BusinessMagazin

Tag: exporturi

  • România a redevenit grânarul Europei: exporturile româneşti de cereale sunt cele mai mari din UE

    „Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015)”, arată datele centralizate de administratorii portalului KeysFin.com.

    Din punctul de vedere al producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015).

    Potrivit aceleiaşi surse, firmele franceze au realizat 22,9% din producţia de cereale din UE, cele germane (15,4%) şi poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincelea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia.

  • Schimbare ISTORICĂ în România. Ce se întâmplă în Ardeal este absolut INCREDIBIL. Este pentru prima în ultimul DECENIU când…

    În patru ani, exporturile firmelor cu sediul fiscal în Timiş s-au majorat cu 1,3 mld. euro, arată calculele ZF pe baza datelor de la INS. În Argeş, cel mai mare exportator este Automobile Dacia, în timp ce în Timiş liderul exporturilor este grupul Continental, care are două companii în top trei: Continental Automotive Products şi Continental Automotive România.

    Schimbare ISTORICĂ în România. Ce se întâmplă în Ardeal este absolut INCREDIBIL. Este pentru prima în ultimul DECENIU când se întâmplă asta

     

     

     

  • Comisia Europeană anchetează dacă România a restricţionat exporturi de gaz spre alte state ale Uniunii Europene

    Comisia Europeană va investiga dacă Transgaz a făcut abuz de poziţia dominantă pe piaţă, prin încălcarea normelor Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.

    “Comisia Europeană este determinată să se asigure că toţi consumatorii din spaţiul UE se bucură de surse sigure de energie la preţuri accesibile”, a declarat Margrethe Vestager, comisarul european pentru Politici concurenţiale.

    “În acest sens, o piaţă unică europeană a energiei, integrată şi competitivă, este esenţială. Prin urmare, trebuie să investigăm dacă Transgaz a abuzat de poziţia dominantă, izolând piaţa de gaz din România şi împiedicând integrarea acesteia în reţeaua europeană”, a adăugat Margrethe Vestager.

    România este al treilea producător de gaz natural din Uniunea Europeană (după Olanda şi Marea Britanie) şi are importante rezerve de gaz, inclusiv noi zăcăminte descoperite în Marea Neagră. Transgaz este singurul operator al sistemului de transport al gazelor naturale din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile cu capital străin realizează 70% din exporturile României

    Studiul mai arată că fluxurile de investiţii străine directe sunt susţinute în principal de participaţiile la capital. O altă concluzie a studiului este că aproape jumătate dintre investiţiile străine directe din România au ca destinaţie sectorul industrial. Investitorii străini au contribuit semnificativ la creşterea productivităţii economiei româneşti, mai arată studiul.

    Acesta este un prim pas într-un demers mult mai amplu pe care ASE şi FIC, în colaborare, îşi propun să îl continue. După criza financiară, în contextul revenirii la creştere economică, accesul la sursele de finanţare devine un factor important de competitivitate pentru orice economie. De aceea, ASE şi FIC îşi propun să analizeze în detaliu evoluţia şi impactul investiţiilor străine directe în economia României şi să furnizeze datele şi argumentele necesare pentru fundamentarea măsurilor de politici publice în acest domeniu.

    Acest studiu prezintă evoluţia investiţiilor străine directe la nivel naţional, atractivitatea României în context regional şi o scurtă analiză a impactului acestora în economia românească. El deschide o serie de alte studii care vor analiza în detaliu anumite sectoare sau teme de interes public.

    Concluzia principală a raportului este că investiţiile străine directe au jucat un rol fundamental în România în ultimii 20 de ani şi i-au influenţat traseul spre o economie de piaţă funcţională. Mai mult, având în vedere nevoia mare de finanţare a economiei româneşti, investitorii străini vor continua să joace un rol esenţial. Companiile străine au contribuit semnificativ la modernizarea economiei naţionale şi la integrarea sa în lanţurile internaţionale de producţie ca urmare a infuziilor de capital, tehnologie şi know-how.

    Acest studiu, cu o bază ştiinţifică solidă, evidenţiază faptul că aportul ISD la creşterea şi dezvoltarea economică a României pe parcursul ultimilor ani este de necontestat. Pe viitor, România trebuie să continue să atragă investiţii străine directe prin creşterea capacităţii de absorbţie a economiei, dezvoltarea unor strategii pe termen lung şi printr-un discurs adecvat, care ţine cont de realităţile economiei româneşti şi europene.

  • Companiile cu capital străin realizează 70% din exporturile României

    Studiul mai arată că fluxurile de investiţii străine directe sunt susţinute în principal de participaţiile la capital. O altă concluzie a studiului este că aproape jumătate dintre investiţiile străine directe din România au ca destinaţie sectorul industrial. Investitorii străini au contribuit semnificativ la creşterea productivităţii economiei româneşti, mai arată studiul.

    Acesta este un prim pas într-un demers mult mai amplu pe care ASE şi FIC, în colaborare, îşi propun să îl continue. După criza financiară, în contextul revenirii la creştere economică, accesul la sursele de finanţare devine un factor important de competitivitate pentru orice economie. De aceea, ASE şi FIC îşi propun să analizeze în detaliu evoluţia şi impactul investiţiilor străine directe în economia României şi să furnizeze datele şi argumentele necesare pentru fundamentarea măsurilor de politici publice în acest domeniu.

    Acest studiu prezintă evoluţia investiţiilor străine directe la nivel naţional, atractivitatea României în context regional şi o scurtă analiză a impactului acestora în economia românească. El deschide o serie de alte studii care vor analiza în detaliu anumite sectoare sau teme de interes public.

    Concluzia principală a raportului este că investiţiile străine directe au jucat un rol fundamental în România în ultimii 20 de ani şi i-au influenţat traseul spre o economie de piaţă funcţională. Mai mult, având în vedere nevoia mare de finanţare a economiei româneşti, investitorii străini vor continua să joace un rol esenţial. Companiile străine au contribuit semnificativ la modernizarea economiei naţionale şi la integrarea sa în lanţurile internaţionale de producţie ca urmare a infuziilor de capital, tehnologie şi know-how.

    Acest studiu, cu o bază ştiinţifică solidă, evidenţiază faptul că aportul ISD la creşterea şi dezvoltarea economică a României pe parcursul ultimilor ani este de necontestat. Pe viitor, România trebuie să continue să atragă investiţii străine directe prin creşterea capacităţii de absorbţie a economiei, dezvoltarea unor strategii pe termen lung şi printr-un discurs adecvat, care ţine cont de realităţile economiei româneşti şi europene.

  • Ţara unde oamenii îşi încuie rar casele, energia este aproape gratis şi nu există armată

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.

  • Ţara unde oamenii îşi încuie rar casele, energia este aproape gratis şi nu există armată

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.

  • Adeplast se aşteaptă la exporturi mai mari cu 40% în 2017

    “Avem de ceva vreme în gând să iniţiem şi piaţa din Ucraina, însă evoluţia politică de acolo încă ne face să privim încă cu rezerve acest proiect. Cu toate acestea prospectăm piaţa constant şi chiar în aceste zile suntem prezenţi cu echipa la un târg de profil din Kiev, unde am întâlnit un interes deosebit al distribuitorilor locali pentru produsele româneşti. Suntem atenţi la tot ce se întâmplă în spaţiul european plus Marea Britanie şi, pe fondul strategiei actuale, ne aşteptăm în 2017 la o creştere de 40% a exporturilor. Dacă luăm în considerare doar piaţa din Bulgaria, vedem un potenţial uriaş. Acolo sunt alocaţi 500 de milioane de euro în 2017 pentru reabilitarea termică, care vizează 2000 de blocuri. Banii provin din fonduri europene, iar proprietarii nu trebuie să plătească nimic. Noi am crescut cu 174% pe Bulgaria şi 88% pe Ungaria, iar potenţialul este enorm având în vedere informaţiile de mai sus”, declară Marcel Bărbuţ, proprietar AdePlast.

    Cel mai nou proiect extern marca AdePlast este reabilitarea spitalului universitar regional din Graz, al doilea ca mărime din Austria. “La Graz livrăm termosistem pe bază de polistiren expandat, reuşind să ne impunem, iată, pe o piaţă cu tradiţie puternică în ceea ce priveşte calitatea materialelor de construcţii. Pe de altă parte, opţiunea austriecilor pentru termosistemul pe bază de polistiren demonstrează încă o dată valabilitatea tehnică a acestui material, atunci când este aplicat corect, în standardele impuse de normative actuale”, precizează Marcel Bărbuţ.

    Cele mai căutate categorii de produse la export sunt în ordine termosistemele bazate pe polistiren expandat şi grafitat, adezivii de faianţă, şapele pentru pardoseli, mortarele manuale şi mecanizate, gleturile şi chiturile.

    În ceea ce priveşte logistica, AdePlast livrează în Europa în 1-3 zile de la plasarea comenzii, având capacităţi de producţie foarte mari şi un parc auto care asigură o desfăşurare europeană a distribuţiei. Există, însă, şi cazuri în care produsele s-au livrat în aceeaşi zi a comenzii.

    “Din toate semnalele acumulate din prospecţiile pe care le facem la nivel european, reiese că tema termoizolaţiilor este extrem de prezentă la nivelul ţărilor europene, mai ales datorită faptului că statele încep să simtă presiunea Directivei 20/20/20, care precizează că până în anul 2020 statele Uniunii Europene trebuie să-şi diminueze cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, să îşi crească cu 20% eficienţa energetică şi să-şi producă 20% din energie din surse regenerabile. Din păcate, în România nu întâlnim aceleaşi preocupări şi, din acest motiv, vom ajunge să plătim amenzi pe baza procedurilor infrnigement, la fel cum s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani în Ungaria, din cauză că guvernul nu a raportat către UE evoluţia măsurilor luate pentru implementarea Directivei 20/20/20”, precizează Marcel Bărbuţ.

    În 2016, compania AdePlast a realizat o cifră de afaceri de 346 milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de 2015.

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale pentru construcţii, cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

  • China îi transmite lui Trump că nu utilizează devalorizarea monetară în scopuri comerciale

    Într-un interviu acordat agenţiei Reuters, Donald Trump a transmis că nu retractează aprecierea că Beijingul ar manipula moneda naţională, yuanul, numind China “unul dintre marii campioni” ai manipulării monetare.

    Însă Ministerul chinez de Externe a exprimat speranţa că Statele Unite vor putea avea o percepţie “completă şi corectă” în problema valorilor monetare.

    “China nu are nicio intenţie de a încerca să obţină avantaje în comerţul exterior prin devalorizarea monedei. Nu există nicio bază pentru devalorizarea monedei”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara care a închis toate restaurantele McDonalds şi unde nu există nici cazinouri şi nici Starbucks

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.