BusinessMagazin

Tag: energie

  • Ministrul Energiei, Virgil Popescu: Hidrocentrala de la Porţile de Fier 1 produce 35% din totalul producţiei de energiei electrică al Hidroelectrica

    Hidrocentrala de la Porţile de Fier 1 produce 35% din totalul producţiei de energiei electrică al Hidroelectrica, a declarat luni ministrul Energiei, Virgil Popescu.

    Acesta a făcut o vizită de lucru inopinată la Porţile de Fier.

    ”Astăzi am făcut o vizită de lucru inopinată la Hidrocentrala Porţile de Fier 1. Am stat de vorbă cu angajaţii şi am cerut o evaluare a condiţiilor de muncă. Astăzi la PF producem 35% din totalul producţiei de energiei electrică al Hidroelectrica”, a spus ministrul pe pagina sa de Facebook.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, va supune la vot, la mijlocul lunii februarie, în cadrul unei adunări generale a acţionarilor, mai multe proiecte de investiţii în câteva unităţi cheie ale companiei, valoarea acestora fiind de peste 1 mld. lei, arată datele publice.
     
    Printre proiecte se află realizarea a două investiţii de 120,5 milioane de lei, respectiv 143 de milioane de lei pentru Porţile de Fier II.

     

     

  • (P) Cea mai bună temperatură de setat pe termostat pentru a economisi bani

    Am intrat bine în teritoriul iernii, cu temperaturi mai scăzute care au cuprins o mare parte a naţiunii. Aerul rece poate fi o plecare binevenită de la temperaturile ridicate ale verii, dar vine şi cu facturi de încălzire care ar putea costa cu 17% mai mult decât anul trecut.

    Înainte de a porni centrala (sau pompa de căldură), o reglare rapidă a unui termostat de centrală vă poate ajuta să vă menţineţi factura de utilităţi mai mică pe parcursul lunilor de iarnă.

    Aici vom explica cea mai bună setare a termostatului dvs. inteligent pentru a vă ajuta să economisiţi energie în această iarnă, de ce funcţionează şi ce altceva puteţi face pentru a vă încălzi casa în mod eficient.

    Cel mai bine este să vă menţineţi termostatul la 20 grade C în cea mai mare parte a zilei în timpul sezonului de iarnă. Pentru o eficienţă maximă, ar trebui, de asemenea, să desemnaţi opt ore pe zi în care să reduceţi temperatura de pe termostat de centrală cu 7-10 grade. Urmând această rutină, este posibil să vă puteţi reduce din nou costurile anuale cu energia cu până la 10%.

    În funcţie de programul dvs. şi de preferinţele dvs. în materie de confort, puteţi decide dacă preferaţi să vă păstraţi casa mai răcoroasă în timpul zilei sau noaptea. Unii oameni preferă să dea căldura la termostatul de centrală mai încet noaptea, când se pot cuibări sub pături şi nu vor observa condiţiile mai reci. În plus, dormitul la temperaturi mai scăzute poate fi legat de obţinerea unui somn mai odihnitor.

    Pentru alţii, ar putea avea mai mult sens să dea un termostat de centrală mai încet în timpul zilei, când sunt la serviciu. Odată ajunşi acasă, puteţi ridica temperatura la un nivel mai confortabil.

    Cea mai bună tehnică pentru a rămâne răcoros, dar şi pentru a minimiza costurile cu utilităţile în timpul verii, este să vă menţineţi casa mai caldă decât de obicei atunci când nu este nimeni acasă şi apoi să reglaţi temperatura la un nivel cât mai ridicat posibil, în mod confortabil, atunci când sunteţi acasă. Experţii au sugerat ca locuinţele să fie menţinute la 25 de grade Celsius atunci când sunt acasă în timpul zilei.

    De asemenea, sugerează ca termostatul să fie setat la 27 C când dormiţi şi la 29 C când nu sunteţi în casă pentru economii maxime – recomandări care au fost întâmpinate cu dispreţ şi neîncredere pe reţelele de socializare.

    Dacă setarea termostatului undeva la 26 de grade sună prea cald, atunci o bună regulă de bază de urmat este de a regla termostatul cu 7 până la 10 grade mai sus faţă de setarea normală timp de opt ore pe zi, astfel încât să puteţi economisi până la 10% pe an.

    Ce face ca 20 grade C să fie cea mai bună temperatură pentru iarnă? Este la capătul inferior al temperaturilor interioare confortabile pentru unii oameni, dar există un motiv bun pentru a vă păstra casa mai răcoroasă în timpul iernii. Atunci când casa dvs. este setată la o temperatură mai scăzută, aceasta va pierde căldura mai încet decât dacă temperatura ar fi mai ridicată. Cu alte cuvinte, menţinerea casei dvs. la o temperatură interioară mai rece o va ajuta să reţină căldura mai mult timp şi va reduce cantitatea de energie necesară pentru a menţine casa confortabilă. Ca urmare, veţi economisi energie şi bani.

    O concepţie greşită frecventă este aceea că setarea aparatului de aer condiţionat la o temperatură mai mică decât cea normală vă va răci casa mai repede. Dar, de fapt, un aparat de aer condiţionat va răci cu adevărat casa doar cu 5 până la 10 de grade mai puţin decât în exterior; orice altă setare nu va răci casa mai mult şi va duce la cheltuieli inutil de mari.

    În plus, o setare mai ridicată a temperaturii interioare în timpul verii va încetini, de fapt, fluxul de căldură în locuinţa dumneavoastră, ceea ce duce la economii de energie şi bani.

     

     

  • Veste bună pentru regenerabili la început de an: nu mai este nevoie de PUZ pentru proiectele mai mici de 50 de hectare. Durata dezvoltării scade cu 9 luni

    O modificare a Legii Construcţiilor le va permite dezvol­tatorilor de proiecte de energie verde să meargă înainte cu investiţiile fără a mai fi nevoiţi să obţină un PUZ pentru proiectele de pe terenuri cu o suprafaţă mai mică de 50 de hectare, extravilane, care sunt în clasa de fertilitate 3-5.

    „Pentru astfel de proiecte, singurele avize încă necesare sunt obţinerea deciziei privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi autorizaţia de construire. Acest amendament la Legea construcţiilor este un pas extrem de important în contextul în care poate reduce durata realizării investiţiilor chiar şi cu nouă luni de zile”, spune Mihaela Nyerges, managing partener în cadrul casei de avocatură Nyerges & Partners, într-un articol pe Linkedin.

    Schimbarea Legii 50/1991 a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 10 ianuarie, urmând a fi publicată în Monitorul Oficial. Pe de altă parte, persistă problemele pentru proiectele mai mari de 50 de hectare, existând şi acum un blocaj de la Ministerul Agriculturii.

    Tocmai pentru a facilita investiţiile în energia verde, în luna iulie a anului trecut fost introdusă o excepţie conform căreia este permisă construirea de capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, instalaţii de stocare şi alte instalaţii aferente pe terenuri agricole din extravilan cu respectarea a două condiţii cumulative: terenul are clasa de fertilitate III, IV şi V şi terenul nu depăşeşte 50 de hectare. În cazul acestor tipuri de construcţii, nu mai este necesară introducerea terenurilor în intravilan, ci aplicarea unei proceduri speciale de scoatere a terenului din circuitul agricol. Mai departe însă, Ministerul Agriculturii nu mai avizează proiectele mai mari de 50 de hectare. În acest moment, în România funcţionează parcuri solare cu o capacitate de circa 1.300 MW, care în 2021 au asigurat circa 1,5% din producţia totală de energie.

    Doar anul trecut au fost emise avize tehnice de racordare la reţea şi contracte de racordare pentru proiectele eoliene şi solare noi de peste 6.300 MW în valoare totală de circa 6 miliarde de euro, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor publice ale Transelectrica. Devine astfel fără dubiu că România se află în plin boom regenerabil, la aproape un deceniu de la prima perioadă care a dus la dezvoltarea proiectelor de energie verde. Pornind de la informaţiile publicate pe site-ul Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, doar în 2022 au fost emise avize şi contracte de racordare pentru proiecte solare cu o capacitate de 3.750 MW şi pentru parcuri eoliene de circa 2.600 MW. Astfel, al doilea val de energie verde va avea ca vedetă proiectele solare.

  • „Găselniţa“ OMV Petrom: cum ar putea cel mai mare producător de petrol şi gaze din România să evite noua taxă pe profitul istoric din 2022

    ♦ Din octombrie, anul trecut, companiile care făceau peste 75% din business din extracţia de petrol şi gaze, minerit, rafinarea ţiţeiului sau fabricarea produselor de cocserie, ştiau că vor fi ţinta unei noi taxe pe profiturile istorice. Aparent, unele au şi făcut demersuri legale pentru a evita această nouă taxare.

    OMV Petrom şi-a intensificat pe final de an activitatea de comerţ de gaze şi producţie de energie, ambele intrând în cifra de afaceri, dar niciuna dintre aceste activităţi nefiind vizate de noua taxare, arată datele publice.

    Astfel, OMV Petrom ar putea evita în mod legal noua taxă pe profitul istoric din 2022, arată datele publice din Trading Statementul publicat de companie săptă­mâna trecută.

    Din datele companiei reiese că vân­ză­rile de gaze către terţi au fost de 9,56 TWh în ultimul trimestru al anului, mult peste nivelul de 6,92 TWh din al treilea trimestru al anului trecut. De altfel, ascensiunea segmentului de gaze şi energie a fost vizibilă încă din rapoartarea pentru primele trei trimestre din 2022 publicată de OMV Petrom. OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze, a înregistrat în primele nouă luni ale anului un rezultat de exploatare pe segmentul de gaze şi energie de 2,9 mld. lei, de aproape 7 ori mai mare faţă de cel în perioada similară a anului trecut. „Creşterea se datorează în special sezonalităţii şi volumelor vândute ca FUI (furnizor de ultimă instanţă)“, a explicat OMV Petrom pentru ZF. Numai pe al treilea trimestru al anului, rezultatul din această divizie a fost de 1,3 mld. lei, de 10 ori mai mare faţă de perioada similară din 2021. Ce s-a întâmplat?

    „Rezultatele reflectă mediul de piaţă fără precedent, cu preţuri ridicate ale măr­fu­rilor determinate de contextul geopolitic. Segmentul de gaze naturale a avut o contribuţie solidă, în principal, datorită acti­vităţilor comerciale din regiune. Acestea au vizat tranzacţii cu volume de gaze achiziţio­nate şi comercializate în afara României“, au comentat al acel moment reprezentanţii OMV Petrom. De data aceasta compania nu a mai explicat ce a dus la creşterea cu aproape 40% a cantităţilor de gaze vândute către terţi în ultimele trei luni ale anului faţă de al treilea trimestru din 2022.

    Mai departe, producţia de energie a companiei prin centrala de la Brazi a atins un maxim de 5 TWh, care reprezintă circa 10% din toată producţia de energie a României din 2022, potrivit estimarilor ZF. Pe baza datelor din piaţă, preţul mediu pentru energia livrată spot în bandă pe OPCOM a fost de circa 1.238 lei/MWh în 2022, de 2,3 ori mult faţă de media din 2021 şi de peste 10 ori peste media din 2020. Pe de altă parte, compania a avut o producţie de gaze naturale de numai 3,4 miliarde de metri cubi, cu 8% mai mică faţă de cea din 2021, inclusiv producţia de petrol fiind în scădere.

    Faţă de privatizarea din 2004, când OMV Petrom avea o producţie de gaze de 6,4 miliarde de metri cubi, cantităţile de anul trecut sunt de aproape două ori mai mici.

    Aceste evoluţii sunt importante în contextul în care săptămâna trecută a debutat cu un scandal între companie şi Ministerul Finanţelor privind aplicarea unei noi taxe pe profiturile excepţionale din 2022 ale companiilor energetice.

    La finalul anului trecut, pe 29 de­cembrie, Guvernul României a emis OUG 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Prin OUG 186 se stabileşte că în cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022, respectiv din 2023 obţinute din companiile prevăzute în regulament depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%.

    Dar care sunt companiile care trebuie să plătească noua taxă?

    „Fără a-şi modifica în mod substanţial structura costurilor şi fără a-şi spori investiţiile, societăţile din Uniune şi sediile permanente care generează cel puţin 75 % din cifra de afaceri din activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor au înregistrat o creştere a profiturilor datorită circumstan­ţelor bruşte şi imprevizibile ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, reducerii aprovizionării cu energie şi creşterii cererii ca urmare a temperaturilor extrem de ridicate“, se arată în textul Regulamentului publicat încă din octombrie anul trecut. Firmele vizate sunt cele care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, se mai arată în regulament. Practic, încă din octombrie, anul trecut, companiile din zona de petrol şi gaze ştiau că vor fi taxate.

    Tot în Trading Statement, OMV Petrom a spus că nu va plăti taxa pentru că extracţia hidrocarburilor nu generează 75% din business. „În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului“, a precizat OMV Petrom.

    În România, OMV Petrom SA este activă în extracţia ţiţieiului, în timp ce OMV Petrom Marketing este activă pe domeniul comerţului cu carburanţi în magazine specializate. Însă potrivit informaţiilor disponibile, tot pe OMV Petrom SA se desfăşoară tranzacţiile cu gaze sau cele cu energie, care nu fac subiectul noii taxări. Practic, în timp ce extracţia de petrol şi gaze, activitate vizată de noua taxare, a scăzut, OMV Petrom şi-a intensificat pe final de an activitatea de comerţ de gaze şi producţie de energie, ambele intrând în cifra de afaceri, dar niciuna dintre aceste activităţi nefiind vizate de noua taxare.


     

     

  • Iarna istoric de caldă se transformă în salvarea Europei în alimentarea cu gaze. Depozitele sunt pline-ochi. România bifează cea mai dramatică scădere a cererii din industrie, deşi este al doilea mare producător de gaze din Uniunea Europeană

    ♦ Pe 9 ianuarie, gradul de umplere pentru depozitele cu gaze la nivel european era de 83%, nivel istoric în contextul în care în aceeaşi zi a anului trecut gradul de umplere era de numai 50%. ♦ Cu o iarnă neobişnuit de caldă şi cu scăderea masivă a consumului în unele cazuri, cum este şi cel al industriei din România, Europa pare acum salvată de ceea ce putea fi o iarnă foarte complicată în absenţa gazului rusesc.

    „Europa a evitat la limită o apocalipsă energetică în iarna aceasta, spun economiştii şi oficialii, datorită unei ierni neobişnuit de calde şi eforturilor de a găsi surse alternative de gaze după ce Rusia a tăiat cea mai mare parte a livrărilor sale către continent“, scriu jurnaliştii de la AP News.

    Recordurile de tempe­ratură au fost spulberate anul acesta în cel puţin 11 sta­te printre care se nu­mă­ră Cehia, Franţa, Olanda, Polonia şi Elveţia.

    Mai departe, statisti­cile europene arată scăde­rea puternică a cererii în perioada august-noiem­brie, 2022. „Consumul de gaze la nivelul UE a scăzut cu 20,1% în perioada august-noiembrie 2022 faţă de media din perioada similară a anilor 2017-2021“, se arată într-un arti­col publicat de Eurostat, unde este amin­tit faptul că la nivelul UE ţinta de reducere a consumului de gaze a fost stabilită la 15% pentru perioada august 2022-martie 2023. „În perioada august-no­iem­brie 2022, consumul de gaze naturale a scăzut în majoritatea statelor membre. În 18 state, scăderea consumu­lui a fost peste ţinta de 15% stabilită la nivelul UE. Cel mai mult s-a redus consumul în Finlanda (circa 53%), Letonia (43%) şi Lituania (42%). Pentru România, procentul din această perioa­dă este de circa 35%.

    Dar dincolo de vremea care a fost cel mai puternic aliat al Europei în reducerea dependenţei faţă de gazul rusesc, scăderea puternică a consumului pe fondul preţurilor istorice a jucat la rândul său un rol uriaş.

    Analiştii de la Bruegel arată că în perioada ianuarie-noiembrie 2022, la nivelul UE 27, scăderea cererii de gaze a fost de 11% în total. În România, datele arată o reducere a consumului de 13%, cea mai mare parte a acestei scăderi fiind generată de zona in­dustrială. Aici, România a înregistrat o scădere a cererii de gaze la nivel industrial de 64%, cea mai mare din UE, deşi, para­doxal, România este al doilea mare pro­ducător de gaze din Uniune. Cu toate acestea, consumatorii industriali nu au fost în niciun fel protejaţi de scumpirea gazului, cei mai afectaţi fiind producătorii de îngră­şăminte chimice, pentru care gazul este materie primă.

    Aceşti doi factori, vremea neobişnuit de caldă şi reducerea consumului, au făcut ca la acest moment depozitele de gaze europene să fie aproape pline.

    De exemplu, datele disponibile pe platforma Gas Infrastructure Europe arată că pe data de 9 ianuarie, la nivelul UE, gradul de umplere a depozitelor era de 83%. Nivelul este semnificativ mai mare faţă de procentul de 50% din aceeaşi zi a anului trecut. Mai departe, şi cantităţile înmagazinate au fost cu peste 64% mai mari. România, de exemplu, avea un grad de umplere a depozitelor de 77% faţă de procentul de 51% din 2022. „Nivelul de 83% este extraordinar. De obicei, gradul de umplere din depozitele de înmagazinare începea să scadă din octombrie, iar reumplerea acestora începea în primăvară“, mai sscriu jurnaliştii de la AP News.

    Mai departe, experţii din de la Bruegel, un think tank din Bruxelles, sunt de părere că vârful urgenţei a fost depăşit, chiar dacă nu se poate spune că acum criza energtică s-a terminat.


     

     

  • Cine sunt românii care vor scoate mai mulţi bani din buzunar pentru energia electrică din luna decembrie

    Românii care deţin mai mult de o locuinţă vor scoate mai mulţi bani din buzunar pentru energia electrică din luna decembrie, pentru că perioada 16-31 decembrie 2022 nu este acoperită de ordonanţa de urgenţă dată pe final de an, arată liderii USR.

    „Românii care deţin mai mult de o locuinţă vor scoate mai mulţi bani din buzunar pentru energia electrică din luna decembrie, pentru că perioada 16-31 decembrie 2022 nu este acoperită de ordonanţa de urgenţă dată pe final de an. Cu alte cuvinte, pentru ultimele două săptămâni din anul trecut plafonarea preţurilor la energie ar urma să se facă doar pentru un loc de consum. În plus, din cauza aberaţiei legislative PSD-PNL, vor fi, din nou, facturi emise cu întârziere, ceea ce îi va afecta tot pe români. O nouă dovadă de incompetenţă din partea coaliţiei PSD-PNL. După ce a pus mii de români pe drumuri pentru a depune declaraţii ca să beneficieze de plafonarea preţurilor la energie, Guvernul Ciucă nici măcar nu a reuşit să corecteze nedreptatea în timp util”, potrivit unui comunicat de presă al USR.

    Liderii USR arată că Ordonanţa de Urgenţă 192 din 28 decembrie 2022, care a eliminat declaraţia pe proprie răspundere pentru românii care au mai mult de o locuinţă şi care a extins plafonarea la toate locurile de consum, se aplică de la 1 ianuarie 2023, dar pânăatunci a produs efecte Legea 357/2022 privind plafonarea preţurilor la energie, intrată în vigoare în 16 decembrie 2022: „Cu alte cuvinte, în perioada 16-31 decembrie 2022, plafonarea se aplică doar pentru un loc de consum (domiciliu/reşedinţă)”.

    „Dacă românii ar fi primit 100 de lei de fiecare dată când PSD şi PNL modifică legea privind plafonarea/reglementarea preţurilor la energie probabil că ar fi avut suficienţi bani să plătească fără probleme majorările de preţuri. Din păcate, consumatorii români trebuie să suporte incompetenţa «specialiştilor» din PNL şi PSD fără să fie despăgubiţi. Practic, deşi au eliminat declaraţia pe proprie răspundere pentru cei care deţin mai multe locuri de consum, pe care de altfel noi am semnalat-o încă din timpul dezbaterilor în Parlament, au făcut-o cu întârziere de la 1 ianuarie 2023. Astfel, cei cu mai multe locuri de consum vor suporta un preţ majorat pentru perioada 16 decembrie – 31 decembrie 2022, din cauză că ministrul Energiei a dormit în papuci. Atunci când nu ştii ce vrei să faci şi modifici o lege de şase ori în mai puţin de un an înseamnă că fie nu îţi pasă de oameni, fie eşti incompetent, fie te numeşti Virgil Popescu”, declară Cristina Prună, deputat USR şi vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

    „Aberaţia legislativă PSD-PNL va determina probleme şi furnizorilor în emiterea facturilor, astfel că românii care deţin mai mult de o locuinţă se vor trezi cu facturi şi mărite, şi venite cu întârziere”, se menţionează în finalul comunicatului..

  • Pieţele de energie încep anul 2023 cu cea mai mare cădere săptămânală din ultimii ani

    Contractele futures din energie pentru ţiţei, produse rafinate şi gaze naturale s-au prăbuşit în noul an, în condiţiile în care traderii şi-au reconsiderat îngrijorările pe termen scurt legate de vremea rece şi temerile legate de lipsa de aprovizionare şi au renunţat la contracte, scrie Reuters.

    Preţurile au crescut anul trecut din cauza îngrijorărilor legate de situaţia din Europa în urma pierderii combustibilului rusesc, pe măsură ce OPEC+ a redus obiectivele de producţie şi pe măsură ce stocurile critice de distilate din SUA au ridicat perspectiva reducerii exporturilor de combustibil.

    Aceste temeri s-au dovedit exagerate, determinând scăderea preţurilor. Stocurile europene de gaz sunt mult peste normele sezoniere, Saudi Aramco a redus săptămâna aceasta preţurile pentru petrolul livrat în Asia, iar producţia membrilor OPEC a crescut în mod neaşteptat luna trecută, potrivit unui sondaj Reuters.

    De asemenea, temperaturile mai ridicate decât de obicei în Statele Unite şi Europa au redus nevoia de gaze şi petrol pentru încălzire.

    Gazele naturale din SUA s-au prăbuşit cu aproximativ 18% în prima săptămână din ianuarie, cea mai mare scădere înregistrată la începutul anului, potrivit datelor Refinitiv Eikon. Scăderea de 12% a contractelor futures pentru distilate a fost cea mai mare cădere pentru începutul unui an din 1991. Consumul de distilate creşte de obicei pe fondul cererii din sezonul de iarnă.

    Contractele futures pe piaţa americană West Texas Intermediate, Brent şi benzina americană au înregistrat cel mai mare declin săptămânal de la începutul anului din 2016 încoace, WTI scăzând cu 7,4%, Brent cu 7,3% şi benzina americană cu 7,3%.

    “Unele dintre cele mai mari temeri ale noastre din 2022 nu s-au realizat niciodată”, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital LLC din New York. În timp ce capacitatea de rezervă a OPEC este limitată, traaderii văd livrări suplimentare venind din Guyana, Brazilia şi Canada, a spus el.

    Spectrul recesiunii a ridicat noi întrebări cu privire la cerere. Datele dezamăgitoare privind ocuparea forţei de muncă şi producţia din SUA, precum şi creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în China au alimentat temerile legate de recesiunea globală, care ar reduce cererea de combustibil.

    Săptămâna trecută, China a ridicat cotele de export de produse rafinate, semnalând o cerere internă mai slabă în viitor.

    În ceea ce priveşte gazele naturale, contractele futures din SUA au scăzut şi mai mult vineri, coborând cu 5% până la 3,52 dolari pe milion de unităţi termice britanice în timpul şedinţei, cel mai scăzut nivel din iulie 2021.

    “Ianuarie 2023 este cel mai cald început de an din ultimii 15”, au declarat într-o notă analiştii de la firma de consultanţă în domeniul energiei EBW Analytics pentru clienţi.

  • Pieţele de energie încep anul 2023 cu cea mai mare cădere săptămânală din ultimii ani

    Contractele futures din energie pentru ţiţei, produse rafinate şi gaze naturale s-au prăbuşit în noul an, în condiţiile în care traderii şi-au reconsiderat îngrijorările pe termen scurt legate de vremea rece şi temerile legate de lipsa de aprovizionare şi au renunţat la contracte, scrie Reuters.

    Preţurile au crescut anul trecut din cauza îngrijorărilor legate de situaţia din Europa în urma pierderii combustibilului rusesc, pe măsură ce OPEC+ a redus obiectivele de producţie şi pe măsură ce stocurile critice de distilate din SUA au ridicat perspectiva reducerii exporturilor de combustibil.

    Aceste temeri s-au dovedit exagerate, determinând scăderea preţurilor. Stocurile europene de gaz sunt mult peste normele sezoniere, Saudi Aramco a redus săptămâna aceasta preţurile pentru petrolul livrat în Asia, iar producţia membrilor OPEC a crescut în mod neaşteptat luna trecută, potrivit unui sondaj Reuters.

    De asemenea, temperaturile mai ridicate decât de obicei în Statele Unite şi Europa au redus nevoia de gaze şi petrol pentru încălzire.

    Gazele naturale din SUA s-au prăbuşit cu aproximativ 18% în prima săptămână din ianuarie, cea mai mare scădere înregistrată la începutul anului, potrivit datelor Refinitiv Eikon. Scăderea de 12% a contractelor futures pentru distilate a fost cea mai mare cădere pentru începutul unui an din 1991. Consumul de distilate creşte de obicei pe fondul cererii din sezonul de iarnă.

    Contractele futures pe piaţa americană West Texas Intermediate, Brent şi benzina americană au înregistrat cel mai mare declin săptămânal de la începutul anului din 2016 încoace, WTI scăzând cu 7,4%, Brent cu 7,3% şi benzina americană cu 7,3%.

    “Unele dintre cele mai mari temeri ale noastre din 2022 nu s-au realizat niciodată”, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital LLC din New York. În timp ce capacitatea de rezervă a OPEC este limitată, traaderii văd livrări suplimentare venind din Guyana, Brazilia şi Canada, a spus el.

    Spectrul recesiunii a ridicat noi întrebări cu privire la cerere. Datele dezamăgitoare privind ocuparea forţei de muncă şi producţia din SUA, precum şi creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în China au alimentat temerile legate de recesiunea globală, care ar reduce cererea de combustibil.

    Săptămâna trecută, China a ridicat cotele de export de produse rafinate, semnalând o cerere internă mai slabă în viitor.

    În ceea ce priveşte gazele naturale, contractele futures din SUA au scăzut şi mai mult vineri, coborând cu 5% până la 3,52 dolari pe milion de unităţi termice britanice în timpul şedinţei, cel mai scăzut nivel din iulie 2021.

    “Ianuarie 2023 este cel mai cald început de an din ultimii 15”, au declarat într-o notă analiştii de la firma de consultanţă în domeniul energiei EBW Analytics pentru clienţi.

  • Lumea a traversat trei mari crize economice şi geopolitice după cel de-al Doilea Război Mondial. Ce poate aplica din învăţămintele de atunci pentru a depăşi criza actuală?

    ♦ Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală.

    Lumea a mai trecut de trei ori, în istoria recentă, prin perioade similare cu cea actuală, mai exact a trecut prin trei mari crize economice şi geopolitice. Analiştii spun că trebuie studiate aceste situaţii şi trebuie extrase o serie de învăţăminte care pot fi aplicate astăzi, dat fiind că mapamondul întreg traversează deja de trei ani una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă.

    Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală. Mai multe voci au spus că este o criză multifaţetată cum economia mondială nu a mai văzut de multe zeci de ani. Unii o compară cu criza petrolului din anii ’70, care şi ea a avut mai multe elemente.

    Atunci, preţul petrolului a crescut puternic şi a provocat o criză economică. În aceeaşi perioadă însă, s-a rupt „legătura” dintre dolarul american şi aur (valoarea monedei nu mai e corelată cu cea a aurului) şi s-a instalat stagflaţia (recesiunea este însoţită de inflaţie şi şomaj ridicat).

    „La momentul acela, criza din energie a fost rezolvată cu ajutorul petrolului din Alaska, Mexic şi Rusia şi datorită gazului din Norvegia. Mai exact, soluţia a venit din rândul statelor non-OPEC. Totuşi, criza a durat un deceniu şi a fost marcată de trei vârfuri de inflaţie”, a spus anterior Sven Smit, preşedinte şi director la McKinsey Global Institute (MGI) în Amsterdam. În ceea ce priveşte criza actuală, el adaugă că trebuie găsită o soluţie la fel de „mare”, de impact, ca şi acum 50 de ani, doar că nu vorbim de această dată despre petrol, ci despre alte surse de energie. Cristina Roşca

    Analiştii companiei de analiză şi consultanţă globală McKinsey au studiat situaţia şi au descoperit că după cel de-al Doilea Război Mondial au mai existat trei perioade de criză majoră. Deşi fiecare e specială în felul său, există însă şi similarităţi.

    Prima astfel de criză majoră este cea de imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1944-1946 analiştii McKinsey au identificat patru evenimente majore – apariţia Sistemul Bretton Woods (dolarul american devine moneda folosită la nivel global pentru rezervele internaţionale), înfiinţarea instituţiilor globale (ONU şi FMI apar în Occident, pe când în Est apare blocul comunist), folosirea pentru prima dată a armelor nucleare şi intrarea într-o perioadă de pace.

    Nici trei decenii mai târziu apare o nouă criză globală, cea din anii ’70, pe care mulţi o identifică doar cu criza petrolului.

    Ultima dată când lumea a trecut printr-o situaţie marcată de evenimente majore care să provocat adevărate seisme în structura de bază a economiei mondiale a fost în 1989-1992. Atunci s-a destrămat URSS, s-au pus bazele zonei euro, a apărut internetul şi economia Chinei s-a deschis. Deşi nu au existat războaie sau pandemii, şi atunci a avut loc o reaşezare a puterilor economice şi geopolitice.

    De fiecare dată, în fiecare dintre cele patru ocazii, a fost o perioadă de debut a crizei, perioadă identificată de McKinsey cu o durată de trei ani. În realitate, a fost nevoie de până la un deceniu ca lucrurile să se aşeze pe un făgaş normal.

    În ceea ce priveşte criza actuală, au trecut cei trei ani de debut. Ce urmează?

    „Energia este cea care pune banii, şi deci pune şi lumea, în mişcare. Trebuie astfel găsită o soluţie pe termen lung la această criză a ofertei. Aceeaşi este situaţia şi pe piaţa de hrană, şi pe cea a materiilor prime. Cele trei sunt esenţiale pentru viitor şi pentru dezvoltare, de aceea trebuie gândit totul pe termen lung”, spune Sven Smit.

    Astfel, trebuie găsite soluţii pe termen lung pentru a nu ne mai întoarce în acest punct. Totodată, trebuie găsite şi soluţii pe termen scurt, pentru că altfel nu vom putea ieşi din criza actuală, explică analistul.

    Sven Smit explica anterior că actuala criză este una a ofertei, total diferită de una a cererii, care e psihologică şi se poate repara mai repde. O criză a ofertei e o problemă „fizică”, nu ai suficiente materii prime sau bunuri finite. Unul dintre cele mai evidente exemple în acest sens este piaţa energiei. Astfel, preţurile urcă accelerat.

    „Dacă ai cu 10% mai puţină energie, ai cu 10% mai puţin orice. Vorbim de redus consumul de energie, dar dacă îl reduci, înseamnă că reduci tot (de la producţie de materii prime la producţie de alimente – n.red.).” E un cerc vicios ce doar poate acutiza criza.

  • Lumea a traversat trei mari crize economice şi geopolitice după cel de-al Doilea Război Mondial. Ce poate aplica din învăţămintele de atunci pentru a depăşi criza actuală?

    ♦ Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală.

    Lumea a mai trecut de trei ori, în istoria recentă, prin perioade similare cu cea actuală, mai exact a trecut prin trei mari crize economice şi geopolitice. Analiştii spun că trebuie studiate aceste situaţii şi trebuie extrase o serie de învăţăminte care pot fi aplicate astăzi, dat fiind că mapamondul întreg traversează deja de trei ani una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă.

    Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, inflaţia record şi tensiunile geopolitice care au în prim-plan China sunt principalele elemente care conturează criza actuală. Mai multe voci au spus că este o criză multifaţetată cum economia mondială nu a mai văzut de multe zeci de ani. Unii o compară cu criza petrolului din anii ’70, care şi ea a avut mai multe elemente.

    Atunci, preţul petrolului a crescut puternic şi a provocat o criză economică. În aceeaşi perioadă însă, s-a rupt „legătura” dintre dolarul american şi aur (valoarea monedei nu mai e corelată cu cea a aurului) şi s-a instalat stagflaţia (recesiunea este însoţită de inflaţie şi şomaj ridicat).

    „La momentul acela, criza din energie a fost rezolvată cu ajutorul petrolului din Alaska, Mexic şi Rusia şi datorită gazului din Norvegia. Mai exact, soluţia a venit din rândul statelor non-OPEC. Totuşi, criza a durat un deceniu şi a fost marcată de trei vârfuri de inflaţie”, a spus anterior Sven Smit, preşedinte şi director la McKinsey Global Institute (MGI) în Amsterdam. În ceea ce priveşte criza actuală, el adaugă că trebuie găsită o soluţie la fel de „mare”, de impact, ca şi acum 50 de ani, doar că nu vorbim de această dată despre petrol, ci despre alte surse de energie. Cristina Roşca

    Analiştii companiei de analiză şi consultanţă globală McKinsey au studiat situaţia şi au descoperit că după cel de-al Doilea Război Mondial au mai existat trei perioade de criză majoră. Deşi fiecare e specială în felul său, există însă şi similarităţi.

    Prima astfel de criză majoră este cea de imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1944-1946 analiştii McKinsey au identificat patru evenimente majore – apariţia Sistemul Bretton Woods (dolarul american devine moneda folosită la nivel global pentru rezervele internaţionale), înfiinţarea instituţiilor globale (ONU şi FMI apar în Occident, pe când în Est apare blocul comunist), folosirea pentru prima dată a armelor nucleare şi intrarea într-o perioadă de pace.

    Nici trei decenii mai târziu apare o nouă criză globală, cea din anii ’70, pe care mulţi o identifică doar cu criza petrolului.

    Ultima dată când lumea a trecut printr-o situaţie marcată de evenimente majore care să provocat adevărate seisme în structura de bază a economiei mondiale a fost în 1989-1992. Atunci s-a destrămat URSS, s-au pus bazele zonei euro, a apărut internetul şi economia Chinei s-a deschis. Deşi nu au existat războaie sau pandemii, şi atunci a avut loc o reaşezare a puterilor economice şi geopolitice.

    De fiecare dată, în fiecare dintre cele patru ocazii, a fost o perioadă de debut a crizei, perioadă identificată de McKinsey cu o durată de trei ani. În realitate, a fost nevoie de până la un deceniu ca lucrurile să se aşeze pe un făgaş normal.

    În ceea ce priveşte criza actuală, au trecut cei trei ani de debut. Ce urmează?

    „Energia este cea care pune banii, şi deci pune şi lumea, în mişcare. Trebuie astfel găsită o soluţie pe termen lung la această criză a ofertei. Aceeaşi este situaţia şi pe piaţa de hrană, şi pe cea a materiilor prime. Cele trei sunt esenţiale pentru viitor şi pentru dezvoltare, de aceea trebuie gândit totul pe termen lung”, spune Sven Smit.

    Astfel, trebuie găsite soluţii pe termen lung pentru a nu ne mai întoarce în acest punct. Totodată, trebuie găsite şi soluţii pe termen scurt, pentru că altfel nu vom putea ieşi din criza actuală, explică analistul.

    Sven Smit explica anterior că actuala criză este una a ofertei, total diferită de una a cererii, care e psihologică şi se poate repara mai repde. O criză a ofertei e o problemă „fizică”, nu ai suficiente materii prime sau bunuri finite. Unul dintre cele mai evidente exemple în acest sens este piaţa energiei. Astfel, preţurile urcă accelerat.

    „Dacă ai cu 10% mai puţină energie, ai cu 10% mai puţin orice. Vorbim de redus consumul de energie, dar dacă îl reduci, înseamnă că reduci tot (de la producţie de materii prime la producţie de alimente – n.red.).” E un cerc vicios ce doar poate acutiza criza.