BusinessMagazin

Tag: economie

  • Ce poate învăţa ţara noastră de la vecini. Ungaria excelează într-un domeniu cheie pentru dezvoltarea economiei, iar România trebuie să îşi ia notiţe VIDEO

    ​În ultimii ani, diferenţele dintre investiţiile străine directe atrase de România şi cele ale Ungariei au fost semnificative. În 2023, Ungaria a înregistrat investiţii record de peste 13 miliarde de euro, în creştere faţă de 6,5 miliarde de euro în 2022 . Pe de altă parte, România a atras 6,58 miliarde de euro în 2023, în scădere faţă de recordul de 10,03 miliarde de euro în 2022. Datorită acestor rezultate, Alexandru Reff, Country Manager Partner pentru România şi Moldova este de părere că România ar putea învăţa de la vecinii maghiari despre atragerea investiţiilor şi dezvoltarea economiei.

     „Contează foarte mult felul în care administraţia facilitează investiţiile străine şi ăsta e un capitol la care Ungaria, care e deficitară la alte capitole, străluceşte” a declarat Alexandru Reff, Country Manager Partner, România şi Moldova, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business

    Mai mult, Alexandru Reff punctează că Ungaria ia în serios studiile şi cercetarea privind investiţiile străine, căutând să implementeze cele mai bune soluţii pentru investitori şi atragerea investiţiilor străine.

    „Nu cred că la mijloc e vorba doar de retorică. Noi am fost în Ungaria unde am discutat cu sute de investitori străini sau chiar mii şi am generat nişte concluzii foarte detaliate despre ce îşi doresc. Concluziile au fost luate în considerare de guvernul Orban” a mai spus Alexandru Reff la ZF Live.

  • Veste bună de pe Wall Street: Brian Moynihan, CEO-ul Bank of America, spune că economia americană „se va descurca mai bine decât cred mulţi oameni”

    Brian Moynihan, CEO-ul Bank of America, a declarat miercuri că americană continuă să cheltuiască, iar creşterea economică ar trebui să fie solidă, deşi mai lentă anul acesta, scrie CNBC.

    În ciuda sondajelor care indică faptul că încrederea se află la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape trei ani, în contextul îngrijorărilor tot mai mari legate de inflaţie, Moynihan a spus că datele privind cheltuielile arată că americani încă cheltuiesc, deşi se orientează mai mult spre servicii şi mai puţin spre bunuri.

    „Suntem într-un moment clasic în care consumatorul spune: „Sunt mai pesimist”, în unele dintre sondaje şi lucruri de genul acesta” a spus el într-un interviu. „Dar dacă te uiţi la ceea ce fac ei zi de zi, continuă să cheltuiască, ceea ce înseamnă că economia se va descurca mai bine decât cred mulţi oameni”.

    Din punct de vedere al cifrelor, aceasta înseamnă o creştere a produsului intern brut de aproximativ 2% anul acesta, faţă de prognozele anterioare de 3%, conform şefului băncii. O parte a încetinirii creşterii vine din tarifele impuse de preşedintele Donald Trump, pe care Moynihan le estimează că vor reduce avansul economic cu aproximativ 0,4% pe termen scurt, înainte ca economia să se ajusteze.

  • Avertisment dur al OCDE: Tarifele lui Donald Trump încetinesc creşterea economică la nivel mondial. „Mesajul este clar: incertitudinea politicii economice are un impact semnificativ”

    Războiul comercial al lui Donald Trump are un „impact semnificativ” asupra economiei globale, a avertizat OCDE, reducând prognozele de creştere pentru multe din ţările G20, scrie FT.

    Creşterea globală va încetini în acest an şi anul viitor, de la 3,2% anul trecut la 3,1% în 2025 şi la 3% în 2026, în timp ce inflaţia va rămâne persistentă, a spus OCDE, cu sediul la Paris, în raportul său interimar, îndemnând ţările să evite o „escaladare a barierelor comerciale”. 

    Creşterea PIB-ului în SUA va încetini de la 2,8% în 2024 la 2,2% în acest an şi la 1,6% în 2026, a precizat OCDE. Creşterea barierelor comerciale va contribui la menţinerea inflaţiei ridicate, determinând Rezerva Federală să menţină ratele dobânzilor neschimbate până la mijlocul anului 2026, a prognozat organizaţia. 

    „Mesajul este clar: incertitudinea politicii economice are un impact semnificativ”, a declarat economistul-şef al OCDE, Álvaro Pereira.

    Analiza, prima încercare a OCDE de a cuantifica efectele economice negative ale politicilor lui Donald Trump, sugerează că puţine ţări din G20 vor rămâne neafectate, deoarece companiile amână investiţiile din cauza incertitudinii politice, iar consumatorii resimt presiunea preţurilor mai mari la bunurile de consum.

    Cele mai mari reduceri de prognoză ale creşterii economice sunt pentru Canada şi Mexic. Prognozele de creştere pentru Canada au fost reduse la mai puţin de jumătate, ajungând la 0,7% în acest an şi anul viitor, în timp ce Mexicul este acum prevăzut să intre în recesiune în acest an, cu o contracţie de 1,3%.

  • Economia Marii Britanii s-a contractat în mod neaşteptat cu 0,1% în ianuarie

    Economia Marii Britanii s-a contractat în mod neaşteptat cu 0,1% în ianuarie, subliniind provocarea cu care se confruntă ministrul de finanţe Rachel Reeves în timp ce se pregăteşte să prezinte o declaraţie de primăvară cu miză mare în această lună.

    Creşterea PIB-ului publicată vineri de Oficiul Naţional de Statistică a fost sub creşterea de 0,1% prognozată de economiştii intervievaţi de Reuters şi sub cea de 0,4 % din decembrie. Scăderea a fost determinată în mare parte de slăbiciunea din sectorul producţiei.

    Reeves se pregăteşte să ţină în frâu cheltuielile publice în declaraţia sa de primăvară din 26 martie, după ce creşterea dezamăgitoare şi cifrele privind împrumuturile guvernamentale au stârnit temeri că este pe cale să îşi încalce regulile fiscale.

    Creşterea a stagnat în mare parte din luna mai, afectând veniturile fiscale, după ce economia britanică a revenit dintr-o recesiune tehnică la începutul anului 2024.

    Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară a prognozat în octombrie o creştere economică de 2 % pentru 2025 – dublu faţă de procentul de 1 % preconizat de economiştii intervievaţi de Reuters. Se aşteaptă ca organismul de supraveghere să publice o nouă prognoză în cadrul declaraţiei de primăvară.

    Suren Thiru, director economic la Institute of Chartered Accountants, a declarat că contracţia PIB-ului din ianuarie a făcut declaraţia de primăvară a lui Reeves „mai problematică”, deoarece a crescut probabilitatea ca OBR să îşi reducă previziunile, „subminând în continuare planurile de cheltuieli ale cancelarului”.


     

  • O furtună economică bântuie din nou lumea, iar primele semne vin din SUA. La ce ne putem aştepta dacă economia o ia la vale

    Frica de recesiune începe să prindă din nou viaţă după ce Donald Trump a continuat să alimenteze tensiunile comerciale cu politica sa tarifară agresivă şi cu represalii pentru cei ce ripostează, iar bursa s-a prăbuşit.

    Recent, Trump şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o încetinire economică în cadrul emisiunii „Sunday Morning Futures” de la Fox News, descriind recentele turbulenţe din economie drept „o perioadă de tranziţie” şi spunând că: „Este nevoie de puţin timp, dar cred că ar trebui să fie grozav pentru noi”.

    Când a fost întrebat dacă crede că se apropie o recesiune, Trump a preferat să răspundă evaziv: „Nu-mi place să prezic astfel de lucruri”.

    Dacă va avea loc o recesiune, aceasta ar fi a doua pentru economia americană în ultimii 16 ani. Ultima, în 2020, a durat doar două luni şi a fost determinată de pandemia Covid-19. Înainte de aceasta, economia americană dar şi cea mondială s-a confruntat cu episodul din 2008 când lovea mare criză economică generată de prăbuşirea gigantului bancar american Lehman Brothers.

    Asta înseamnă că mulţi adulţi sub 35 de ani nu s-au confruntat niciodată cu o perioadă prelungită de haos economic, una în care locurile de muncă sunt mai greu de găsit, salariile stagnează şi alegerile financiare devin mai dificile.

    La ce te poţi aştepta dacă economia o ia la vale:

    Recesiunea este adesea definită ca încetinirea creşterii economice pentru două trimestre consecutive. Cu toate acestea, National Bureau of Economic Research (NBER), care dă pronosticul, analizează alţi indicatori, cum ar fi somajul, fluxul investiţiilor şi dinamica consumului pentru a determina dacă este vorba de un episod trecător sau de o furtună economică în toată regula.

    Spre deosebire de prăbuşirile bursiere, recesiunile nu sunt declarate în timp real. NBER face acest lucru retroactiv, adesea la câteva luni după ce recesiunea a început deja.

    Aşadar, la ce vă puteţi aştepta în timpul unei recesiuni? De obicei, întreprinderile reduc cheltuielile şi investiţiile, îngheaţă angajările şi renunţă la o parte din forţa de muncă, declanşând un efect în lanţ care afectează locurile de muncă, salariile, consumul şi accesul la credite.

    Deşi fiecare recesiune este diferită, există de obicei câteva puncte comune:

    1. Întreprinderile se confruntă cu dificultăţi, falimentele devenind tot mai frecvente.
    2. Oamenii îşi pierd locurile de muncă, deoarece companiile reduc costurile prin concedieri sau îngheţarea angajărilor. Din punct de vedere istoric, şomajul creşte semnificativ în timpul recesiunilor, ajungând uneori la 10% în perioadele de recesiune severă.
    3. Preţul acţiunilor se prăbuşeşte. În timpul recesiunilor trecute, randamentul investiţiilor pe bursă, realizate adesea pentru a obţine bani de pesionare au scăzut brusc. O scădere prelungită a burselor este adesea un semn timpuriu al unei recesiuni.
    4. Cheltuielile încetinesc. Atunci când oamenii au mai puţini bani sau se tem că îşi vor pierde locul de muncă, ei tind să renunţe la achiziţiile mari, cum ar fi maşinile şi vacanţele, ceea ce afectează întreprinderile.
    5. Obţinerea unui credit este mai dificilă. Băncile restricţionează creditarea, făcând mai dificilă cumpărarea unei locuinţe, demararea unei afaceri sau chiar obţinerea unui card de credit.

    Acestea fiind spuse, nu totul este previzibil în timpul unei recesiuni, iar gravitatea acesteia poate varia.

    În timp ce preţurile acţiunilor scad de obicei pe măsură ce investitorii se pregătesc pentru incertitudinea economică, piaţa imobiliară poate fi mai puţin previzibilă. În 2008, valoarea locuinţelor a scăzut vertiginos din cauza prăbuşirii pieţei imobiliare, dar în 2020, preţurile au crescut deoarece ratele scăzute ale dobânzilor au alimentat cererea.

     

     

  • Vine furtuna pentru prima economie a lumii? Donald Trump refuză să accepte că recesiunea va lovi America, dar cifrele spun altă poveste

    Frica de recesiune a prins din nou viaţă în SUA, după ce Donald Trump a provocat haos internaţional cu politica sa tarifară. Statisticile spun că încrederea în economie a început să scadă, iar producţia şi retailul a urmat aceaşi dinamică. Întrebat la ce crede despre scenariul unei recesiuni Donald Trump a evitat să vorbească despre o încetinire economică, deşi cifrele indică spre acea direcţie, scrie Bloomberg.

    „Urăsc să abordez astfel de scenarii. Nu pot să prezic asta. Va exista o perioadă de tranziţie pentru că avem un proiect imens la care lucrăm” a spus Donald Trump.

    În centrul argumentului echipei Trump se află perspectiva reducerilor de impozite şi a veniturilor din taxe vamale pe viitor, despre care oficialii susţin că vor stimula economia.

    Politicile tarifare ale lui Trump au panicat investitorii, declanşând o vânzare a acţiunilor tech şi o volatilitate nemaiîntâlnită în ultimii ani. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a declarat vineri că economia SUA are nevoie de o „detoxifiere” pentru a scăpa de dependenţa de cheltuielile publice, în timp ce traderii de obligaţiuni avertizează că economia SUA este pe cale să se blocheze.

    Donald Trump a afirmat încă de la discursul său în faţa Congresului că ar putea exista o „perioadă de ajustare” pe măsură ce tarifele vor intra în vigoare.

     „Va exista o mică perturbare, dar suntem ok cu asta. Nu va dura prea mult”.

    Săptămâna trecută pe fondul slabelor rezultate privind economia SUA şi a haosului creat de tarifele lui Trump, piaţa bursieră din State s-a prăbuşit şi a atins cel mai slab nivel din ultimele patru luni.

     

     

  • Economiştii sunt reţiunţi: Economia dă semne de oboseală, iar singura veste bună e că povara dobânzilor s-ar putea uşura pentru mulţi români VIDEO

    Anul 2025 se anunţă unul dificil. Slăbiciunea economiei, şocurile externe, problemele structurale al economiei precum împrumuturile masive şi deficitul bugetar, au un cuvânt greu de spus şi în anul care tocmai a început. În acest context, economiştii sunt rezervaţi privind creşterea economică. Ioan Nistor, economistul şef al Băncii Transilvania, consideră că PIB-ul României va creşte cu 1,88% în 2025, iar inflaţia se va diminua urmând ca la finalul anului aceasta să se situeze în jurul pragului de 4%.

    „PIB-ul l-am estimat pentru anul acesta la o creştere de 1,88% şi practic vom merge pe acest scenariu. Dacă ne uităm la celelalte componente, inflaţia o vedem la sfârşitul anului în scădere mai moderată, dar undeva la 4%- 4,20% pe finalul anului” a spus Ioan Nistor, economistul-şef al Băncii Transilvania, în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Economistul-şef al Băncii Transilvania are totuşi şi o veste bună pentru românii cu credite şi pentru economie. Dobânzile vor urma să scadă începea să scadă din vară. Cu toate acestea, el atrage atenţia că este important să nu pierdme din vedere efectul turbulenţelor ce vin pe fond politic, geopolitic, financiar şi incertitudinea pe care aceşti factori o generează

    „Legat de dobânda de politică monetară, noi vedem pentru anul acesta două, maxim trei tăieri, nu mai repede de vară. Pentru că este clar că vom avea nevoie de o certitudine în ceea ce priveşte direcţia inflaţiei, dar există şi incertitudine în ceea ce înseamnă mediul politic, tensiunile geopolitice, volatilitatea pieţelor, practic incertitudinile care sunt în acest moment în economiile mondiale şi care sunt şi la noi“, mai punctează NIstor la ZF Live.

  • Cum poate ajunge România în topul celor mai dezvoltate ţări europene. Cheia este un domeniu economic despre care nu vorbesc mulţi VIDEO

    Anul 2025 se anunţă unul dificil. Slăbiciunea economiei, şocurile externe, problemele structurale ale economiei precum împrumuturile masive şi deficitul bugetar, vor cântări greu. În ciuda acestui fapt, oamenii de afaceri sunt optimişti în privinţa viitorului economic al României. Dragoş Anastasiu, antreprenor şi consilier onorific al preşedintelui interimar Ilie Bolojan, crede că economia locală poate prinde din urmă economia poloneză şi că în acest scop, trebuie dezvoltate şi exploatate sectoarele economice cu potential.

    „Pentru mine, tabloul unde aş vrea să ajungă ţara este Germania, că am trăit acolo. Am vrea şi noi să ne ducem acolo. O să ne fie foarte greu să ajungem la nivelul Germaniei, dar putem să ajungem la nivelul Poloniei” a spus Dragoş Anastasiu la ZF Live antreprenor şi consilier onorific pentru mediul de business al preşedintelui interimar, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Anastasiu este optimist că România poate urca în topul celor mai dezvoltate economii europene. Acesta subliniază importanţa dezvoltării unor sectoare cu potenţial mare, cum ar fi IT-ul şi apărarea, pentru a crea un „unique selling proposition” care să contribuie la consolidarea poziţiei economice a ţării.

    „Putem să ne suim în top 6-7 ţări europene, acolo unde ne este nouă locul, dezvoltând ceea ce avem noi ca unique selling proposition. Un exemplu este turismul, este cel pe care îl cunosc cel mai bine, dar nu este numai asta, mai este industria apărării care va fi o mega-oportunitate în următorii cinci ani”a mai declarat Anastasiu la ZF Live.

  • Businessul german face presiuni pentru realizarea unei coaliții rapide de guvernare, pentru a stabiliza economia Germaniei, aflată în al treilea an de recesiune

    Liderii de afaceri din Germania au cerut luni formarea rapidă a unei noi coaliţii de guvernare pentru a revitaliza cea mai mare economie europeană, afectată de criză. Apelul vine după victoria conservatorilor în alegeri, relatează AFP.

    Germania, motorul economic al zonei euro, se confruntă cu o criză profundă, marcată de încetinirea producţiei şi de o serie de probleme structurale majore. În plus, ameninţarea tarifelor vamale impuse de Donald Trump sporeşte îngrijorările.

    După perioada de instabilitate politică sub ultimul guvern, există speranţe că Friedrich Merz, liderul conservatorilor, va putea forma rapid o coaliţie stabilă, capabilă să implementeze reformele necesare.

    „Economia germană are nevoie urgentă de un guvern funcţional”, a declarat Peter Leibinger, preşedintele federaţiei industriale BDI. „Cu cât persistă incertitudinea, cu atât companiile şi consumatorii ezită să investească.”

    El a subliniat că Germania are nevoie de un „nou început”, cu reforme economice de amploare.

    Blocajul politic a fost agravat de prăbuşirea coaliţiei tripartite conduse de Olaf Scholz în noiembrie, ceea ce a condus la alegerile anticipate. Chiar şi înainte de acest colaps, conflictele interne din guvern au împiedicat reformele esenţiale pentru relansarea economiei, aflată în recesiune de doi ani.

    Merz a promis măsuri pentru stimularea creşterii economice, inclusiv reducerea impozitelor pentru companii şi eliminarea birocraţiei excesive. Pieţele au reacţionat pozitiv la victoria sa, indicele bursier de la Frankfurt crescând cu 0,8% la deschidere.

    El a semnalat, de asemenea, că va prioritiza economia în detrimentul politicilor climatice, criticând impactul acestora asupra costurilor suportate de gospodării.

    Totuşi, pentru a-şi pune în aplicare planurile, Merz trebuie mai întâi să formeze o coaliţie – un proces care ar putea dura săptămâni sau chiar luni, blocând temporar procesul decizional.

    Excluzând orice colaborare cu partidul de extremă-dreapta AfD, care a obţinut locul al doilea, alianţa CDU/CSU a lui Merz trebuie să caute sprijinul fostului adversar, SPD, partidul lui Scholz, care s-a clasat pe locul al treilea cu doar 16% din voturi.

    După o campanie electorală tensionată, marcată de dezbateri aprinse pe teme precum imigraţia şi securitatea, negocierile pentru formarea guvernului se anunţă dificile.

    Criticii avertizează că nu este timp de pierdut, subliniind problemele urgente ale ţării: infrastructura învechită, deficitul de forţă de muncă calificată, birocraţia excesivă, impozitele ridicate şi costurile mari ale energiei, care afectează competitivitatea industriei.

    La nivel global, economia germană este afectată şi de factori externi. Pe lângă ameninţarea noilor tarife impuse de SUA, care ar putea reduce creşterea economică cu un procent, cererea de exporturi a scăzut şi pe piaţa-cheie din China.

    În ultimele luni, mai multe mari companii germane au anunţat concedieri masive în sectoare esenţiale, de la industria auto la producţia de oţel.

    „Nu ne putem permite un vid guvernamental”, a avertizat Joerg Dittrich, preşedintele federaţiei meseriilor calificate ZDH, care reprezintă un milion de întreprinderi.

    „Într-un context geopolitic instabil şi cu probleme structurale serioase, Germania trebuie să acţioneze imediat.”

  • Transformare politică în inima industrială a Germaniei: Nemulţumirea faţă de Scholz îndeamnă alegătorii spre AfD, în timp ce cea mai mare economie a Europei se confruntă cu un val de schimbări economice şi migraţionale

    În Bochum, un oraş din valea industrială a Ruhrului, Heike Wischnewski, vânzătoare de brânzeturi, a declarat că se gândeşte să voteze pentru Alternativa pentru Germania (AfD), un partid de extremă dreapta.

    Potrivit Financial Times, femeia, în vârstă de 60 de ani, ai cărei părinţi au emigrat din Polonia, este, de obicei, o susţinătoare a social-democraţilor. „Mi-ar plăcea să votez din nou pentru SPD”, a spus ea. Totuşi, problema este candidatul partidului, cancelarul Olaf Scholz. „Când îl ascult pe Scholz, tot ce spune este «am făcut cutare sau cutare lucru», dar toată lumea se întreabă: ce a făcut şi unde? Ai impresia că trăieşte într-o altă lume”, a adăugat Wischnewski.

    Deşi se fereşte de extremiştii din AfD, Wischnewski a spus că „ar vrea să o creadă pe Alice Weidel”, liderul partidului şi candidatul la funcţia de cancelar. „Munca trebuie să dea roade din nou. Şi în ceea ce priveşte imigraţia, sunt de acord că oricine doreşte să trăiască aici trebuie să îşi facă partea de muncă.”

    Pe măsură ce campania electorală se apropie de final, înaintea alegerilor federale de duminică, starea de spirit din Ruhr, un bastion al SPD şi simbol al modelului economic social de piaţă al Germaniei postbelice, reflectă o bulversare politică adâncă în cea mai mare democraţie europeană.

    Duminică, AfD ar putea câştiga pentru prima dată circumscripţii directe în Ruhr, o regiune cu o mare imigraţie şi care se confruntă cu dezindustrializarea.

    Scholz, care a declanşat alegeri anticipate în noiembrie după ce a renunţat la coaliţia sa nepopulară cu liberalii şi verzii, ar putea conduce SPD-ul către cel mai slab rezultat din 1887, cu doar 15%.

    Un rezultat atât de slab pentru partidul care a dat foşti cancelari precum Willy Brandt, Helmut Schmidt şi Gerhard Schröder ar sublinia o schimbare semnificativă spre dreapta în cea mai mare economie europeană, care a stagnat în ultimii doi ani. Problemele economice ale ţării sunt o mare preocupare pentru alegători, dar campania electorală a fost dominată de o dezbatere intensă despre migraţie, agravată de o serie de atacuri mortale comise de migranţi.

    Un rezultat slab al SPD ar complica şi mai mult formarea unei coaliţii stabile de către liderul conservator Friedrich Merz. Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi partidul său bavarez, CSU, ar urma să câştige alegerile cu aproximativ 30% din voturi, dar au exclus orice parteneriate cu AfD, care ar urma să obţină locul al doilea, cu aproximativ 20% din voturi.

    Formarea unei coaliţii de guvernare ar putea fi, însă, dificilă dacă partidele mai mici depăşesc pragul de 5% şi intră în Bundestag, într-un moment în care Germania trebuie să facă faţă unor provocări internaţionale, precum deschiderea lui Donald Trump faţă de Rusia privind încheierea războiului din Ucraina, fără implicarea unui partener european.

    Un astfel de partid ar putea fi Die Linke, un partid de extremă stânga, care a înregistrat o creştere recentă a sprijinului şi se estimează că va obţine aproximativ 6% din voturi. Potrivit unui sondaj Forsa din această săptămână, o coaliţie între SPD şi CDU/CSU ar putea să nu obţină majoritatea în parlament.

    Profesorul Manfred Güllner de la Forsa a spus că nu a mai întâlnit niciodată un astfel de nivel de nemulţumire faţă de un cancelar în funcţie şi faţă de coaliţia guvernamentală. „Concluzia este o nemulţumire extremă faţă de coaliţie”, a spus Güllner.

    Principala provocare democratică a Germaniei rămâne erodarea constantă a partidelor principale, care, în trecut, reuşeau să adune sub acelaşi acoperiş grupuri de alegători cu interese diferite. „Aceste partide au pierdut această capacitate”, a adăugat Güllner.

    Regiunea Ruhr, un fost bastion al industriei miniere şi sediul conglomeratului siderurgic Thyssenkrupp, s-a confruntat cu dificultăţi în urma recesiunii din industria auto, principalul său client. Compania a anunţat recent că intenţionează să reducă 11.000 de locuri de muncă în Duisburg, ceea ce reprezintă 40% din forţa de muncă locală.

    Această regiune a traversat dificultăţi şi în perioada 1970-1990, când au fost închise minele, iar de atunci a atras locuri de muncă în domeniul serviciilor, în special în jurul universităţilor şi al companiilor de logistică. Însă pandemia de Covid-19, urmată de doi ani de recesiune economică sub guvernarea lui Scholz, a amplificat resentimentele politice, în special în zonele cele mai sărace.

    Hans-Peter Noll, care prezidează Zollverein, un fost complex carbonifer care găzduieşte acum un muzeu şi start-up-uri, a spus: „Marile structuri, cele care aveau grijă de muncitori şi rezolvau toate problemele, nu mai există.”

    „Populismul oferă, din păcate, soluţii aparent bune celor care au pierdut în urma acestei transformări”, a adăugat Noll, fiu şi nepot de mineri.

    Aceste tendinţe au fost vizibile şi la începutul acestei săptămâni, la liceul Maria Sibylla Merian din Bochum, unde elevii au organizat o dezbatere cu candidaţii locali. Daniel Zerbin de la AfD le-a explicat celor peste 200 de elevi, dintre care mulţi votau pentru prima dată, că „ţara trebuie să controleze migraţia în masă şi să decidă cine va putea fi primit în teritoriul ei”.