BusinessMagazin

Tag: electronice

  • Preţurile bunurilor de consum şi serviciilor din România: Electronicele, mai scumpe decât în Germania şi peste media UE

     În UE, doar Bulgaria are preţuri mai mici, reprezentând 48% din medie, cu aproape 10 puncte sub România, potrivit unui raport al Eurostat, biroul de statistică al UE.

    Preţurile la bunuri de consum şi servicii au înregistrat diferenţe mari în rândul statelor membre pe parcursul anului 2013. Danemarca are cele mai mari preţuri – de 140% din medie, urmată de Suedia – cu 130%, Luxemburg şi Finlanda – ambele cu 123%.

    Peste media UE se situează şi Irlanda – cu 118%, Marea Britanie – cu 114%, Olanda – cu 110%, Belgia şi Franţa – ambele cu 109%, Austria – cu 107%, Italia – 103% şi Germania – 102%.

    Preţuri sub nivelul UE au fost raportate şi de Spania – cu 95% din medie, Grecia – 89%, Cipru şi Portugalia – ambele 86%, Slovenia – 83%, Estonia şi Malta – ambele 80%, Cehia, Letonia şi Slovacia, toate trei cu 71%, Croaţia – 68%, Lituania – 65%, precum şi Ungaria – 60%, Polonia şi România – ambele cu 57% şi Bulgaria – cu 48%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii plătesc preţuri mai mari decât nemţii şi media UE pe electronice şi cât spaniolii pe haine

     În UE, doar Bulgaria are preţuri mai mici, reprezentând 48% din medie, cu aproape 10 puncte sub România, potrivit unui raport al Eurostat, biroul de statistică al UE.

    Preţurile la bunuri de consum şi servicii au înregistrat diferenţe mari în rândul statelor membre pe parcursul anului 2013. Danemarca are cele mai mari preţuri – de 140% din medie, urmată de Suedia – cu 130%, Luxemburg şi Finlanda – ambele cu 123%.

    Peste media UE se situează şi Irlanda – cu 118%, Marea Britanie – cu 114%, Olanda – cu 110%, Belgia şi Franţa – ambele cu 109%, Austria – cu 107%, Italia – 103% şi Germania – 102%.

    Preţuri sub nivelul UE au fost raportate şi de Spania – cu 95% din medie, Grecia – 89%, Cipru şi Portugalia – ambele 86%, Slovenia – 83%, Estonia şi Malta – ambele 80%, Cehia, Letonia şi Slovacia, toate trei cu 71%, Croaţia – 68%, Lituania – 65%, precum şi Ungaria – 60%, Polonia şi România – ambele cu 57% şi Bulgaria – cu 48%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firme care vindeau electronice pe două site-uri, suspectate de evaziune de peste 6,2 milioane de lei

     În acest caz, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a sesizat, în 12 martie, Parchetul Tribunalului Bucureşti, arătând că mai multe persoane şi firme au creat un circuit evazionist în cadrul unor tranzacţii intracomunitare de produse electronice, care au fost vândute prin intermediul a două site-uri.

    Miercuri, procurorii şi poliţiştii au făcut 22 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, la domiciliile unor persoane şi la sediile unor firme. Şase persoane, pentru care anchetatorii au mandate de aducere, urmează să fie duse la audieri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Severina Pascu, UPC România şi Ungaria

    PIB-ul României ar putea creşte cu 2 miliarde de euro prin implementarea unor măsuri instituţionale de sprijin, ceea ce ar însemna o contribuţie a broadband-ului de 8 miliarde de euro în PIB, în 2018. Printre măsurile care pot face ca ţara noastră să poată fructifica potenţialul broadbandului se numară:

    1. Simplificarea procedurilor de autorizare a construirii şi dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice şi a infrastructurii asociate.

    2. Eliminarea interdicţiei de amplasare aeriană şi supraterană, pe domeniul public şi în zona drumurilor publice, a reţelelor de comunicaţii electronice.

    3. Relaxarea regimului fiscal privind reţelele de comunicaţii electronice sau infrastructura necesară susţinerii acestora, prin acordarea de facilităţi fiscale şi stabilirea unui cadru legislativ predictibil.

    4. Limitarea cadrului general în care autorităţile publice locale pot stabili/impune măsuri şi/sau condiţii tehnice sau comerciale privind reţelele de comunicaţii electronice şi infrastructura necesară susţinerii acestora.

    5. Elaborarea de programe publice de educare a populaţiei, pentru ca românii să folosească internetul cu încredere şi să dobândească astfel abilităţi digitale.

    6. Susţinerea şi oferirea de facilităţi pentru ca persoanele cu venituri mici să poată avea echipamente IT&C, cu ajutorul cărora să exploreze universul digital.
     

  • Cel mai bun început de an din ultimii patru pentru electro-IT

    ”Cea mai mare creştere în valoare (aproximativ 33%) a fost generată de sectorul telecom, care a atins 117 milioane euro, deţinând astfel titlul de cel mai mare sector. De un bun început de an au avut parte şi pieţele de electronice, electrocasnice mici şi mari, cu rate de creştere pozitive comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pieţele de echipamente foto, IT şi imprimante, multifuncţionale şi consumabile sunt singurele care au înregistrat scăderi comparativ cu trimestrul I din 2013, cea mai mare fiind pentru piaţa foto (aproape -40%)“, arată rezultatele studiului GfK Temax pentru România.

    Datele GfK confirmă ceea ce operatorii de telefonie mobilă spun de câteva trimestre încoace: vânzarile de smartphone-uri au accelerat, avansând cu rate de creştere semnificative. Segmentul smartphone a continuat să înregistreze creşteri considerabile, de două cifre, în timp ce telefoanele mobile clasice pierd în continuare teren. Produsele care au contribuit semnificativ la creşterea pieţei de telecom au fost cele ce permit conexiuni 3G şi chiar 4G, cele care încorporează o cameră de minimum 5 MP şi cu dimensiuni mari ale ecranelor (mai mari de 4 inci).

    Primul trimestru al anului a adus o creştere de aproape 11% pentru piaţa electrocasnicelor mari, însă din punctul de vedere al numărului de unităţi vândute a fost mai slab decât primul trimestru din 2012. S-au vândut însă produse mai scumpe, astfel că valoarea vânzărilor din primul trimestru este cea mai mare din ultimii patru ani, potrivit datelor GfK.

    Piaţa electrocasnicelor mici a înregistrat încă un trimestru de creştere, cu o rată de 7,9%. Fiecare categorie a avut un produs-cheie care a contribuit la atingerea unei valori de 26 de milioane de euro. Înregistrând o rată de creştere de două cifre, aparatele de tuns, aparatele de bărbierit şi epilatoarele au generat o evoluţie pozitivă în segmentul de îngrijire personală.

    Primul trimestru a adus o creştere de aproape 4% în sectorul electronicelor. Vânzările totale au atins 61 de milioane de euro. În cadrul sectorului de electronice, atât televizoarele cu ecran plat, cât şi consolele de jocuri au avut o evoluţie bună. În timp ce televizoarele cu ecran plat au înregistrat o rată de creştere de o cifră, consolele video au avut o performanţă foarte bună, crescând cu o rată de două cifre.
     

  • Samsung investeşte minim două miliarde de dolari în biotehnologie, unde vrea să devină o forţă

     Grupul sud-coreean intenţionează să investească cel puţin două miliarde de dolari în biofarmaceutice, inclusiv în segmentul produselor biosimilare, care sunt versiuni mai ieftine dar identice ale medicamentelor biotehnologice originale, ale căror patente au expirat.

    Farmaceuticele biosimilare sunt medicamente biologice, adică medicamente al căror ingredient activ este produs din organisme vii, cum ar fi celule de plante sau animale, bacterii, virusuri sau drojdie. Medicamentele convenţionale sunt fabricate de obicei prin sinteză chimică, potrivit informaţiilor de pe site-ul Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Samsung, cu venituri anuale de 327 de miliarde de dolari, vrea să se dezvolte în domeniul biotehnologiei, industrie care potrivit estimărilor ar urma să genereze în cinci ani vânzări de peste 220 de miliarde de dolari.

    Pe măsură ce piaţa electronicelor ajunge la saturaţie, preşedintele grupului, Lee Kun Hee, a început să investească în noi domenii care să susţină dezvoltarea Samsung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, deschide conferinţa ZF pe tema fiscalizării economiei

    Tot în deschidere va lua cuvântul preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, invitat special al conferinţei fiind Todd J. Zywicki – Editor, Supreme Court Economic Review, George Mason University School of Law. Ceilalţi speakeri sunt Cosmin Vladimirescu – Country Manager MasterCard Romania, Florin Dănescu – preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB şi Daniel Anghel – Membru în Board-ul FIC.

    Conform statisticilor europene (Eurostat), Romania se clasează pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de colectare a veniturilor bugetare raportat la PIB, cu consecinţe asupra creşterii procentului economiei subterane, care, potrivit calculelor Comisiei Europene, se ridică la 29,1%, fiind unul dintre cele mai ridicate din UE.

    Astfel, un studiu publicat anul trecut arată că România se află pe locul doi în ceea ce priveşte nivelul economiei subterane ca valoare absolută în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013. În acelaşi timp, gradul de utilizare a plăţilor electronice din totalul plăţilor efectuate în Romania este de doar 6%, cel mai scazut în UE, după Bulgaria.

    Potrivit unui comunicat al Ziarului Financiar, se poate observa corelaţia între gradul de dezvoltare a plăţilor electronice într-o ţară, nivelul economiei gri şi gradul de colectare. O propunere legislativă guvernamentală recentă prevede limitarea plăţilor cash şi a comisionului interbancar şi este vazută ca o soluţie la dezvoltarea plăţilor electronice.

    În acest context, Ziarul Financiar aduce la aceeaşi masă factori de decizie, specialişti şi reprezentanţi ai marilor companii ce activează în domeniul financiar, la o dezbatere asupra dezvoltării plăţilor electronice ca soluţie la fiscalizarea economiei cu efecte vizibile în îmbunătăţirea gradului de colectare, trecând în revistă şi experienţa din alte ţări.

  • Tânăra de 30 de ani din Rădăuţi care conduce o afacere de 40 de milioane de euro

    Daniela Bîzgan este una dintre cele trei fiice ale lui Dumitru Mihalescul, antreprenorul care a clădit afacerea Marelvi, cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice, fiind, ca director general al firmei, mâna sa dreaptă.

    Daniela Bîzgan a absolvit în 2004, la Iaşi, Facultatea de Finanţe-Contabilitate, în acelaşi an începând să lucreze şi în afacerea familiei; în 2005 “s-a nimerit să aibă loc separarea de fostul asociat al Marelvi şi am rămas doar eu şi o colegă să ne ocupăm de contabilitate”. A înţeles însă că nu-i plăcea domeniul, având activităţi repetitive, în fiecare zi, şi a încercat să descopere ce se întâmplă în alte departamente. A urmat un curs de management la CODECS şi a lucrat cot la cot cu directorii executivi, care au biroul în Bucureşti, iar din 2006 a devenit mâna dreaptă a directorului general.

    “E ceea ce-mi place.” Una din realizările profesionale cu care se mândreşte este aducerea în România a brandului  premium Liebherr, marca germană de produse frigorifice.  “Este brandul meu de suflet.” Soţul ei, Vasile Bîzgan, are propria afacere, un magazin online de electronice şi electrocasnice care a realizat în 2013 o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, rulajele fiind realizate în proporţie de 70% de clienţii  din Bucureşti. Marelvi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri în jur de 40 de milioane de euro, în firmă fiind implicaţi deopotrivă antreprenorul, Dumitru Mihalescul, cele trei fiice ale sale şi soţii acestora. 

    Daniela Bîzgan, director general adjunct al Marelvi, a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin, Woman in Power 2014.

  • Autorităţile de reglementare din SUA vor să verifice producătorii de ţigări electronice

     Instituţia a anunţat joi că vrea să extindă aria de control asupra industriei tutunului pentru a include şi piaţa ţigărilor electronice, în valoare de 3 miliarde dolari, precum şi trabucurile şi tutunul pentru narghilea, transmite Bloomberg.

    Regulile, dacă vor fi adoptate, vor limita vânzările către minori, vor interzice distribuirea mostrelor gratuite şi vor impune avertismentele referitoare la dependenţa dată de nicotină.

    Asociaţiile consumatorilor au avertizat că producătorii de ţigări electronice folosesc arome de bomboane, reclamele TV şi sponsorizează festivaluri de muzică pentru a atrage tinerii, care au dublat utilizarea acestor produse în 2012, faţă de anul precedent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sony intră pe piaţa serviciilor imobiliare, căutând diversificarea afacerilor

     Sony va înfiinţa o divizie de imobiliare care îşi va începe activitatea în luna august şi va include servicii de brokeraj, managementul proprietăţilor şi consultanţă, a anunţat compania într-un comunicat, transmite Bloomberg.

    “Sony a acumulat informaţii personale prin diviziile Vaio şi PlayStation, astfel că ar putea utiliza aceste baze de date cu consumatori în afaceri imobiliare. Noua afacere pare mai degrabă o optimizare a modului în care sunt utilizate activele decât o mişcare strategică”, comentează pentru Bloomberg un analist Deutsche Bank Tokyo.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro