De asemenea, indicele ROBOR la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 1,57%, de la 1,35% cât a fost cotat pe 27 septembrie.
La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutului acestui an la 0,87%.
Robor reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.
Şcolile s-au închis după ora 17:00, iar multe firme şi-au trimis angajaţii acasă după ora 16:00, ceea ce a produs o aglomeraţie majoră pe şosele din Capitală.
În ultimii ani, în domeniul echitaţiei s-a petrecut o veritabilă explozie, acest sport devenind tot mai popular în rândul românilor. Dincolo de pasiunea pentru cai, mai mulţi antreprenori au decis să dezvolte businessuri pe baza acestei tendinţe, înfruntând parcă starea în care se află hergheliile din România. Centrele de agrement din domeniu s-au înmulţit în ultimii ani, dar costurile pentru practicarea echitaţiei nu sunt mici, nici pentru întreţinerea cailor, iar pentru performanţe în concursuri sumele necesare sunt ameţitoare. Cât de profitabile sunt centrele de echitaţie sau afacerile de turism ecvestru?
Îmi aduc bine aminte de prima mea experienţă pe şaua unui cal: să fi avut vreo 7 sau 8 ani, iar părinţii s-au gândit să ne ducă, pe mine şi pe sora mea, la un centru de echitaţie. La vremea respectivă era ceva destul de rar, ţin minte că am stat o bună perioadă de timp pe bancheta din spate a maşinii până să ajungem acolo; odată ajuns, însă, am fost fascinat de frumuseţea şi nobleţea cailor. Nu mi-am închipuit că o să ajung, mulţi ani mai târziu, să scriu despre popularitatea tot mai mare a acestui sport.
Deşi nu am mai mers de multe ori la un centru de echitaţie, fascinaţia mea pentru cai a rămas aceeaşi. Pare, de altfel, că tot mai mulţi români încep să împartă sentimente de acelaşi tip. Dincolo de pasiune, însă, calul poate fi şi un business – mai profitabil sau mai puţin profitabil.
Cele mai recente date ale Ministerului Agriculturii, din luna iunie a acestui an, arată că în România există puţin peste 511.000 de cai; dintre aceştia, doar 2.500 aparţin unor companii sau asociaţii private. Acesta ar trebui să fie, în teorie, numărul cailor folosiţi pentru echitaţie sau alte activităţi în cadrul centrelor de agrement. Numărul este însă mai mare, pentru că în România există un număr ridicat de pensiuni sau alte unităţi de agroturism ce oferă clienţilor posibilitatea de a se plimba pe cal, fără a declara aceste lucruri autorităţilor. La nivelul întregii ţări sunt în jur de 150 de centre de echitaţie şi tot mai mulţi români sunt interesaţi de acest sport. Astfel, creşte şi numărul celor care deţin cai pentru agrement, fie ca afacere, fie pentru uzul personal, în condiţiile în care doar cazarea unui cal costă în jur de 350 de euro pe lună. La care se adaugă însă tot felul de alte costuri – de pildă cele cu medicamente, cu antrenamentul sau cu participarea la concursuri.
„Nici în visele mele cele mai optimiste nu am crezut că în ultimii trei ani va fi aşa un boom în dezvoltarea echitaţiei româneşti”, povesteşte Sorin Săveja, secretarul general al Federaţiei Ecvestre Române. „E ceva de necrezut, o veritabilă explozie, mai ales în zona Bucureştiului: cererea depăşeşte oferta cu mult, nu găseşti un loc unde să laşi un cal în pensiune”, argumentează Sorin Săveja.
În afară de cluburile oficiale afiliate federaţiei, spune el, sunt numeroase cluburi private deţinute sau administrate de cascadori sau de persoane private. Între avantajele cluburilor care se afiliază la Federaţia Ecvestră Română, explică Săveja, în primul rând se numără faptul că astfel beneficiază de avantajele legii sportului şi nu sunt plătitoare de TVA. „Apoi, beneficiază de posibilitatea de a fi sponsorizate în limita legii, cu 6% – sigur, legea e foartă proastă, de asta călăria e în proporţie de 99,9% privată în România. Noi ne jucăm cu jucăriile altora; printr-un sistem educaţional pe care noi, ca federaţie, îl impunem, încercăm să ridicăm gradul de pregătire inclusiv în centrele de echitaţie. Persoanele pe care le vedeţi la televizor că prestează prin pensiuni nu au dreptul de practică decât dacă dau un examen şi au minimum un carnet de monitor, ca să nu mai zic instructor. Mai mult, la doi ani de zile trebuie să urmezi un curs scurt de verificare, altfel îţi pierzi dreptul de practică. Când organizăm un curs sunt cozi cât casa, pentru că ei răspund juridic; în călărie se poate întâmpla orice, de la a rupe un deget până la a omorî un om”, spune reprezentantul Federaţiei.
Tot el povesteşte că în 2013, în Statele Unite s-a calculat numărul accidentelor în ramurile sportive; faţă de motociclism, călăria are un grad de risc de 27 de ori mai mare. „Sigur, era vorba de cazuri spitalizate: în călărie 40% din accidente sunt pe jos, nu călare; calul te loveşte, te muşcă, te împinge sau te calcă.”
“La ora 8.20 în această dimineaţă, la staţia de metrou Parsons Green, a avut loc o explozie într-o garnitură de metrou. Apreciem că a fost vorba despre o detonare a unui dispozitiv exploziv improvizat. După cum aţi văzut, există rapoarte privind 18 persoane rănite. Cele mai multe dintre răni sunt arsuri. Locul incidentului rămâne în prezent închis, iar investigaţia continuă. Există multe întrebări urgente în curs de soluţionare, iar sute de detectivi implicaţi verifică înregistrările camerelor de supraveghere, fac o anchetă criminalistică şi discută cu martorii. Această investigaţie este susţinută de colegii noştri de la MI5, care au venit cu expertiza lor în domeniul informaţiilor. Locuitorii Londrei se pot aştepta la o prezenţă sporită a poliţiei, în special în sistemul de transport, de-a lungul zilei”, a declarat comisarul de poliţie Mark Rowley.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit martorilor, victimele au suferit arsuri faciale după ce o canistră albă a explodat. lte persoane au fost rănite în urma panicii şi înghesuielii declanşate în staţia de metrou din vestul Londrei.
Serviciile de intervenţie au sosit la faţa locului, iar mai multe imagini arată cum persoanele rănite primesc îngrijiri în afara staţiei de metrou.
Rata anuală a inflaţiei a fost de 1,2% în august, în scădere cu 0,22 puncte procentuale comparativ cu nivelul de la finalul lunii precedente, se arată într-un comunicat de presă al INS. În iulie, rata anuală a inflaţiei a fost de 1,4%, în creştere comparativ cu 0,85% în luna anterioară.
De la începutul anului, fructele sunt mai scumpe cu 11%, citricele cu 23%, untul – 4,5%, carnea cu 2,5%. Asta în condiţiile în care combustibilii sunt mai ieftini cu 3,6%, potrivit INS. Alte scumpiri în 2017: energia electrică s-a scumpit cu 3,1%, tarifele la apă şi canal cu 3,% transportul aerian cu 23%.
În august, au fost consemnate creşteri de preţuri la ouă, de 1,73%, unt — 1,33% şi fasole boabe, de 1,2%. Alte aprecieri ale preţurilor au mai fost remarcate la carnea de porc, cu 0,35%, la cea de pasăre cu 0,3%, preparate din carne — 0,35%, lapte de vacă — 0,28%, brânză — 0,27% sau miere de albine, cu 0,28%.
”Preţurile de consum în luna august 2017 comparativ cu luna august 2016 au crescut cu 1,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2016 — august 2017) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2015 — august 2016), calculată pe baza IPC, este 0,2%”, se arată în document, scrie realitatea.net
Cartofii, alte legume şi conserve de legume, dar şi fructele proaspete s-au ieftinit cel mai mult în august comparativ cu luna precedentă, reiese din datele INS.
Rata anuală a inflaţiei a fost de 1,2% în august, în scădere cu 0,22 puncte procentuale comparativ cu nivelul de la finalul lunii precedente, se arată într-un comunicat de presă al INS. În iulie, rata anuală a inflaţiei a fost de 1,4%, în creştere comparativ cu 0,85% în luna anterioară.
De la începutul anului, fructele sunt mai scumpe cu 11%, citricele cu 23%, untul – 4,5%, carnea cu 2,5%. Asta în condiţiile în care combustibilii sunt mai ieftini cu 3,6%, potrivit INS. Alte scumpiri în 2017: energia electrică s-a scumpit cu 3,1%, tarifele la apă şi canal cu 3,% transportul aerian cu 23%.
În august, au fost consemnate creşteri de preţuri la ouă, de 1,73%, unt — 1,33% şi fasole boabe, de 1,2%. Alte aprecieri ale preţurilor au mai fost remarcate la carnea de porc, cu 0,35%, la cea de pasăre cu 0,3%, preparate din carne — 0,35%, lapte de vacă — 0,28%, brânză — 0,27% sau miere de albine, cu 0,28%.
”Preţurile de consum în luna august 2017 comparativ cu luna august 2016 au crescut cu 1,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2016 — august 2017) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2015 — august 2016), calculată pe baza IPC, este 0,2%”, se arată în document, scrie realitatea.net
Cartofii, alte legume şi conserve de legume, dar şi fructele proaspete s-au ieftinit cel mai mult în august comparativ cu luna precedentă, reiese din datele INS.
Astfel, indicatorul de incredere macroeconomica a scăzut faţă de luna anterioară, la valoarea de 60 de puncte, cu 6,6 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exerciţiul anterior. Scăderea s-a datorat ambelor componente ale sale. Indicatorul condiţiilor curente a fost de 76,2 puncte, valoare în scadere cu 7,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 6,1 puncte până la valoarea de 51,8 puncte.
In ceea ce priveste cursul de schimb euro/leu, peste 70% dintre participanţii la sondaj anticipează o depreciere a leului în urmatoarele 12 luni. Valorile mediane ale anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni au consemnat un curs anticipat de 4.6000 (valoare in crestere cu 350 pips fata de cea inregistrata in exercitiul anterior), in timp ce pentru orizontul de 12 luni au consemnat un curs anticipat de 4.6000 (valoare similara cu cea inregistrata in exercitiul anterior).
Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2018/iulie 2017) a inregistrat o valoare mediana de 2% (similara cu cea inregistrata in exercitiul anterior).
În acelaşi timp, analiştii se aşteaptă la majorarea ratelor de dobândă la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni) cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 90%, respectiv 95% dintre participantii la sondaj anticipând această evoluţie.