BusinessMagazin

Tag: eliberare

  • Sorin Ovidiu Vîntu va fi ELIBERAT din penitenciar. Tribunalul Ilfov a aprobat eliberarea condiţionată

    Cererea de liberare condiţionată a lui Vîntu, a doua formulată pe numele acestuia, a fost respinsă, iniţial, de Judecătoria Sectorului 4 la 2 octombrie.

    Omul de afaceri a contestat decizia judecătoriei la Tribunalul Ilfov, care, miercuri, a decis definitiv eliberarea lui.

    “Admite cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul Vîntu Sorin Ovidiu de sub efectul pedepsei de 2 ani închisoare aplicată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Penală prin sentinţa penală nr. 671/ 2012 pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 1095/2014 emis de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Penală. Atrage atenţia condamnatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 61 C. pen. din 1969. În temeiul art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judicare rămân în sarcina statului. Fără cale de atac”, se arată în decizia luată de Tribunalul Ilfov.

    În aceste condiţii, omul de afaceri va putea părăsi penitenciarul Jilava imediat după ce unitatea de detenţie primeşte de la instanţă decizia luată miercuri.

    Prima solicitare de liberare condiţionată a lui Vîntu a fost respinsă, la 7 august, de Tribunalul Ilfov, care a menţinut hotărârea în acelaşi sens dată de Judecătoria Sectorului 4.

    În prima cerere de liberare, avocaţii lui Sorin Ovidiu Vîntu au inserat caracterizarea omului de afaceri, realizată de reprezentanţii Penitenciarului Jilava în perioada în care a executat pedeapsa primită în dosarul privind şantajarea lui Sebastian Ghiţă. Din aceasta rezultă că Vîntu “are o personalitate matură, abilitatea de a se adapta normelor şi regulilor unui grup stabil, conduita echilibrată, este o persoană inteligentă, întreprinzătoare, activă social”.

    “În privinţa comportamentului petentului în perioada de libertate intervenită între cele două condamnări vă rugăm să observaţi că petentul a avut o conduită conformă cu normele de convieţuire socială, acordând o încredere sportiă justiţiei în general şi rolului social al acesteia, în condiţiile în care a apelat la organele judiciare ale Statului, formulând un denunţ (…) cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă (…) de către inculpatul Obreja Rudel”, s-a mai precizat în cererea de liberare condiţionată.

    Potrivit articolului 587 din noul Cod de procedură penală, liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

    Vîntu se află la penitenciar după ce a fost condamnat definitiv, în 24 ianuarie, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa.

    El a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

    La jumătatea lunii iulie, Vîntu a primit o nouă condamnare: şase ani şi două luni de închisoare, în dosarul Petromservice. Decizia nu este însă definitivă.

    Omul de afaceri este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

  • Dolores O’Riordan, solista trupei The Cranberries, a fost eliberată din arestul Poliţiei irlandeze – VIDEO

    Dolores O’Riordan, în vârstă de 43 de ani, a fost arestată luni în urma unui presupus incident la bordul unui avion care zbura pe ruta Statele Unite – Irlanda, informează bbc.com.

    Vocalista trupei The Cranberries a fost reţinută după ce ar fi atacat o însoţitoare de zbor la bordul cursei Aer Lingus care venea de la New York şi se îndrepta spre Shannon, Districtul Clare din Irlanda. După ce a fost examinată de un medic, O’Riordan a fost dusă la un spital din Limerick.

    Poliţia irlandeză a anunţat că artista a fost interogată pentru un timp la secţia de poliţie din Shannon, unde s-a plâns că ar fi bolnavă.

    Un echipaj de intervenţie a urcat la bordul avionului după aterizarea pe aeroportul din Shannon, iar în timpul arestării un ofiţer a fost de asemenea rănit.

    Incidentul a avut loc la clasa business a zborului EI 110, care decolase de pe aeroportul JFK din New York, cu puţin timp înainte de aterizarea pe aeroportul din Shannon.

    Potrivit bbc.com, însoţitoarea de bord rănită ar putea avea o fractură la un picior şi a fost dusă la spital pentru radiografii şi tratament.

    Poliţistul nu a fost rănit grav şi nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

    Un purtător de cuvânt al aeroportului Shannon a declartat ca avionul aterizase înainte de ora locală 5.00AM. “Pot confirma că un incident a avut loc la bordul cursei zilnice a Aer Lingus de la New York la Shannon. O persoană a fost arestată după sosirea cursei, la ora 4.47 AM”, a declarat purtătorul de cuvânt.

    Originară din Limerick, în vestul Irlandei, Dolores O’Riordan a devenit o artistă recunoscută la nivel mondial după ce a devenit vocalista trupei The Cranberries, când avea doar 18 ani. Cântăreaţa este căsătorită, are trei copii şi locuieşte la Dublin.

    The Cranberries sunt una dintre cele mai cunoscute trupe ale anilor 1990, cu vânzări de zeci de milioane de discuri.

    Trupa The Cranberries a dominat muzica anilor ’90, alături de alte trupe rock precum Pearl Jam, Smashing Pumpkins, Nirvana. Avându-i în componenţă pe solista Dolores O’Riordan, chitaristul Noel Hogan, basistul Mike Hogan şi toboşarul Fergal Lawler, formaţia irlandeză a fost adeseori asociată cu rockul alternativ, însă stilul ei muzical include de asemenea numeroase elemente indie-pop, post-punk, folclor irlandez şi pop-rock.

    Trupa irlandeză a lansat numeroase single-uri de succes, precum “Linger”, “Dreams”, “Zombie”, “Ode to My Family”, “Ridiculous Thoughts”, “Salvation”, “Free to Decide” şi “Promises”, iar albumele sale – “Everybody Else Is Doing It, So Why Can’t We?” (1993), “No Need to Argue” (1994), “To the Faithful Departed” (1996), “Bury the Hatchet” (1999), “Wake Up and Smell the Coffee” (2001) şi “Roses” (2012) – s-au vândut în peste 40 de milioane de copii pe plan mondial.

    The Cranberries a susţinut două concerte în România, în 2010, respectiv în 2012.

  • Dolores O’Riordan, solista trupei The Cranberries, a fost eliberată din arestul Poliţiei irlandeze – VIDEO

    Dolores O’Riordan, în vârstă de 43 de ani, a fost arestată luni în urma unui presupus incident la bordul unui avion care zbura pe ruta Statele Unite – Irlanda, informează bbc.com.

    Vocalista trupei The Cranberries a fost reţinută după ce ar fi atacat o însoţitoare de zbor la bordul cursei Aer Lingus care venea de la New York şi se îndrepta spre Shannon, Districtul Clare din Irlanda. După ce a fost examinată de un medic, O’Riordan a fost dusă la un spital din Limerick.

    Poliţia irlandeză a anunţat că artista a fost interogată pentru un timp la secţia de poliţie din Shannon, unde s-a plâns că ar fi bolnavă.

    Un echipaj de intervenţie a urcat la bordul avionului după aterizarea pe aeroportul din Shannon, iar în timpul arestării un ofiţer a fost de asemenea rănit.

    Incidentul a avut loc la clasa business a zborului EI 110, care decolase de pe aeroportul JFK din New York, cu puţin timp înainte de aterizarea pe aeroportul din Shannon.

    Potrivit bbc.com, însoţitoarea de bord rănită ar putea avea o fractură la un picior şi a fost dusă la spital pentru radiografii şi tratament.

    Poliţistul nu a fost rănit grav şi nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

    Un purtător de cuvânt al aeroportului Shannon a declartat ca avionul aterizase înainte de ora locală 5.00AM. “Pot confirma că un incident a avut loc la bordul cursei zilnice a Aer Lingus de la New York la Shannon. O persoană a fost arestată după sosirea cursei, la ora 4.47 AM”, a declarat purtătorul de cuvânt.

    Originară din Limerick, în vestul Irlandei, Dolores O’Riordan a devenit o artistă recunoscută la nivel mondial după ce a devenit vocalista trupei The Cranberries, când avea doar 18 ani. Cântăreaţa este căsătorită, are trei copii şi locuieşte la Dublin.

    The Cranberries sunt una dintre cele mai cunoscute trupe ale anilor 1990, cu vânzări de zeci de milioane de discuri.

    Trupa The Cranberries a dominat muzica anilor ’90, alături de alte trupe rock precum Pearl Jam, Smashing Pumpkins, Nirvana. Avându-i în componenţă pe solista Dolores O’Riordan, chitaristul Noel Hogan, basistul Mike Hogan şi toboşarul Fergal Lawler, formaţia irlandeză a fost adeseori asociată cu rockul alternativ, însă stilul ei muzical include de asemenea numeroase elemente indie-pop, post-punk, folclor irlandez şi pop-rock.

    Trupa irlandeză a lansat numeroase single-uri de succes, precum “Linger”, “Dreams”, “Zombie”, “Ode to My Family”, “Ridiculous Thoughts”, “Salvation”, “Free to Decide” şi “Promises”, iar albumele sale – “Everybody Else Is Doing It, So Why Can’t We?” (1993), “No Need to Argue” (1994), “To the Faithful Departed” (1996), “Bury the Hatchet” (1999), “Wake Up and Smell the Coffee” (2001) şi “Roses” (2012) – s-au vândut în peste 40 de milioane de copii pe plan mondial.

    The Cranberries a susţinut două concerte în România, în 2010, respectiv în 2012.

  • MOTIVARE: Necolaiciuc nu a dat suficiente dovezi de îndreptare, astfel că nu poate fi eliberat

    “În cauză se constată că petentul a executat fracţia prevăzută de lege, însă instanţa apreciază ca petentul nu a dat suficiente dovezi de îndreptare, ţinând seama de comportamentul petentului în detenţie, acesta nefiind sancţionat disciplinar, dar nici recompensat, având în vedere şi natura şi modalitatea concretă de comitere a faptei“, arată JS5 în motivare deciziei.

    În ceea ce priveşte profilul psihologic, instanţa precizează, în documentul citat, că Necolaiciuc este cooperant, concordant în comunicare şi stabil emoţional.

    În 28 octombrie, Judecătoria Sectorului 5 a respins cererea de liberare condiţionată a fostului director general al CFR, condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare pentru fraudarea statului cu 2,7 milioane de euro.

    Decizia de la sfârşitul lunii octombrie nu a fost definitivă, motiv pentru care Mihai Necolaiciuc poate contesta sentinţa la instanţa superioară. Dacă şi această instanţă îi respinge cererea, Necolaiciuc se poate adresa din nou judecătorilor cu o cerere de liberare condiţionată în luna ianuarie a anului viitor.

    “În doi ani şi jumătate, cât timp s-a judecat acest dosar la Judecătoria Sectorului 1, s-a ajuns la concluzia că sunt nevinovat şi am fost achitat. După trei înfăţişări, Curtea de Apel m-a condamnat. Eu nu acuz pe nimeni, însă vă rog să admiteţi această rugăminte de eliberare, pentru că mai am alte trei dosare şi vreau să îmi construiesc apărarea. În aceste condiţii nu pot face acest lucru”, a spus, în faţa instanţei, în 28 octombrie, Mihai Necolaiciuc.

    Avocaţii fostului director general al CFR şi-au apărat clientul invocând faptul că sunt îndeplinite toate condiţiile admiterii cererii de liberare condiţionată şi că Mihai Necolaiciuc a executat mai mult de jumătate de pedeapsă în arest preventiv. “În ceea ce priveşte îndreptarea şi reeducarea, pot să vă spun că este îndeplinită şi această condiţie, dovadă fiind şi caracterizarea lui de la arest, el neavând nicio abatere, prezentând în permanenţă un comportament pozitiv”, a spus unul dintre avocaţii lui Necolaiciuc.

    Apărarea a subliniat faptul că fostul director general al CFR a stat în spatele gratiilor peste 800 de zile, dar şi faptul că Mihai Necolaiciuc se află sub control judiciar în alte două dosare. “Liberarea lui condiţionată nu creează o perturbare a liniştii publice”, a arătat un alt avocat al lui Necolaiciuc.

    Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Public a cerut respingerea acestei solicitări şi a invocat raportul comisiei de la Penitenciarul Rahova, în care se arată că momentul liberării condiţionate poate fi amânat.

    Mihail Necolaiciuc a formulat această cerere întrucât, conform legii, “poate fi liberat condiţionat condamnatul care a executat fracţia de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele penale”, iar conform articolului 60 alineatul 2, “fracţia de pedeapsă executată trebuie să fie de 1/3, în cazul condamnaţilor trecuţi de vârsta de 60 de ani, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prev. la art. 59 alin. 1 din vechiul C. pen”. Mai exact, fostul şef al CFR a invocat faptul că din pedeapsă trebuie scăzută perioada în care a stat în arest, respectiv din 17 iunie 2009 până în 18 octombrie 2011, ceea ce înseamnă că el a ispăşit mai mult de o treime din condamnare.

    Fostul director general al CFR mai este judecat în alte trei dosare penale, aflate încă în faza primei instanţe, chiar dacă au ajuns în faţa judecătorilor din 2008, respectiv din 2009. Cele trei dosare în care este implicat fostul director al CFR sunt încă în etapa în care sunt efectuate expertize financiar-contabile. Chiar dacă a fost citat de nu mai puţin de 234 de ori, Judecătoria Sectorului 1 nu emis, în cei şase ani de când Necolaiciuc se află pe listele de şedinţe ale instanţei, o sentinţă în aceste trei dosare.

  • Fostul vicepreşedinte al CJ Cluj Radu Bica, condamnat pentru corupţie, va fi eliberat condiţionat

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestianu, instanţa a judecat, miercuri, o contestaţie a procurorilor DNA la o decizie a Judecătoriei Gherla, care a dispus eliberarea condiţionată a lui Radu Bica.

    “Instanţa a respins contestaţia Parchetului şi a decis menţinerea sentinţei date de prima instanţă. Decizia este definitivă”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Simona Trestianu.

    La rândul său, avocatul lui Radu Bica, Mihai Giurgea, a spus că eliberarea este una condiţionată, iar clientul său va fi eliberat din Penitenciarul Gherla în cursul zilei de miercuri.

    “Instanţa a decis să menţină decizia Judecătoriei Gherla, eliberarea este una condiţionată, nu au fost impuse reguli ieşite din comun, trebuie să se prezinte periodic sau ori de câte ori este chemat în faţa organelor judiciare”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Mihai Giurgea.

    Fostul vicepreşedinte al CJ Cluj Radu Bica a cerut Judecătoriei Gherla, în 3 octombrie, eliberarea condiţionată, după ce a executat doi ani din pedeapsa de cinci ani de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie.

    Potrivit avocatului lui Radu Bica, în cererea de eliberare s-a arătat că acesta a avut un comportament bun în timpul detenţiei şi a prestat ore de muncă.

    În 25 noiembrie 2011, fostul vicepreşedinte al CJ Cluj Radu Bica şi femeia de afaceri Aspazia Droniuc au fost trimişi în judecată de procurorii DNA Cluj pentru fapte de corupţie.

    Conform procurorilor DNA Cluj, Radu Bica a fost trimis în judecată pentru luare de mită, iar Aspazia Droniuc pentru dare de mită.

    Potrivit DNA, în cursul lunii octombrie 2011, Radu Vasile Bica ar fi acceptat oferta a două persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012.

    În 8 martie 2012, Radu Bica a fost condamnat de Tribunalul Cluj la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, iar Aspazia Droniuc a primit un an şi zece luni de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită.

    Sentinţa a fost atacată cu apel de Bica, care s-a judecat la Curtea de Apel Cluj. Curtea a menţinut pedeapsa în cazul lui Bica, acesta făcând recurs la ICCJ.

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins, în octombrie 2012, ca nefondat, recursul declarat de Radu Bica împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj.

    De asemenea, instanţa supremă a dispus ca din pedeapsa de cinci ani de închisoare lui Bica să îi fie scăzută perioada în care a stat în arest preventiv, respectiv din 1 noiembrie 2011 până în 4 octombrie 2012.

    Decizia era definitivă, astfel că Radu Bica mai avea atunci de executat aproape patru ani de închisoare.

  • ANALIZĂ: Năstase, liber după două condamnări şi 500 de zile petrecute în penitenciar

    Adrian Năstase – singurul premier post-decembrist condamnat la închisoare cu executare – este din nou un om liber, după ce Tribunalul Ilfov a decis, joi, că poate fi eliberat condiţionat, pentru că a executat o treime din pedeapsă şi a avut în penitenciar activităţi care i-au adus zile în minus din pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare pe care trebuie să o execute.

    Năstase iese din penitenciar după ce a stat încarcerat din 6 ianuarie, ziua în care a primit o condamnare de patru ani de închisoare în dosarul cunoscut ca “Zambaccian”. O pedeapsă dispusă pentru că, în perioada 2002 – 2004, când a fost premier, ar fi primit, atât direct cât şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro, reprezentând contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui din localitatea prahoveană Cornu şi din Bucureşti.

    Pedeapsa venea la un an şi şase luni după o altă condamnare, la doi ani de închisoare cu executare primită de Năstase în dosarul cunoscut sub numele de “Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea Partidului Social Democrat, el fiind atunci preşedintele PSD.

    Condamnările au fost contopite şi, la cea mai grea dintre acestea, de patru ani de închisoare, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că trebuie să se adauge un spor de şase luni, argumentând că Adrian Năstase a comis faptele de corupţie când era premier şi preşedinte de partid, funcţii care impun “o conduită integră”.

    Năstase a executat efectiv 500 de zile de pedeapsă, respectiv 228 de zile din pedeapsa primită în dosarul “Zambaccian” şi 272 din condamnarea dispusă în “Trofeul calităţii”. La acestea s-au adăugat 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, respectiv elaborarea unor lucrări ştiinţifice. Astfel, s-a considerat că Năstase a executat 605 zile din pedeapsă.

     

    Năstase a fost disciplinat în penitenciar, a ajutat la educarea şi influenţarea pozitivă a celorlalţi deţinuţi şi a scris trei lucrări ştiinţifice

    În condiţiile în care are peste 60 de ani şi executa o pedeapsă sub zece ani de închisoare, liberarea condiţionată a fost propusă de comisia de specialitate de la Penitenciarul Jilava după ce Năstase a executat 547 de zile – o treime din pedeapsa de patru ani şi şase luni -, dar şi pentru că a fost disciplinat, a avut un comportament foarte bun pe perioada detenţiei, a publicat trei lucrări ştiinţifice, nu a fost sancţionat disciplinar şi, mai mult, a fost recompensat de opt ori, pentru că s-a implicat în acţiuni de instruire şi influenţare pozitivă a celorlalţi deţinuţi.

    Judecătoria Sectorului 4 a decis, în 23 iulie, că Adrian Năstase, condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare, după contopirea pedepselor din dosarele “Zambaccian” şi “Trofeul calităţii”, poate fi eliberat condiţionat.

    Instanţa a aprecizat că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea lui Năstase şi că acesta, prin participarea activă la programele desfăşurate în penitenciar, şi-a format şi consolidat o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

    Judecătorul a considerat că scopul preventiv şi educativ al pedepsei a fost atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei au fost îndeplinite, astfel încât în viitor Năstase “să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional”.

    Năstase a publicat în toată perioada în care a stat în detenţie trei lucrări ştiinţifice, în decembrie 2012, mai 2014 şi iunie 2014, pentru care i-au fost scăzute din pedeapsă 105 zile. Una dintre lucrările ştiintifice – “România la UE în contextul reglementărilor interne şi europene” – a fost scrisă şi ulterior publicată în perioada în care Năstase executa pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul “Trofeul calităţii”.

    Judecătorul a aplicat legea penală mai favorabilă, respectiv vechiul Cod penal, atunci când a decis liberarea condiţionată a lui Năstase, respectiv cele care stabilesc faptul că un deţinut poate fi liberat condiţionat dacă “a executat fracţia de pedeapsă prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele penale”. Conform prevederilor din vechiul Cod penal, fracţia de pedeapsă executată trebuie să fie de 1/3 în cazul condamnaţilor trecuţi de vârsta de 60 de ani, dacă pedeapsa închisorii nu depăşeşte 10 ani.

    Astfel, pentru a putea fi eliberat condiţionat, Adrian Năstase trebuia să execute 547 de zile. Comisia de la Penitenciarul Jilava arăta că până în 3 iulie acesta a executat în total 556 de zile de închisoare, în care s-au inclus cele 179 de zile efectiv executate din 6 ianuarie, 272 de zile de arest preventiv, de fapt perioada executată în prima condamnare, şi 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate în detenţie.

     

    Două condamnări cu executare pentru fapte de corupţie comise când a fost premier şi preşedinte al PSD

    Două dosare în care a fost judecat pentru fapte de corupţie au fost cele pentru care Adrian Năstase a stat în penitenciar 500 de zile.

    Prima condamnare avea să o primească Adrian Năstase în 20 iunie 2012, în dosarul cunoscut ca “Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. Alături de el au fost condamnaţi Irina Paul Jianu, fost inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii, Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct în cadrul ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL, şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici.

    Judecătorii arătau în motivarea deciziei că inculpaţii din dosarul “Trofeul calităţii” au obţinut un beneficiu constând în sume de bani sau menţinere în funcţii publice, avantajul substanţial revenind, “fără îndoială, persoanei pentru care întreaga «afacere» a fost pusă în mişcare, respectiv lui Adrian Năstase”.

    Instanţa nota în motivare că activitatea desfăşurată de inculpaţi reprezintă, “fără echivoc, un caz de corupţie la cel mai înalt nivel”, întrucât Adrian Năstase era “unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai clasei politice româneşti, preşedinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru în funcţie la acel moment şi candidat cotat cu şanse reale la cea mai înaltă demnitate a statului român”.

    Totodată, instanţa arată că, în acest caz, nu a fost vorba despre o simplă finanţare ilegală a unei campanii electorale, ci despre punerea la dispoziţia lui Năstase a unor fonduri ilicite de patru ori mai mari decât cele declarate oficial pentru întreaga campanie electorală a acestuia.

    Adrian Năstase nu a ajuns în ziua condamnării în penitenciar, ci şase zile mai târziu. La câteva ore după ce a fost condamnat, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, când poliţiştii erau în locuinţa sa pentru a-l duce în arest. Năstase a fost operat în 21 iunie 2012, la Spitalul Floreasca, şi a fost externat în 26 iunie, când a fost încarcerat. El a fost pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

    La aproape zece luni după ce a fost lăsat în libertate, Adrian Năstase avea să fie din nou încarcerat. În 6 ianuarie 2014, Adrian Năstase primea o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare în dosarul “Zambaccian”. Alături de fostul premier au fost condamnaţi atunci, de instanţa supremă, soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani de închisoare cu suspendare, şi Irina Jianu, la patru ani cu executare.

    Fostul premier a fost acuzat în dosarul “Zambaccian” că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro, valoare calculată la cursul de schimb 2002/2004, dar şi pentru că l-a şantajat pe Ioan Păun, fost consul al României la Beijing. Foloasele primite de familia Năstase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea prahoveană Cornu şi din Bucureşti.

    Judecătorii care l-au condamnat pe Năstase au arătat în motivarea deciziei că pregătirea profesională şi binele făcut ţării pe parcursul carierei politice au fost motivele pentru care nu a fost aplicată o pedeapsă mare în cazul şantajării lui Ioan Păun. În cazul infracţiunii de corupţie însă, chiar dacă a reţinut incidenţa aceleiaşi circumstanţe atenuante judiciare, instanţa a constatat că aceasta a avut un caracter continuat, ce reprezintă o cauză de agravare a pedepsei.

    Instanţa a reţinut gravitatea deosebită a faptelor de corupţie ale lui Năstase, calitatea în care le-a comis, valoarea foloaselor patrimoniale obţinute şi perioada îndelungată de timp în care acţionat. Judecătorii menţionau în motivarea deciziei atitudinea nesinceră a lui Năstase din timpul procesului, încercarea permanentă de a se prezenta ca o victimă a justiţiei şi de a da o conotaţie politică oricărui demers judiciar îndreptat împotriva sa. În opinia instanţei, acestea demonstrează că Adrian Năstase nu a înţeles “importanţa valorii sociale lezate prin conduita sa infracţională şi nici modul în care funcţionează statul de drept, preferând să caute vinovăţii dincolo de propria sa persoană”.

    Adrian Năstase a mai fost judecat într-un dosar de corupţie, cunoscut ca “Mătuşa Tamara”, însă în acesta a fost achitat definitiv, în septembrie 2012, de Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi dosar au fost achitaţi şi Ioan Melinescu şi Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupţie.

    În condiţiile în care după condamnarea din dosarul “Zambaccian” trebuia să execute şi restul de pedeapsă din dosarul “Trofeul calităţii”, Adrian Năstase a cerut contopirea pedepselor. În acest sens, în 24 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis să adauge un spor de şase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier.

    Instanţa arăta, în motivarea deciziei, că Adrian Năstase a fost condamnat pentru infracţiuni grave de corupţie, caracterizate printr-un pericol social ridicat, iar acestea au fost comise când era preşedinte de partid şi prim-ministru, “funcţii de o deosebită importanţă şi care impun o conduită integră”.

    La două săptămâni după decizia de contopire a pedepselor, membrii comisiei de la Penitenciarul Jilava au stabilit că Adrian Năstase poate fi propus pentru liberare condiţionată, întrucât îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Dosarul cu concluzia comisiei a fost transmis Judecătoriei Sectorului 4, care în 23 iulie a decis că Adrian Năstase poate fi eliberat condiţionat.

    Decizia a fost menţinută de Tribunalul Ilfov, deşi DNA a spus că Adrian Năstase trebuie să stea mai mult timp în penitenciar pentru a se îndrepta, perioada executată nefiind suficientă.

     

    Năstase are interdicţie până în 2022 să fie ales în funcţii publice şi să ocupe o funcţie de conducere în partid

    Adrian Năstase este în libertate, însă odată cu eliberarea sa, nu se încheie şi pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare. Fostul premier a fost eliberat condiţionat după ce a executat efectiv 500 de zile şi alte 105 zile din pedeapsă i-au fost scăzute pentru activităţile desfăşurate în penitenciar – în total un an şi opt luni. El va executa în libertate şi restul de doi ani şi zece luni din pedeapsă. Năstase va avea pedeapsa executată la jumătatea anului 2017.

    În cei aproape trei ani rămaşi de executat din pedeapsă, dar şi cinci ani după, respectiv până în 2022, Adrian Năstase nu va avea dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, precum şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv cele de premier şi de preşedinte de partid.

    Instanţa care a decis contopirea pedepselor arăta că executarea pedepsei complementare a interzicerii timp de cinci ani a acestor drepturi începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

    Potrivit Codului penal, executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe de la rămânerea definitivă a hotărârii şi, dacă pedeapsa este complementară, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

  • Directoarea fabricii de conserve Vascar Vaslui, arestată pentru fraudarea de fonduri UE, eliberată

    Curtea de Apel Iaşi a admis contestaţia depusă de Gabriela Ciuburciu împotriva măsurii dispuse de Tribunalul Vaslui, care, la sfârşitul lunii iulie, prelungise măsura arestului preventiv în cazul femeii cu încă 30 de zile

    Astfel, magistraţii au decis înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cea a controlului judiciar, Gabriela Ciuburgiu, directoarea societăţii Vascar Vaslui şi acţionar majoritar al fabricii, fiind pusă în libertate.

    Aceeaşi hotărâre a fost dispusă de instanţă şi pentru fostul director comercial al firmei, Iuliu Cepoi.

    Fostul contabil şef al societăţii, Florina Şuşu, a fost eliberată sub control judiciar la sfârşitul lui iulie, după expirarea mandatului de arestare preventivă.

    Gabriela Ciuburgiu a fost arestată preventiv, în 2 iulie, alături de fostul director comercial şi fostul contabil şef al firmei, pentru fraudare de fonduri europene, procurorii DNA stabilind că aceştia ar fi creat un prejudiciu de 1,2 milioane de euro.

    În 24 iulie, directoarea fabricii de conserve vasluiene a fost trimisă în judecată, fiind acuzată de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătura privată, folosire cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, spălare de bani, efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite şi folosire cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii, toate în formă continuată, potrivit DNA.

    În acelaşi dosar, Iuliu Cepoi, fost director comercial şi director economic al SC Vascar SA, acţionar al acestei societăţi, a fost trimis în judecată pentru complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect şi spălare de bani, iar Florina Şuşu, fost contabil şef al firmei, pentru aceleaşi infracţiuni, precum şi pentru complicitate la efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoana, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite şi complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii.

    Procurorii i-au mai trimis în judecată pe Laura Mihaela Popa, Daniel Cucu, Otilia Loredana Romete, Cristian Ştefan Mihăescu, Viorel Alexandru Ciuburciu, şi Augustin Flavian Mirea. De asemenea, în aceeaşi cauză vor fi judecate şase firme – SC Vascar SA Vaslui, SC Plastics SRL Vaslui, SC Logvas SRL Vaslui (fostă SC Abator Vascar SRL), SC Alimcarnis Prod SRL Negreşti, SC Xov Food SRL Vaslui şi SC Micro Geemy Serv SRL Bucureşti.

    Dosarul a fost trimis la Tribunalul Vaslui.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2008-2010, SC Vascar SA a derulat un proiect finanţat din fonduri comunitare, prin care a beneficiat de acordarea unui ajutor financiar nerambursabil, în condiţiile Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală.

    “Proiectul avea ca obiectiv achiziţia, de către SC Vascar SA, unor utilaje necesare îmbunătăţirii procesului tehnologic. În cadrul proiectului, SC Vascar SA era obligată să deruleze, în baza unor reglementări stricte şi precise (Anexa IV la Contractul de Finanţare Nerambursabilă), procedurile de achiziţii şi să depună apoi la Autoritatea Contractantă documentele justificative, în baza cărora erau efectuate plăţile. Contractul de finanţare a fost modificat prin două acte adiţionale, prelungindu-se termenul de depunere a dosarelor de achiziţii, respectiv fiind reluată procedura de achiziţie pentru unele echipamente”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Valoarea eligibilă totală a proiectului a fost de 14.705.128 de lei, echivalentul a 3.980.814 euro, din care autoritatea contractantă a decontat cheltuieli în valoare totală de 5.839.677,81 lei, au precizat anchetatorii.

    “Persoanele din conducerea inculpatei SC Vascar SA, sub comanda inculpatei Ciuburciu Gabriela şi cu sprijinul inculpaţilor Mihăescu Cristian Stefan şi Mirea Augustin Flavian, au planificat şi au executat în detaliu fraudarea proiectului finanţat prin programul FEADR, prin simularea legalităţii procedurilor de achiziţii, obţinând astfel, atât din bugetul comunitar, cât şi din patrimoniul SC Vascar SA, sume foarte mari de bani, pe care şi le-au însuşit parţial, prin simularea unor operaţiuni comerciale licite”, au stabilit procurorii.

    Anchetatorii susţin că Gabriela Ciuburciu s-a asigurat că în comisia de evaluare a ofertelor, care trebuia constituită conform procedurilor de achiziţii, vor fi persoane de încredere, pe care le putea controla.

    “Astfel, Directorul General al SC Vascar SA Vaslui, inculpata Ciuburciu Gabriela, a constituit comisia de evaluare a ofertelor, după cum urmează: Ciuburciu Gabriela – responsabil legal de proiect, Cucu Daniel – responsabil tehnic de proiect şi Popa Laura Mihaela – responsabil economic. Ulterior, printr-o altă decizie, inculpata Ciuburciu Gabriela a constituit o nouă comisie de evaluare, Popa Laura Mihaela fiind înlocuită cu Romete Otilia Loredana”, au precizat procurorii.

    Potrivit anchetatorilor, pentru a elimina orice posibilă concurenţă, au fost emise pur formal oferte, “evident, cu preţuri mai mari decât cele ale SC Plastics SRL”, de către Ştefan Cristian Mihăescu şi Augustin Flavian Mirea, în numele a două societăţi comerciale.

    “Întrucât SC Plastics SRL un avea nici măcar un contabil, care să întocmească documentele necesare comiterii fraudei, elaborarea acestora fiind una minuţioasă şi necesitând intervenţia unei persoane specializate în astfel de activităţi ilicite, în crearea unor construcţii contabile care să asigure profitul infracţional dorit, s-a apelat la serviciile inculpatei Şuşu Florina, persoană care asigura, de o foarte lungă perioadă de timp, transpunerea în acte contabile a fraudelor grupului de interese care a «căpuşat» de-a lungul timpului SC Vascar SA, aceasta ajutând astfel la transferul unor importante sume de bani din patrimoniul companiei în cele ale unor firme pe care inculpata Ciuburciu Gabriela le controla”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    Astfel, nouă contracte de achiziţii de utilaje au fost atribuite, în urma unor proceduri de selecţie simulate, la preţuri mult supraevaluate, SC Plastics SRL Vaslui, al cărei unic asociat şi administrator era Iuliu Cepoi, director şi acţionar şi la SC Vascar SA, aspect ce conducea la imposibilitatea atribuirii unor contracte acestei societăţi, susţin anchetatorii.

    În acest fel, SC Plastics SRL a fost interpusă în cadrul procedurilor de achiziţii, această societate comerciala achiziţionând utilaje şi echipamente de la furnizori şi vânzându-le apoi SC Vascar SA la un preţ total cu 2.959.692,42 lei mai mare decât valoarea lor de piaţă.

    De asemenea, alte 16 contracte au fost încheiate de către SC Vascar SA, reprezentată de Ciuburciu Gabriela, cu diverse societăţi comerciale din Romania şi din străinătate, cu sprijinul lui Mihăescu, care a emis şi trimis 24 de oferte false în numele unei firme, a cărei denumire a folosit-o fără drept”, şi al lui Mirea, care a emis şi trimis 24 oferte pur formale în numele SC Micro Geemy Serv SRL Bucureşti, “în scopul simulării legalităţii procedurilor de atribuire şi al creării aparenţei eligibilităţii cheltuielilor efectuate de SC Vascar SA cu respectivele achiziţii”.

    Astfel, SC Vascar a obţinut 5.277.354,56 lei din finanţarea nerambursabilă acordată de Agenţia de Plăti pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în cadrul proiectului, în urma prezentării ofertelor şi a rapoartelor de selecţie false, respectiv inexacte.

    Anchetatorii au mai stabilit că, distinct de faptele legate de obţinerea fără drept a finanţării nerambursabile în cadrul proiectului, Gabriela Ciuburciu, ajuată de Florina Şuşu şi Viorel Alexandru Ciuburciu, ar fi transferat, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, prin intermediul mai multor operaţiuni comerciale nejustificate, vădit defavorabile SC Vascar SA, pe care, în calitate de director general al companiei, era incompatibilă să le deruleze, suma totala de 4.981.852,81 lei, în conturile societăţilor comerciale Logvas SRL, Alimcarnis Prod SRL şi Xov Food SRL, care aparţineau familiei acesteia, persoane juridice pe care le controla în mod absolut.

    Procurorii au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor Gabriela Ciuburciu, Iuliu Cepoi, Florina Şuşu, Laura Mihaela Popa, Viorel Alexandru Ciuburciu, Otilia Loredana Romete, Cristian Ştefan Mihăescu, Daniel Cucu, SC Vascar SA, SC Plastics SRL, SC Logvas SRL, SC Alimcarnis Prod SRL şi SC Xov Food SRL.

    Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a costituit parte civilă în cauză cu suma de 4.441.009,81 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat şi nereparat.

    SC SIF Moldova SA, acţionar al SC Vascar SA, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2.835.611 lei.

  • Gabor Vona, liderul partidului radical Jobbik, vrea ca Ungaria să suspende relaţiile cu Israelul

     Gabor Vona, având un keffiyeh la gât, a participat joi seară la un miting propalestinian desfăşurat în faţa ambasadei israeliene din Budapesta.

    “Formaţiunea Jobbik va lua legătura cu liderii partidelor naţionale europene pentru a le cere să îi susţină pe palestinieni”, a declarat Gabor Vona.

    “Aştept reacţii din partea Partidului Libertăţii din Austria şi a Frontului Naţional din Franţa, reacţii care să demonstreze că nu sunt adevărate zvonurile că şi-au vândut sufletele statului israelian ucigaş de copii”, a spus Vona, îndemnând cetăţenii unguri să boicoteze produsele israeliene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romeo Stavarache, judecat pentru că ar fi luat mită de la Căşuneanu şi alţi trei oameni de afaceri

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Ponta, despre plagiat: Am greşit în urmă cu 16 ani. Dacă omoram pe cineva, eram pus în libertate

     El a arătat că în privinţa acuzaţiilor de plagiat poate vorbi despre două aspecte, respectiv instituţional şi personal.

    “Cea instituţională este următoarea: cei care mă acuză de acest lucru sunt în acelaşi timp cei care vorbesc despre statul de drept şi despre cât de importantă este decizia. Eu am o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care mă absolvă de această acuzaţie. Mai mult decât atât nu pot decât să mă duc, nu ştiu, la Tribunalul de la Haga. Deci, strict instituţional acesta este răspunsul meu”, a spus Ponta la Adevărul Live.

    El a adăugat că, în plan personal, a plătit politic pentru o greşeală veche.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro