se face un nou test şi, dacă rezultatul e negativ, totul decurge normal.” În plus, personalul plecat în concediu este obligat să se testeze la întoarcere, având permisiunea de a reveni la lucru a doua zi după primirea unui rezultat negativ. De la debutul panedmiei au existat doar două cazuri de infectare în echipa WPK, în primăvară, iar în rândul pacienţilor au existat câteva cazuri, însă nu în interiorul clinicii – aceştia au fost depistaţi pozitiv la prima testare, înainte de a veni la tratament.

    O altă măsură a fost instalarea unor puncte de control pentru verificarea temperaturii corpului, iar la intrarea în clinică vizitatorii sunt instruiţi să îşi dezinfecteze mâinile şi le sunt oferite măşti. În ceea ce-i priveşte pe aceştia, numărul a fost restricţionat la un vizitator/pacient, şi asta doar „în cazuri excepţionale sau în situaţii medicale speciale”. Până acum, reprezentanţii clinicii au investit 500.000 de euro în măşti, teste, personal dedicat filtrelor de access, proceduri de prevenţie COVID şi măsuri luate pentru siguranţa angajaţilor şi a pacienţilor. Lunar, la WPK s-au efectuat în jur de 300 de teste.

    De asemenea, în interiorul clinicii a fost stabilit un nou protocol de curăţenie şi dezinfecţie, pentru care este folosit un robot ultraperformant cu raze UVC. Echipamentul este fabricat în Danemarca, dispune de o tehnologie cu o eficienţă de 99.99% în distrugerea virusurilor şi bacteriilor din aer şi de pe suprafeţe şi a presupus o investiţie de circa 60.000 de euro. Potrivit reprezentanţilor WPK, „este cel mai performant robot de dezinfecţie, certificat la nivel european şi validat de teste clinice efectuate la nivel internaţional”.

    Acesta emite un spectrul de lumină UVC care neutralizează agenţii patogeni din spaţiile închise în câteva secunde şi este proiectat să funcţioneze autonom, putând fi şi operat cu uşurinţă de către personalul responsabil cu curăţenia şi dezinfecţia, prin intermediul unei aplicaţii mobile. „Odată primită o comandă, acesta trasează harta cu zona în care trebuie să acţioneze şi se deplasează singur în saloane/sălile de operaţie de la diferite etaje. Dezinfectarea unui salon este realizată într-un interval de 10 minute, productivitatea fiind astfel semnificativ crescută faţă de metodele de dezinfectare clasice. Dispozitivul notifică personalul când procedura este finalizată”, explică reprezentanţii companiei.

    În paralel cu investiţiile destinate măsurilor de siguranţă contra coronavirusului, au existat o serie de investiţii şi în extinderea centrului de oncologie, WPK Central European Academy Cancer Center (WPK CEACC), căruia i s-au adăugat opt departamente de chirurgie oncologică, noile divizii fiind concentrate pe terapia chirurgicală pentru tratarea cancerului mamar, ovarian, pulmonar, de colon (inclusiv cu extindere peritoneală), de pancreas şi de prostată, dar şi afecţiunilor vasculare şi ortopedice, maligne şi benigne. Pentru următorii 3-4 ani Walter Ebm spune că au un buget de investiţii de circa 40 de milioane de euro, destinat atât extinderii centrelor medicale cât şi amenajării unui nou cămin de bătrâni. 

    Deşi nu iau în calcul, pe viitor, deschiderea unei clinici în afara Vienei, deoarece „e mai simplu să aducem pacienţii aici decât să găsim medici buni pe care să îi ducem în altă ţară”, reprezentanţii WPK au deschis totuşi două reprezentanţe în România, una în Capitală şi una în Timişoara, fiecare cu câte un angajat.  

  • Povestea antreprenorului care a inventat magazinul unde oricine îşi permite să cumpere ceva, chiar şi oamenii străzii

    Dave Gold s-a născut pe 5 iunie 1932 în Cleveland, Ohio, fiind al treilea copil al unui cuplu de imigranţi ruşi. În copilărie, el a muncit în magazinul părinţilor săi, înainte ca familia să se mute în Los Angeles, unde Gold a terminat liceul şi s-a înscris şi la colegiu. El a fost însă nevoit să renunţe la cursuri pentru a se ocupa de afacerea familiei, după ce tatăl său s-a îmbolnăvit.

    Odată cu preluarea companiei, antreprenorul a decis să încerce un nou model de business, şi anume, vânzarea unui sortiment de sticle de vin la un preţ fix, de 99 de cenţi. Ideea a avut succes instantaneu, aşa că Gold s-a gândit să o extindă asupra întregii game de produse din magazin. Astfel, pe 13 august 1982 el a inaugurat, în Los Angeles, primul magazin 99 Cents Only Stores. Până la apariţia acestuia, conceptul de „dolar store” reprezenta un loc în care puteai găsi produse la preţuri derizorii dar expirate sau cu defecte. Antreprenorul i-a oferit însă un nou sens, intrând cu magazinele sale nu doar în cartierele sărace, ci şi în cele de lux.

    Lanţul de retail a devenit un simbol al SUA după ce fotograful german Andreas Gursky a imortalizat rafturile unui magazin din Hollywood al companiei, iar imaginea a fost expusă în cadrul Muzeului de Artă Modernă din New York şi vândută ulterior în cazul unei licitaţii pentru suma record de peste 3 milioane de dolari.

    Compania s-a extins rapid cu peste
    350 de magazine şi două centre de distribuţie în patru state: California, Texas, Arizona şi Nevada, devenind liderul discounterilor din vestul Statelor Unite.

    În ciuda faptului că Gold a făcut parte din lista Forbes 400, în care sunt incluşi cei mai bogaţi americani, el a ales să ducă însă o viaţă normală, mult diferită de cea a altor multimilionari. Timp de cinci decenii a locuit în aceeaşi casă de clasă mijlocie, alături de soţia sa, Sherry, şi mulţi ani la rând a condus aceeaşi maşină, îmbrăcându-se totodată în haine modeste. Antreprenorul a murit pe 22 aprilie 2013, în urma unui atac de cord.

    În 2017, ultimul an pentru care există date disponibile, compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de dolari, un profit de 53 de milioane şi un număr de 17.000 de angajaţi.